2,480 matches
-
inaugural, în acest sens, al țărilor riverane cu Bruxelles-ul. Prezentat într-o manieră inabilă, în trena administrației Bush, cu accentele explozive ale intervențiilor președintelui român la adresa Rusiei, proiectul a iritat Moscova, Bruxelles-ul de asemenea, fără îndoială; el a iritat cu siguranță Ucraina și chiar Turcia, în ciuda parteneriatului tradițional pe care Ankara l-a dezvoltat de multă vreme cu România. În final, situat în mod deliberat pe linia viziunii americane a unui "Mare Orient Mijlociu" democratizat, proiectul "Marea Neagră" a fost
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o prezinte deoarece ajunsese la concluzia că nu are nimic cât de cât important de spus, Wittgenstein a exclamat: „Numai datorită acestei comportări ar fi trebuit să-i confere titlul de doctor!“91 Aproape întotdeauna nemulțumit de sine, și totodată iritat de comportarea multora dintre cei din jurul său, Wittgenstein trăia într-o stare de continuă încordare. Era cunoscut drept o persoană dificilă, cu un accentuat spirit al contradicției, cu reacții greu previzibile. Îi surprindea și-i contraria adesea chiar și pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cambridge University Press. Ceea ce i-a prilejuit lui Redpath o experiență pe care o relatează în felul următor: „Stăteam împreună câteva ore pe zi, chibzuind nu numai asupra fiecărei propoziții, ci și asupra fiecărui cuvânt, iar Wittgenstein se simțea foarte iritat atunci când el (sau noi împreună) nu puteam găsi cuvinte sau exprimări care să-l satisfacă pe deplin. De multe ori, doream ca el să mă lase să lucrez singur pe textul german, pentru a-i prezenta o versiune pe care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și Russell.“ (G. H. von Wright, „A Biographical Sketch“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 1, p. 73.) 75 Wittgenstein refuza să stea la masa profesorilor de la cantina Universității. Nu numai fiindcă această masă era așezată pe un podium, ceea ce îl irita, ci și deoarece recepta tonul discuțiilor de aici drept pretențios, afectat, expresie a unei vanități insuportabile. 76 Vezi R. Monk, op. cit., p. 263. 77 Era vorba, în primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
produce-o un șoc electric. Wittgenstein împărtășea părerea lui Kraus că un om instruit își trădează defectele caracterului fie și doar prin câteva propoziții pe care le pronunță sau le scrie. Prietenii lui Wittgenstein au remarcat cât de mult îl irita un anumit fel de afectare pe care o percepea imediat la mulți dintre profesorii și studenții Universității. 85 Formulând aprecieri foarte favorabile despre caracterul și inteligența lui Skinner, fostul student al lui Wittgenstein Theodore Redpath adaugă: „A adus contribuții foarte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a face bani în dauna muncii neplătite „pe care o simt cu adevărat mai importantă“25. Wittgenstein nu era omul care să aibă înțelegere pentru asemenea concesii. La toate acestea se adăuga anticreștinismul militant al lui Russell, care l-a iritat pe Wittgenstein, în primul rând drept simptom al unei aroganțe intelectuale ce îi era nesuferită. În discuțiile lor furtunoase de la Innsbruck, Wittgenstein l-a asigurat în mod repetat că este mai important să fii bun decât să excelezi prin exercițiul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o rețetă n.n.) și nu o dată arta lui constă tocmai În neaplicarea unor remedii.” (B. Gracian) La fel, și psihiatrul sau psihologul clinician, trebuie să lase uneori „răul sufletesc” (sau cel „moral”) să se potolească singur, și nu să-l irite sau Înrăutățească prin tot felul de supoziții și scenarii psihoterapeutice, care rar se potrivesc adevăratelor motive intime ce le-au stat la bază. * „Nu este finețe mai mare decît aceea de a nu Înțelege cîte ceva.” (B. Gracian) Firește, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
au fost împreună, considerăm că ar trebui urmărit firul logic al evenimentelor. Ludovic, deși suspectat de bisexualitate, și-a îndeplinit regulat și conștiincios îndatoririle de soț, sperând întotdeauna că mult așteptatul moștenitor va sosi. Din acest motiv, replica sa, ușor iritată la diverse comentarii privind miracolul despre care am discutat a fost una justificată:„nu este nu miracol în faptul că un soț care se culcă cu soția sa îi dăruiește acesteia un copil“ (trad. n.) Cel mai interesant răspuns l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
liniile goale suplimentare Între paragrafe” (p. 270). Deocamdată, acest exemplu nu s-a impus În practica editorială românească. Ce trebuie spus aici neapărat este că nu e bine să abuzăm de utilizarea prea frecventă a paragrafelor, care l-ar putea irita pe cititor. Un autor englez, Eric Partridge (1963), dădea următorul sfat: „Nu scrieți un articol, un eseu, un capitol Într-o serie de foarte scurte paragrafe; acest obicei, comun În așa-numita Presă Națională, Îl irită pe cititor” (p. 168
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care l-ar putea irita pe cititor. Un autor englez, Eric Partridge (1963), dădea următorul sfat: „Nu scrieți un articol, un eseu, un capitol Într-o serie de foarte scurte paragrafe; acest obicei, comun În așa-numita Presă Națională, Îl irită pe cititor” (p. 168). 7.3. Alinierea paragrafelor a) Alinierea la stânga, când toate spațiile dintre cuvinte au aceeași dimensiune. Un cercetător francez, François Riell, autor al unui studiu despre lizibilitate, arăta că astfel de texte se citesc „cel mai rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
niciun fel de feedback, fie el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin aproape invizibile, crezând că tăcerea este cel mai bun mod de a evita conflictele și relațiile conflictuale. Cu ele, este nerecomandabil: • tendința de a ne irita și de a le agresa verbal. Taciturnii încearcă să evite dezacordul și conflictul; • tendința de a ne pierde răbdarea, de a-i evita. Este totuși bine dacă: • ne facem timp pentru ei, dacă îi ascultăm în mod activ; • creăm un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înțelege celălalt prin ceea ce (ne) transmite și dacă noi am înțeles ceea ce înțelege el. De asemenea, se mai recomandă: • să nu intrăm în ofensivă, dar nici în defensivă; nu contraatacăm, nu ne apărăm; nu învinuim pe altcineva (căci îl putem irita pe intrelocutor); nu dăm impresia că-l sfidăm, că nu ne pasă; • căutăm să înțelegem care este punctul lui de vedere asupra situației conflictuale; • explorăm împreună cu interlocutorul nostru blând și delicat, prudent și cumpătat ce se află în spatele emoțiilor și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă vom avea mereu reușite, noroc, realizări, vom declanșa invidia. Reușita noastră îi irită pe cei care râvnesc (la) același loc, (la) același public, (la) aceeași izbândă, (la) aceeași atenție, (la) aceeași recunoaștere. Oamenii nu sunt niciodată invidioși pe eșecurile, suferințele sau banalitatea/cenușiul altora, ci pe fericirea, norocul și calitățile lor. Ei nu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
zeamă de lămâie, În părți egale din care se iau câteva Înghițituri mici. BRONȘITA Afecțiune a căilor respiratorii, constând În inflamația acută sau cronică a mucoasei bronhiilor, provocată de infecțiile acute cu microbi, viruși, substanțe chimice care produc alergie sau irită mucoasa bronhiilor (de exemplu, fum de țigară), ciuperci. Sezonul rece, vântul și umezeala favorizează apariția bolii, precum și unele infecții ale căilor respiratorii superioare: faringită, laringită, traheită. Boala se manifestă prin tuse uscată, cu expectorație redusă, jenă sau usturime În piept
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
umflați sau dureroși trebuie să fie spălați cu infuzie de fenicul, silur și mușețel, câte o linguriță din fiecare plantă, În 2 căni de apă fierbinte. Lichidul se strecoară printr un tifon pentru a reține orice particule care ar putea irita ochii. Ochii mai pot fi protejați prin spălare cu o soluție de bicarbonat de sodiu (1 ½ linguriță la ¾ cănă cu apă călduță), cu infuzie din frunze de limba mielului (o linguriță la o cană), de silur ((o linguriță la o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
valeriană (10 g), o lingură la cană. Se beau 2 căni pe zi, după mesele principale. GASTRITĂ HIPERACIDĂ, ULCER GASTRODUODENAL Boală datorată unei hipersecreții de suc gastric, cu creșterea exagerată a acidității, care afectează mucoasa gastrică. Într-o primă fază, irită mucoasa gastrică (gastrită hiperacidă), iar Într-un stadiu mai avansat se ajunge până la leziuni ale stomacului și duodenului Ca adjuvante ale terapiei acestor afecțiuni, se remarcă plante medicinale care contribuie la neutralizarea acidității, antinflamatoare, calmante și cicatrizante. Infuziile și decocturile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
semințe de cimbrișor și păpădie; cu ceai din coajă de portocală, ghimbir și mușețel. INTOXICAȚII I se provoca vărsături imediate bolnavului intoxicat sau otrăvit, dândui-se să Înghită albuș de ou crud ori zeamă de balegă de cal sau i se irita vălul palatin, prin gâdilare cu o pană sau cu degetul. Bolnavul era apăsat pe burtă ca să elimine otrava, apoi i se dădea să bea cât mai mult lapte dulce nefiert, amestecat uneori cu miere de albine, rachiu, untdelemn, untură, usturoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fumăriță, fragi, nalbă mare. Alt leac: hrean ras cu sare și oțet, Întins pe o pânză, prăjit la foc mic și umezit din nou cu oțet. Nu se pune direct pe piele, ci pe o pânză subțire, pentru a nu irita pielea. Bube: se pune ceapă prăjită pentru a grăbi coacerea și spargerea lor. La ulcere: se spală cu fiertură de crețișoară, după care se pun pe ele foi de varză, de salată, limba câinelui sau pătlagină. Dureri (colici): se ia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fost vice-președinte, cu ținerea arhivei și tot ce priveste societatea până în Octombrie, când de odată, cu un curaj ne mai pomenit și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor intrigi făcute de acest student în chestiune se repede tam ni șam asupra studentului Victor Eminescu, provocându-l, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
A.D. Xenopol scrisese: „Constituie una dintre lucrările cele mai însemnate ce s‐au scris în timpul din urmă asupra trecutului vieții românești. Ar fi cea mai mare pierdere și o adevărată crimă ca această lucrare să nu vadă lumina zile i.” Iritat de atitudinea unor membrii ai Academiei Române, Nicolae Iorga lansează în presă un apel către marele public și intelectualitate pentru a subscrie 200 abonamen te a 20 lei prețul 205 unui volum. Printre primii care subscriu se num ără profesorul G.D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bună stare de funcționare și chiar bine întreținută." Amuzați dar contrariați, studenții își dau imediat seama că răspunsurile lor (să știi unde vrei să mergi, să cunoști drumul, să nu bei etc.) nu răspund la întrebarea pusă. Sunt și mai iritați cînd descoperă că nici măcar nu ajung să înțeleagă întrebarea. La sfîrșit, le dau răspunsul, ca o sinteză a cursului. Exercițiul cere un mic efort de imaginație. În fiecare dimineață vă duceți la serviciu cu mașina, în afara orașului. Odată prinși în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
egalitară. Nici un Nuer nu se crede și nu acceptă un superior. Nici stăpîn, nici servitor; nici lingușitori, nici slugarnici. E o lume a insubordonării. Evans-Pritchard a simțit-o pe pielea lui: ceva ce seamănă cu un ordin îi indispune, îi irită (să ne amintim ce i s-a întîmplat în ziua plecării, la sfîrșitul primei sale călătorii în lumea Nuerilor). Ființe orgolioase, acești Nueri. Egali, considerîndu-se cea mai nobilă creație divină. Ce apare drept scandalos în ochii acestor "sălbatici"? Răspunsul e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
jucată în același an la Viena), legenda românească a fost turnată „sub forma armonioasă a unei tragedii” (E. Lovinescu), în care substanța autohtonă este preluată abia în ultimul act. Libertatea cu care a fost tratat motivul jertfei creației l-a iritat pe B. Delavrancea. Autoarea însă n-a voit să fie întru totul fidelă motivului românesc, ea concepându-l, spre exemplu, pe domnitorul Neagoe ca pe un Othello crud și aducând în scenă un grec, Kir Dimitri, care este respins de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
o prezinte deoarece ajunsese la concluzia că nu are nimic cât de cât important de spus, Wittgenstein a exclamat: „Numai datorită acestei comportări ar fi trebuit să-i confere titlul de doctor!“91 Aproape întotdeauna nemulțumit de sine, și totodată iritat de comportarea multora dintre cei din jurul său, Wittgenstein trăia într-o stare de continuă încordare. Era cunoscut drept o persoană dificilă, cu un accentuat spirit al contradicției, cu reacții greu previzibile. Îi surprindea și-i contraria adesea chiar și pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cambridge University Press. Ceea ce i-a prilejuit lui Redpath o experiență pe care o relatează în felul următor: „Stăteam împreună câteva ore pe zi, chibzuind nu numai asupra fiecărei propoziții, ci și asupra fiecărui cuvânt, iar Wittgenstein se simțea foarte iritat atunci când el (sau noi împreună) nu puteam găsi cuvinte sau exprimări care să-l satisfacă pe deplin. De multe ori, doream ca el să mă lase să lucrez singur pe textul german, pentru a-i prezenta o O VIAȚĂ DE
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]