21,599 matches
-
de lucruri și mai senzaționale. De pildă - în Olanda, unde marea încearcă să înghită toată țara de jos - să construiască altă țară, cu o fantastică risipă de energie intelectuală. Buni șahiști și matematicieni inventivi, au fost totdeauna olandezii. Față de Veneția italiană, și de misticism, se impune această altă Veneție, olandeză, mai complexă și cerând un efort de inteligență extraordinară. Nu degeaba Amsterdamul este supranumit un oraș savant și plin de școli, de instituții vestite; aș spune, iarăși, nu degeaba în Amsterdam
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
Doina Condrea Derer Puse în fața evidenței, critica și istoriografia literară italiană au introdus de mai multă vreme, la capitolul autori, o nouă categorie: a universitarilor - teoreticieni și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din prima jumătate
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
ani, al lui Umberto Eco, Claudio Magris sau Marco Santagata, filologi și prozatori. Nu e lipsit de interes să comparăm iterul celor trei din urmă ca autori de ficțiuni, nu doar autorități în semiotică, în germanistică, respectiv în literatura veche italiană. Cel puțin la o primă privire, se observă că debutul răsunător ca autor epic al lui Eco a fost pe cît de neașteptat, pe atît de tranșant. Epica semioticianului, chiar și cînd a exploatat masiv erudiția, a fost ceea ce-
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
ajung chiar să verifice hipertextele, paginile de unde au fost extrase fragmentele, pentru a deveni piese ale ingeniosului joc combinatoriu. Dar cîți sînt aceștia, chiar între compatrioții lui Eco, pentru a nu mai vorbi de riscurile traducerii făcute de necunoscătorii culturii italiene? Parcă anume (în subiacentă polemică?), în plină ficțiune, tăiosul Marco Santaga alege limpezimea, delimitează planurile prin citarea clasică, în care ghilimele sînt obligatorii. În plus, evită epicul stufos, urzeala încărcată cu firele narative anume distorsionate. Poate tocmai de aceea el
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Marco Santaga alege limpezimea, delimitează planurile prin citarea clasică, în care ghilimele sînt obligatorii. În plus, evită epicul stufos, urzeala încărcată cu firele narative anume distorsionate. Poate tocmai de aceea el garantează un acces real, nu doar licențiaților în filologie italiană sau cu temeinice lecturi diversificate, ci și masei de "cititori empirici", inclusiv străini.
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
mare succes la Slobozia, cu o cantată a lui pentru pian și voce, piesă muzicală intitulată Scrisoare către păsări, după Francisc din Assisi. Că mă citise și el pe mine în România literară, unde scrisesem și eu despre cultul sfântului italian - ce coincidență pe noi, care nu ne vedeam decât cu anii sau chiar mai mult... Și, ascultând Bagatelele, mă mai gândeam la Teo vorbindu-mi și despre Mallarmé, care le spunea ucenicilor săi îmbătați de poezie, să lase poezia,... pentru că
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
Julius Evola își prezintă viziunea metafizică cu privire la existența sexelor omenești. Pesemne că, folosit la plural, sub forma "metafizicii sexelor", titlul ar fi fost mult mai aproape de conținutul cărții. Ceea ce sare în ochi de la bun început este hotărîrea cu care filozoful italian respinge toate teoriile moderne care au într-un fel sau altul legătură cu diferențierea sexelor în cadrul speciei umane. Cu alte cuvinte, ceea ce pentru noi înseamnă achiziții indubitabile ale cunoașterii actuale, pentru Evola seamănă cu deraierile jalnice ale unei omeniri ce
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
iar inegalitatea aceasta, oricum ai lua-o, presupune existența unor diferențe pe care nici o ideologie nu le poate șterge. Ștergi diferența, ștergi atracția, și atunci la revedere eros. Să conturăm însă mai precis viziunea lui Evola despre sexe. Potrivit filozofului italian, originea oamenilor se află în acel Unu divin despre care vorbesc dintotdeauna toate filozofiile tradiționale. Un Unu echivalînd cu o goace indistinctă în hotarele căreia sexele nu există decît sub forma potențială a unui androgin virtual. Grație acestei viziuni, creația
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
revoluționarii și în ciuda consemnului. Gestul îl aruncă într-o aventură periculoasă, este întîi dezarmat de superiorul sau, ca apoi să fie reînarmat de una din gărzile patriotice, un individ cu o voce gîjîită care amintește de vocile paternalist-sobre ale mafioților italieni din filmele lui Coppola și Scorsese. Filmul ia turnură unui comics după "Saving Private Ryan" al lui Spielberg asezonat de qui pro quo-uri de dramă balcanică, "ou tout est pris a la légere". Coști lupta contra unui inamic identificat cu
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
strige în scris indignarea ca ea să pătrundă de la sine în sufletul oamenilor. De aici tonul excesiv al articolelor sale, dar un ton care izbește nu prin fluturarea militantă a unor idealuri sociale, ci printr-o critică radicală a societății italiene. Dacă totuși nu întorci pagina și nu închizi cartea e pentru că simți în Pasolini un autor onest, onestitatea însemnînd aici tocmai sinceritatea cu care își urlă în public convingerile. Tocmai de aceea îl citești cu atenție și uneori cu plăcere
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
ceea ce vede în jur că nu-și poate suporta dezgustul decît supunîndu-și țara unei critici totale. Pasolini nu suportă Biserica Catolică, și asta pentru că mai întîi e homosexual și, în al doilea rînd, pentru că e comunist. Pasolini nu suportă burghezia italiană modernă, și asta pentru că, în primul rînd, e comunist și, în al doilea rînd, pentru că trăiește cu nostalgia Italiei agrar-proletare de dinaintea lui Mussolini. În fine, Pasolini nu suportă societatea de consum, și asta pentru că e artist și, în al doilea
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
zei se sprijină pe un nor psihologic a cărui principală sursă este un alt mare imperiu, dar de data aceasta unul care nu mai este al zeilor, ci al oamenilor: imperiul mediatic. Sus empireu, jos imperiu. Și întrucît Pasolini e italian, și întrucît italienii trăiesc cu complexul fascismului interbelic, totalitarismul la care autorul nostru se referă mereu e fascismul. Mai mult chiar, Pasolini folosește termenul de "fascism" ca sinonim pentru totalitarism, ajungînd să spună un lucru prin care negreșit le-a
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
Anjou, secretarul legației suedeze. Am dat acolo de Gerbore, ministrul Italiei (fasciste, raliat guvernului Badoglio). Mi-a spus că italienii nu mai sunt aici decât simpli spectatori. în ce-l privește, unica sa misiune e aceea de a salva interesele italiene și nu de a ajuta țările estice să-și făurească un destin. Așa încât singura lui preocupare sunt societățile italiene; ca atare nu încurajează nici o manifestare italiană. Și totul spus cu o ușoară notă de zeflemea. Ba chiar îmi explică: "Francezii
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
italienii nu mai sunt aici decât simpli spectatori. în ce-l privește, unica sa misiune e aceea de a salva interesele italiene și nu de a ajuta țările estice să-și făurească un destin. Așa încât singura lui preocupare sunt societățile italiene; ca atare nu încurajează nici o manifestare italiană. Și totul spus cu o ușoară notă de zeflemea. Ba chiar îmi explică: "Francezii sunt mai puțin ironici, italienii mai puțin agresivi!" începutul lui martie - Am primit o nouă repartizare: director al Institutului
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
spectatori. în ce-l privește, unica sa misiune e aceea de a salva interesele italiene și nu de a ajuta țările estice să-și făurească un destin. Așa încât singura lui preocupare sunt societățile italiene; ca atare nu încurajează nici o manifestare italiană. Și totul spus cu o ușoară notă de zeflemea. Ba chiar îmi explică: "Francezii sunt mai puțin ironici, italienii mai puțin agresivi!" începutul lui martie - Am primit o nouă repartizare: director al Institutului Francez din Stockholm. Plecăm peste două săptămâni
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Albă-ca-Zăpada, mai tânără, mai frumoasă, mai atrăgătoare. Obsesie inavuabilă, recognoscibilă doar în gesturile de fiecare zi, în preocuparea pentru corp. Capela Brancacci, Santa Maria del Carmine, din Florența, a fost decorată de Masolino da Panicale, Masacio și Filippino Lippi. Quatrocento italian. Ceea ce șochează în fresca reprezentându-i pe Adam și Eva în grădina Edenului, este faptul că șarpele are cap de femeie. Ce să mai spunem în plus? Sexualitatea feminină este condamnată de prea multă vreme pentru ca o schimbare să fie
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
noiembrie a.c. a avut loc la Tavira, oraș din provincia portugheză Al-gar-ve, o reuniune internațională pe o temă curioasă, incitantă și oarecum neașteptată: Primul Colocviu Interdisciplinar despre Proverbe. Ca autoare a unui Dicționar de proverbe în cinci limbi romanice (franceză, italiană, portugheză, spaniolă și română), apărut în Portugalia, în 1992, și care s-a bucurat de un oarecare succes, fiind reeditat în 1997 (dar pentru care nu am găsit editor în România!), am fost invitată să particip la reuniune. Mare mi-
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
Marina Cap-Bun În contextul delicat al saturației italiene vizavi de "invazia" românească, Departamentul de studii romanice din cadrul Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea "La Sapienza" din Roma, în colaborare cu Institutul Cultural Român și cu Accademia di Romania au organizat, între 15 și 17 noiembrie, un colocviu internațional
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
recunoaștem că e un început promițător care anticipează din plin faptul că statutul disciplinei începe să se schimbe, acum că studiile românești au devenit "oficial" o ramură a studiilor europene. Conferința de la Roma a reușit să reunească mai toți cercetătorii italieni care predau literatură și limbă română, specialiști interesați de lingvistica romanică și comparată, dar și cercetători din alte spații, și evident, mulți profesori români, unii dintre ei foarte tineri, ceea ce nu face decât să reconfirme observațiile pe care mi le
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
observațiile pe care mi le prilejuiau evenimente similare anterioare, anume faptul că importanța diseminării valorilor românești este tot mai bine conștientizată și că tânăra generație de cercetători români este gata să preia ștafeta. Comitetul științific a fost alcătuit din profesori italieni care și-au dedicat cariera studiilor românești: Luisa Valmarin, de la universitatea gazdă, care s-a format sub îndrumarea Rosei del Conte și duce cu strălucire mai departe interesul pentru literatura și cultura română în Italia, Bruno Mazzoni, de la Universitatea din
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
aflate în derulare sau în stadiul de proiectare, revelatoare pentru înțelegerea direcțiilor spre care se îndreaptă domeniul studiilor românești. Este imposibil să rezum aici toate intervențiile, dar mi se pare interesant pentru publicul românesc să punctez câteva dintre preocupările cercetătorilor italieni. Universitatea gazdă a fost reprezentată de Luisa Valmarin, care a prezentat, împreună cu Angela Tarantino, un incitant proiect dedicat digitalizării literaturii române iar Bruno Mazzoni și-a mărturisit dorința de a duce la bun sfârșit un mai vechi proiect, inițiat de
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Porawska (Universitaea din Cracovia) și Margareta Dumitrescu (Universitatea din Catania) și-au împărtășit din experiența lor de predare a limbii române ca limbă străină. Universitatea din Padova a fost reprezentată de trei cercetători. Lorenzo Renzi, care este și președintele asociației italiene a româniștilor (AIR), a prezentat publicațiile periodice ale românilor din Italia, oglindă a problemelor de actualitate ale comunității. Afrodita Carmen Cionchin s-a referit tot la formele de expresie ale comunității românești, în context intercultural. Iar Dan Cepraga a susținut
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Caragiale revin, de astă dată într-o lume absurdă nu ca fond, ci ca formă: mistificarea patologică (dubla personalitate, autocopia), mutații de caracter surprinse în aspectul lor mai mult grotesc decât misterios, dar cu tentă pirandelliană, simulând profunzimea marelui scriitor italian, poate mai aproape totuși de humorul benign al literaților americani. "Rogojina" (1945) de un naturalism care împrumută realității, fără nici un efort de disimulare formele literaturii; e o descriere dură, viguroasă a universului penitenciar, cu apreciabilă exactitate, surprinzând angrenajele și figurile
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
în Huși. Iar turcii și tătarii de la focuri audzie hreamătul obuzului, (armatei muscălești în retragere) și nemică nu să clintie, ca cum ar fi niște oameni morți în revărsatul zorilor. Viziunea unui reporter special trimis pe câmpul de bătălie. Cinematografia italiană a speculat cu efect tabloul cutremurător al mormanelor de soldați morți, înainte sau după atac (1914). Oștile muscălești, reunite, fac redute, întărituri să reziste presiunii dușmanului. * ...Stilul, aici, ca și în alte locuri ale cronicii, sub presiunea și varietatea acțiunilor
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
are libertatea de a-și forma echipa. Jocul de-a șoarecele cu pisica începe însă nu atît investigația și descoperirea rețelei lui Frank Lucas și arestarea acestuia sunt adevărata miză, ci construcția personajului. Ca și Martin Scorsese, specialist în mafie italiană, Ridley Scott își construiește cu o mare finețe personajul, mergînd pînă la detaliu, iar Russell Crowe este pus să joace mai degrabă pe amețitul geniu paranoid din A Beautiful Mind și în nici un caz pe Gladiatorul care i-a adus
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]