2,330 matches
-
Dacă cineva are o rudă care a fost răstignită în orașul său, acesta n-ar trebuie să mai locuiască acolo [...]. Până când? Până carnea se descompune în întregime și nu mai poate fi recunoscut după oase” (Semahot 2.13). De vreme ce Sfatul Iudeilor (sau Sinedriul) l-a predat pe Isus autorităților romane pentru a fi condamnat, ei aveau datoria de a-i asigura o îngropare corespunzătoare (cf. citatul de mai sus din Mișna, tratatul Sanhedrin 6,5). Această sarcină i-a revenit lui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
zi, când Dumnezeu va crea ceruri noi și un pământ nou și toți împreună vor avea parte de ea. Nimeni nu-și imagina că acest eveniment final ar putea fi anticipat în cazul unei persoane în prezent. Înainte de Paște, toți iudeii se așteptau ca învierea să fie un eveniment la scară largă, care are loc în ultimul moment și implică întreg poporul. De aceea, când Isus le spune ucenicilor să nu zică nimănui despre transfigurare înainte ca Fiul Omului să învie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ne îngăduim un scurt moment de reflecție istorică temeinică. În primul secol au existat diferite mișcări ebraice mesianice sau profetice. Una dintre cele mai cunoscute s-a remarcat în timpul războiului cu romanii din 66-70 al cărei lider - pe care mulți iudei îl considerau adevăratul lor conducător, rege și posibil Mesia - era Simon bar Giora. El a fost dus la Roma pentru a fi inclus în defilarea pe străzi în onoarea triumfului lui Titus. Josephus povestește că la sfârșitul paradei, Simon a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Ca urmare a acestor raționamente mai avem de înfruntat o ultimă chestiune. Cred că mormântul gol și întâlnirea cu Isus sunt realități întemeiate solid pe date istorice. Sunt unica explicație posibilă a relatărilor pascale și a mutațiilor efectuate în credința iudeilor ce s-au dezvoltat atât de repede. Cum se pot explica aceste date? Deseori, istoricii le justifică doar prin deducția din cea mai bună explicație. Să presupunem că eu sunt arheolog și găsesc într-un site arheologic două coloane de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
care se află la putere: despoții și tiranii sociali și intelectuali, cezarii care s-ar simți amenințați de un Domn al lumii care a învins moartea, arma ultimă a tiranului, irozii care s-ar îngrozi la validarea post-mortem a regelui iudeilor. Îmi vine în minte scena impresionantă din drama Salome, a lui Oscar Wilde, pe care Richard Strauss a folosit-o ca punct de plecare pentru opera sa cu același nume. În acea reprezentare, lui Irod îi este adus la cunoștință
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
tip fă‘l"n, ar fi mai puternic în intensitate decât ra≤m și ar trebui, ca atare, să-l urmeze pe acesta, nu să-l preceadă. Se pare că, într-adevăr, potrivit unor inscripții preislamice din sudul Arabiei, Dumnezeul iudeilor și Dumnezeu-Tatăl al creștinilor era desemnat cu acest nume140. Observația lui Õa‘lab că al-Ra≤m"n nu este un nume că toate celelalte este justă: întotdeauna cu articol, nu este niciodată predicat al subiectului All"h; cu exceptia formulei al-Ra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BJ); „one” (RSV). În afară de citatul din Dt 6,4 în traducere grecească, la Mc 12,29, se spune despre Dumnezeu că este unic în următoarele contexte: - În Rom 3,30, după ce apostolul Pavel afirmă că Dumnezeu nu este numai al iudeilor, ci și al păgânilor, adaugă: eíper hežs ho theós... „fiindcă unul este Dumnezeu”. - În 1Cor 8,4, vorbind despre cărnurile jertfite idolilor, pornește de la premisa: hóti oudèn eídolon en kósmÄi kaì hóti oudeìs theòs ei mg hežs: „idolul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel care dezvăluie adevărată stare morală a fiecăruia. 3.2.2.11. Știutor și Revelator 3.2.2.11.1. sophía: „înțelepciune” (toate traducerile românești); „sapientia” (Vg); „sagesse” (BJ); „wisdom” (RSV). Apostolul Pavel îl propovăduiește „pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteala, iar pentru păgâni, nebunie. Însă pentru cei chemați, si iudei, și greci, pe Hristos - puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu” (Christòn theo¤ dýnamin kaì theo¤ sophían - 1Cor 1,24). s...ț El (Hristos) „s-a făcut pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
11. Știutor și Revelator 3.2.2.11.1. sophía: „înțelepciune” (toate traducerile românești); „sapientia” (Vg); „sagesse” (BJ); „wisdom” (RSV). Apostolul Pavel îl propovăduiește „pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteala, iar pentru păgâni, nebunie. Însă pentru cei chemați, si iudei, și greci, pe Hristos - puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu” (Christòn theo¤ dýnamin kaì theo¤ sophían - 1Cor 1,24). s...ț El (Hristos) „s-a făcut pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
va mai Înmulți. Vom merge să-i vedem din nou pe cei morți, va cădea Întunericul, liliecii ne vor atinge cu aripile și toți câți ne aflăm pe pământ ne vom găsi sfârșitul” (M. Eliade, 1994, p. 167). În miturile iudeilor, „eschatonul” descrie cu obstinație sfârșitul lumii și pedepsirea păcătoșilor (M. Eliade, 1986, pp. 241-264; M.-R. Hayoun, 1996, pp. 223-224). Temele majore sunt: „nimicirea neamurilor, eliberarea lui Israel, strângerea laolaltă la Ierusalim a celor ce fuseseră deportați, transfigurarea paradisiacă a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin victoria sa asupra celui rău este unicul în măsură să citească această carte și să realizeze proiectul lui Dumnezeu. Viziunea este fundamentală deoarece revelează (ținând cont de momentul în care se află Ioan, adică este vorba despre separarea dintre iudei și creștini; creștinii percep Vechiul Testament realizat în Cristos - Mesia, în timp ce iudeilor le scapă această viziune) că Isus, Mielul jertfit care poartă semnele răstignirii, este în centrul întregii istorii a mântuirii și este criteriul hermeneutic pentru a o înțelege. În Cristos
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
citească această carte și să realizeze proiectul lui Dumnezeu. Viziunea este fundamentală deoarece revelează (ținând cont de momentul în care se află Ioan, adică este vorba despre separarea dintre iudei și creștini; creștinii percep Vechiul Testament realizat în Cristos - Mesia, în timp ce iudeilor le scapă această viziune) că Isus, Mielul jertfit care poartă semnele răstignirii, este în centrul întregii istorii a mântuirii și este criteriul hermeneutic pentru a o înțelege. În Cristos se recapitulează figurile Mielului care trebuie să fie jertfit pentru salvarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în particular (Iuda și Sila: Fap 15,32; fiicele lui Filip: Fap 21,9). În spatele viziunii lui Luca despre Duhul Sfânt ca ghid al Bisericilor (Fap 15,28) se află convingerea că comunitatea lui Cristos este poporul escatologic format din iudei și păgâni (Fap 15,14). Odată inserați în contextul creștinismului primitiv al manifestării Duhului, atunci când ne întrebăm despre tema implicării femeilor, ne situăm în fața unei lipse neașteptate de izvoare. Se vorbește despre un silentium lucan. Dacă în relatarea evangheliei sale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Gal 3,26-28) nu este determinantă identitatea etnică și socială și nici măcar conotațiile sexuale, ci faptul de a constitui „o singură persoană cu Cristos: „Toți care ați fost botezați pentru Cristos, v-ați îmbrăcat cu Cristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Cristos Isus” (Gal 3,26-28). Această declarație puternică contrastează în mod clar cu privilegiile religioase bărbătești, și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
arsenalul documentar confirmat de Biblie. În Chaldeea din sudul Mesopotamiei (Babiloniei), au trăit acum 4500 de ani sumerienii asimilați după 1750 î.Chr. de semiți (neamuri care se trăgeau din Sem, un fiu al biblicului Noe) între care și neamul iudeilor. De unde au venit și când, nu se știe. începuturile, originile sunt cu atât mai interesante cu cât sunt mai enigmatice. Semiți rude cu cei din Chaldeea, locuiau și la marginea deșertului arabic, și vorbeau limba aramaică, apropiată de ebraică. Semiții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajung în mari funcții civile și militare. Romanii îi supun pe toți ocupând Ierusalimul asediat și bombardat de către Pompei. Iudeea nu mai este stat independent. Palestina e împărțită. Tributul e trimis la Roma. Guvernatorii, regii fac ce vor. Irod I iudeul (37 î.Chr.) este regele asasin al celor 14.000 de copii între care trebuia să fie și Iisus Christos. Nașterea creștinismului este începutul unei noi ere și al unor noi secole de prigoniri de schingiuiri și crime, din partea păgânilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
evreii aveau printre ei lecuitori, deși limitați ca inițiere. Ei foloseau terapeutica știută, în forme rudimentare care au evoluat în contact cu medicina avansată a altor popoare. Din experiență directă evreii cunoșteau și dizenteria, litiaza vezicală, hemoroizii, varicele, icterul, psihopatiile. Iudeii se temeau de mușcăturile de câini, viespi, șerpi. Operau cezariene, puneau ventuze, vindecau entorse, luxații, puneau proteze, castrația era interzisă și pe animale. Foloseau somnifere, analgezice. Căsătoriile cu alienați, epileptici, hemofilici erau interzise ca și cele privind pe contagioși. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie la eficiența tratamentului bine gândit. Diaspora le-a oferit evreilor confruntarea de idei, lărgirea orizontului și creșterea premiselor pentru avântul medicinei iudaice de mai târziu. Cităm, în acest sens, pe medicul Assaph Iudeul sau Tiberiadul care, orientat de Hippocrate, Dioscorides și Galen, scrie un tratat medical „Ghidul doctorului“ în care maladiile sunt văzute și într-un mod mai original, unele fiind congenitale (sec. VI d.Chr.). El este cel care a susținut circulația
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asupra pulsului, unul asupra urinelor și o carte de terapeutică pentru bolnavii săraci. Traduce manuscrise și cărți de medicină în ebraica săracă lingvistic, creând termeni. Păstrează dilema credință-rațiune. Un alt medic evreu, Isaac Israeli a făcut cunoscută opera lui Assaph Iudeul în lumea musulmană din Cairo și din Kairuan (sec. X). Un altul, Sabataï ben Abraham Donnolo din Otrant Salerno (sec. X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei s-au străduit să se afirme. Un medic evreu organizează la Montpellier un învățământ medical în limba ebraică și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Înțeleasă În sens teritorial sau În sens personal. Din punct de vedere teritorial se definește ca „religie romană” suma tuturor religiilor care, În antichitate, au fost practicate pe teritoriul cetății Roma: de către latini, sabini și etrusci, ca și de către greci, iudei, egipteni, galileeni, „orientali” de orice proveniență. Aceste religii coexistă pașnic sau În opoziție Între ele În aceleași condiții ale metropolei așezată pe Tibru; În ciuda surprinzătoarei ignorări reciproce, ele sunt de fapt concurente. Sub impulsul factorilor politici, economici și demografici, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
romană. Acest fapt arată limpede că, În antichitate, drepturile și Îndatoririle politice erau net distinse de apartenența religioasă și câteodată se puteau menține separate. Sclavii evrei eliberați de romani primeau cetățenia prin Însuși actul eliberării: deveneau romani, dar puteau rămâne iudei. Pavel din Tars s-a născut cetățean roman și iudeu din tribul lui Beniamin. Ca să studieze legile părinților s-a dus la Ierusalim la școala lui Gamaliel, nu la Roma, lângă pontifices specialiști În domeniul juridic (Fapte 22,3.28
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Îndatoririle politice erau net distinse de apartenența religioasă și câteodată se puteau menține separate. Sclavii evrei eliberați de romani primeau cetățenia prin Însuși actul eliberării: deveneau romani, dar puteau rămâne iudei. Pavel din Tars s-a născut cetățean roman și iudeu din tribul lui Beniamin. Ca să studieze legile părinților s-a dus la Ierusalim la școala lui Gamaliel, nu la Roma, lângă pontifices specialiști În domeniul juridic (Fapte 22,3.28; Fil. 3,5; Rom. 11,1). Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și al tuturor zeițelor; „semn” al acestui fapt este sceptrul și poziția dominantă pe care o are fortăreața ce se Înalță pe colină (I fr. 14). El poate fi Însă venerat și fără imagini și sub alte nume; de pildă, iudeii Îl numesc pe Jupiter Iao (I frr. 15-17). În realitate el este „sufletul” lumii, pe care „o cârmuiește prin mișcare și rațiune” (I fr. 13). Ceilalți zei sunt membre, părți, puteri ale unicului Zeuxe "Zeu": el Însuși este totalitatea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
făcut din strămoșul lor primul rege al unui mare regat care corespundea probabil mai mult visurilor lor decât realității istorice. În lumea antică, din care face parte și Biblia, trecutul înseamnă prezent. Istoria lui David și Solomon justifica pretențiile regilor iudei asupra teritoriilor din nordul țării care trecuseră sub hegemonia asiriană. Apoi, odată slăbit Imperiul Asirian, regii lui Iuda au putut să-și extindă zona de influență spre Nord, în special sub domnia regelui Iosia (640-609 î.C.). Prin urmare, istoria
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]