2,450 matches
-
cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda", "dragul", "nădejdea", "ce ai mai scump") este promis zmeului, diavolului, străinului în schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit [Pop-Reteganul], Împăratul Verde pleacă la luptă lăsându-și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al doilea basm aude un mic zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul împlinește doisprezece ani, îi zice tatălui său ,,mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul împlinește doisprezece ani, îi zice tatălui său ,,mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dumneata. Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului și-ai mâncat, erai gata să pleci. Ai plecat și-ai venit tot în locu acela. Dă trei ori. Ș-a apărut un om la dumneata și ți-a cerut izbânda. Izbânda eu am fost. Și m-ai dat diavolului. Și io, acum, zâce, mă duc să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, îmi pierz capu’". Făt-Frumos și Fata crivățului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Iote ce, dumneata venind pe drum, ai stat locului și-ai mâncat, erai gata să pleci. Ai plecat și-ai venit tot în locu acela. Dă trei ori. Ș-a apărut un om la dumneata și ți-a cerut izbânda. Izbânda eu am fost. Și m-ai dat diavolului. Și io, acum, zâce, mă duc să slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, îmi pierz capu’". Făt-Frumos și Fata crivățului [Teodorescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o funcție inițiatică în planul omenescului, aducândui eroului experiență practică (proba supraviețuirii și a câștigării hranei, proba hărniciei, a răbdării etc.), experiență cognitivă (descoperirea unor valori intelectuale și morale) și afectivă (câștigarea prieteniei și a iubirii, asumarea milei creștine etc.). Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi) care impulsionează sau sprijină acțiunile sale. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales Experiențele de cunoaștere pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dimensiune relației sale cu Spânul. În acest context, Spânul nu este numai anta gonistul, ci și formatorul, dascălul cel rău al lui HarapAlb. Este un rău ne cesar, cum îl consideră Sfânta Duminică, ea jucând rolul opus, al dascălului bun. Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
am să le uit cât oi trăi. REPORTERUL: Ne puteți spune și nouă care sunt acele cuvinte? PENEȘ CURCANUL: Desigur. Îmi aduc aminte perfect: „Acum să te văd, curcanule, cum să-ți cinstești gradul și să-ți duci grupa la izbândă” REPORTERUL: Și dvs ce i-ați răspuns? Vă mai aduceți aminte? PENEȘ CURCANUL: Desigur! I-am zis foarte hotărât: „Aveți toată nădejdea-n noi, domnule maior, n-o să facem Vasluiul nostru de rușine.” REPORTERUL: Și v-ați ținut de cuvânt
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
părerile unor oameni potrivit cărora femeile ar cheltui mai mult decât bărbații, că ar fi mai pretențioase și mai risipitoare; p. 58, r. 6 7: „prietenii și babele, lehămetindu-se, l-au dat în burduhul dracului” după ce au încercat fără izbândă să-l însoare, prietenii și babele își declară indiferența față de ce va urma; p. 61, r. 2 3: „vrabia-i tot pui, dar numai dracul o știe de când îi”maturitatea unora nu elimină posibilitatea de a fi luați drept copii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și atașat cultural la Ambasada României în Franța, și a perioadei 1982-1986, când este profesor în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. Debutează cu versuri în 1953, la „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1957, cu volumul de reportaje Pentru izbânda noului, scris în colaborare cu P. Dinescu. Mai e prezent în „Flacăra”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Analele Universității București”, „Steaua”, „Manuscriptum”, „Amfiteatru” ș.a. În 1985-1986 colaborează la revista „Candela” din Suedia, iar între 1982 și 1986 editează în Finlanda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
un volum ce cuprinde un studiu și antologia acestor texte. La Turku îi sunt tipărite Kantelar, o culegere bilingvă de rune tradiționale finlandeze traduse în colaborare cu Lauri Lindgren (1985), și o antologie bilingvă de poezie românească (1987). SCRIERI: Pentru izbânda noului (în colaborare cu P. Dinescu), București, 1957; Elena Văcărescu, București, 1974. Ediții: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, pref. edit., București, 1975, Memorii, tr. și pref. edit., Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare cu Aneta Stăvăruș); Povestiri medievale despre Vlad Țepeș-Draculea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
în zona zero a găurii negre, ecuațiile matematice care descriu lumea noastră încetează să mai aibă sens. Dar zero nu poate fi ignorat. Nu numai că deține secretul existenței noastre, dar el va fi responsabil și de sfârșitul universului. CAPITOLUL ∞ Izbânda finală a lui zero [TIMPUL SFÂRȘITULUI] Și așa se sfârșește lumea Nu cu o explozie, ci cu un scâncet. T. S. ELIOT, „THE HOLLOW MEN“ În timp ce unii fizicieni încearcă să-l elimine pe zero din ecuațiile lor, alții demonstrează că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
În comparație cu alte femei, Pariziana este femeia care nu cunoaște ezitarea, incertitudinea, necesitatea cotidiană și vitală a compromisului. Ea știe să impună bărbaților capriciile și legea să, întruchipând puterea femeii asupra bărbatului și asupra lumii. Guvernarea femeilor pariziene are sorți de izbândă, deoarece se bazează pe simulare. Ea disimulează superioritatea intelectuală feminină (când este cazul) prin scoaterea în evidență a intereselor mărunte. Astfel, ele au reușit să înșele vigilenta bărbaților 214. Trebuie însă să ne dăm bine seama că aceasta stratagema nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu Elena Tayber, persoană instruită, cu pregătire muzicală. Dintre copiii lor, a ajuns la notorietate traducătoarea Ermiona Asachi (Quinet). Pentru activitatea sa culturală și diplomatică a fost ridicat în rang, de la comis la vel agă, în 1827. Un moment de izbândă al lui A., sprijinit, în lupta contra tendințelor elenizante din învățământ, de Gh. Săulescu și Vasile Fabian, este deschiderea, la 28 martie 1828, a Școlii Normale și a Gimnaziului Vasilian, căruia i se adaugă, în 1832, un colegiu cu secții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
prin reformă s-a concretizat prin reducerea sferei sale de influență la aproximativ jumătate. Conciliul de la Trenta (1545 - 1563) a fost nevoit să opereze o adevărată reformă din punctul de vedere al dogmei și disciplinei. Cu toate acestea sorții de izbândă nu aveau să fie prea mari, datorită - în opinia lui Paulescu - uneltirilor societăților secrete care la rândul lor urmăreau subminarea bisericii. Revoluția franceză din 187 avea să se înscrie timp de 10 ani în șirul curentelor și evenimentelor care au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o legitimare a mișcării, prin accesul la statutul de producător al unui eveniment demn de a fi mediatizat. Pentru o mișcare de contestare locală, ca și pentru președintele republicii însă nu cu aceleași mijloace și nici cu aceleași șanse de izbîndă -, a face să se vorbească despre sine a devenit o condiție a propriei influențe. În sfîrșit, conceptul de agendă politică se aplică la nivelele etatic și local pentru a desemna ansamblul problemelor care necesită o dezbatere publică, adică intervenția autorităților
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
vrăjit, / S-a scufundat din mari adânci, A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pregnantă apare tendința către prezentarea poematică, fără a fi ignorate câștigurile atitudinii narative detașate, finalizată în trei dintre textele epice mai ample (În plină zi, Nopți fără somn, Pământ amar), care vor constitui, cu mici modificări, nucleul romanului Casa (1962), izbânda certă a scriitorului. Conceput ca o replică orgolioasă la Ion de Liviu Rebreanu, romanul se constituie polemic și nu mimetic. Eroul, fiul unor țărani săraci, se însoară cu fata chiaburului din sat, sperând că astfel își va astâmpăra setea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
texte se compuneau în funcție de dispozițiile ei), iar efortul retoric, pus în acord cu mentalitatea și cu sensibilitatea literară a unei anumite epoci, cu principiile codului cultural al acelui timp, era cel ce depunea o mărturie credibilă despre intenționalitatea (sau nonintenționalitatea) izbânzii artistice. F. - pentru care definițiile (și finalitățile) retoricii trebuie neapărat să-și culeagă elementele din spații supravegheate mai ales de filosofie (în cartea Retorica și neoretorica și în altele) - propune nu doar reabilitarea acestei „științe a discursului”, ci și cercetarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
de mare, transcriere muzicală Gheorghe Oprea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1980; Sus în slava cerului. Colinde din satul Oltina, jud. Constanța, I-II, Constanța, 2000-2001; Prin pometul raiului. Colinde de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme, povești și snoave din Horia, jud. Tulcea, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 79-80. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela Termopile, și izbânzile dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele memoriilor colective în această perioadă, centrul de greutate este pus pe independența de stat, obținută în trei momente decisive ale istoriei: i) momentul întemeierii statului, conceput ca izbânda neatârnării prin statalitate; ii) momentul apoteotic al mântuirii patriei de atârnare prin salvatorul neamului (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, în funcție de principat); iii) momentul de triumf al românismului împotriva fanariotismului (în principatele danubiene). Spiritualitatea. Ideea că "poporul român
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-au repurtat izbânzi semnificative din punct de vedere cantitativ. Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică 17 Anul Numărul școlilor Numărul învățătorilor Rural Urban Total Rural Urban Total 1914/15 4.960 409 5.369 7.500 1.542 9.042
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui, fuge, încearcă chiar să îl ochească cu o săgeată, însă ratează ținta, bucurându-se totuși de acest eșec. Africo aduce o ofrandă zeiței Venus, aceasta promițându-i ajutorul în povestea de dragoste care părea să nu aibă sorți de izbândă. Îl povățuiește să se deghizeze în crisalidă și să meargă în mijlocul lor. Tânărul ascultă sfatul și devine apropiat Mensolei, reușind în cele din urmă să i cucerească inima. Cu toate acestea, nimfa, regretându-și slăbiciunea și temându-se de pedeapsa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]