13,535 matches
-
lui Milton și Îi dădu drumul În apă. Făcu semnul crucii pe fruntea bebelușului. Apoi Îl băgă pe copil sub apă. Dar În timp ce Milton era curățit de păcatul originar, Desdemona rămase conștientă de propriul ei păcat. Își repetă În gând jurământul de a nu mai face alți copii. ― Lina, Începu ea câteva zile mai târziu, roșind. ― Ce-i? ― Nimic. ― Ei, nimic! E ceva. Ce? ― Mă Întrebam. Cum poți să... dacă nu vrei... Apoi Îi dădu drumul deodată: ― Cum faci să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
asta și la Regia să consacru o vestală! CAPITOLUL IV — Repetă după mine... Glasul fetiței se împletește temător cu cel al Marelui Pontif: — Mă leg să-mi păstrez cu cinste și sfințenie fecioria... Copila asta n-are de unde ști ce jurământ înfricoșător o va lega de acum înainte, se înfioară Vestala Mamă. Nu vede, căci e oarbă, dar cunoaște ritualul pe de rost. Con sa crarea ei ca preoteasă, acum 57 de ani, nu și o mai amin tește, însă a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rândul tău pe altele. — Abia după aceea vei fi eliberată din slujba ta sacră, încheie Pontifex Maximus. Vestala Mamă suspină cu obidă. Cel devreme, la 36 de ani ți se va da dreptul, micuțo, și puterea să te dezlegi de jurământul pe care l ai făcut azi. Cătrănită, mișcă în neștire din cap în dreapta și-n stânga. Pu ține sunt vestalele care se folosesc de o atare îngăduință. Este o mulțumire prea tardivă pentru timpul petrecut în slujba zeiței. Își jertfesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
după pieirea conducă torului. — Ho! Ce te-ai pornit așa? încearcă să-l domolească. — Să-ți aperi și să-ți ferești căpetenia, continuă îndârjit ger manul, să pui în seama gloriei lui chiar și vitejiile tale este cel mai mare jurământ de credință al nostru. Vociferează cu ranchiună: — Noi nu ne punem chezaș cuvântul, ca voi, ci viața. Rufus nu-i răspunde. Îl impresionează violența tânărului, deși n-ar recunoaște-o în ruptul capului. Pusio mârâie îmbufnat: — La noi, trădătorii și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rășchirate în fața germanului: — Ce ai, măi omule, cu mine? Vittelius îi șoptește precipitat: — Din momentul ăsta... Spre stupoarea lui Rufus, îl podidește plânsul. Înghite de câ teva ori în sec și reia cu vocea sugrumată de emoție: — Te dezleg de jurământul pe care mi l-ai făcut... Evreul încremenește, impresionat nu de vorbe, ci de aerul grav al procuratorului. Își trece încet limba peste buzele uscate. Instinctul nu l-a înșelat. I se pregătește ceva foarte grav. Încearcă să zică și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
niciodată prea multă vreme să-i refac materialul. Încep prin a rescrie introducerea, și adaug ceva culoare, dându-i o formă pe care cititorii ar vrea să continue s-o citească. „CÂT AI STAT în fața altarului și ți-ai citit jurămintele, sperai și te rugai ca mariajul tău să țină pentru totdeauna“, tastez eu. „Dar peste ani, jurămintele tale de iubire și respect față de soțul tău sunt o amintire la fel de îndepărtată ca fericirea de care ați avut odată parte. În anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dându-i o formă pe care cititorii ar vrea să continue s-o citească. „CÂT AI STAT în fața altarului și ți-ai citit jurămintele, sperai și te rugai ca mariajul tău să țină pentru totdeauna“, tastez eu. „Dar peste ani, jurămintele tale de iubire și respect față de soțul tău sunt o amintire la fel de îndepărtată ca fericirea de care ați avut odată parte. În anii nouăzeci, divorțul trimite mii de femei înapoi într-un joc pe care ele nu credeau c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
VIII al legii, intitulat " Disposițiuni generale" cuprinde articolele 69-72. Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că "marca [stema, n. n.] Dobrogei (...) și a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se publică în chipul hotărât de lege"662
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
timp de la momentul proclamării regatului au început pregătirile pentru încoronarea suveranilor României, regele Carol I și regina Elisabeta. În acest context, la 5 aprilie 1881, primul ministru Ion C. Brătianu și-a prezentat demisia, iar la 10 aprilie a depus jurământul un nou guvern, prezidat de către Dimitrie C. Brătianu. Noul guvern a stabilit ca ceremonia de încoronare să aibă loc la 10 mai 1881. Urma ca aceasta să se desfășoare cu mare fast. La dorința regelui Carol I, coroana sa a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cultelor și Instrucțiunii Publice, generalul Iacob Lahovari la ministerul de Război, Nicolae Filipescu la ministerul Agricultutii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, și pe Ion C. Grădișteanu la ministerul Lucrărilor Publice 2385. A doua zi după depunerea, la 7 iulie 1900, a jurământului de către membrii guvernului Petre P. Carp, cluburile centrale și locale ale conservatorilor și junimiștilor s-au unit2386. Ulterior, la 15/27 decembrie 1900, ziarele celor două grupări, Timpul și Constituționalul s-au contopit dând naștere publicației intitulată Conservatorul 2387. La
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost emis la castelul Peleș un decret regal prin care domnul Dimitrie State, "fost prefect, este numit în funcțiunea de prefect al județului Constanța, în locul vacant"2397. Ulterior, la 9 noiembrie 1900, noul prefect al județului Constanța a depus jurământul de credință față de țară și rege în cadrul unei ceremonii la care a luat parte și un preot 2398. La 16 noiembrie 1900 apărea primul număr al publicației Dobrogea ce publica pe prima pagină un articol în care redactorii afirmau că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Alexe Irimia, a încetat din viață"2851, în timp ce, "consilierii căpitan Blăniță, Gheorghe Colea, Ion I. Roman, Abdul Hamid Osman și maior Niculescu și-au dat demisiile"2852. În același timp, "domnul Gheorghe Șeitan, consilier ales, nici nu a depus jurământul"2853. O situație de o gravitate extremă era cea în care se afla consilierul județean "doctor Stancioff, zis și Racovski"2854 care "este izgonit din țară"2855, hotărâre luată de către autoritățile române ca urmare a activității subversive desfășurată de către acesta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era elev la seminar, avea obiceiul să-și lege încheieturile mâinilor înainte de a se culca pentru a nu cădea pradă poftelor trupești care îi asaltau cu înverșunare trupul vânjos. Astfel de pofte de care se lepădase pentru toată viața prin jurământ nu-l mai chinuiau atât de nemilos ca în tinerețe, dar misionarul își păstra și acum obiceiul ca seara, înainte de a cădea în pat ca un buștean o dată isprăvită rugăciunea, să-și lege încheieturile cu o funie la fel cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
așezați pe două rânduri și țineau în fiecare mână câte o lumânare. Starețul, care stătea în fața lor, îi întreba: Crezi în Domnul nostru, în biserica Sa și în viața veșnică? Iar ei jurau cu glas tare: Cred. La auzul acestor jurăminte, mulțimea ce umplea biserica îl lăuda pe Domnul mulțumind pentru dragostea cu care îi binecuvântase pe acești străini. Unii îngenuncheară, alții începură să plângă. În clipa aceea, clopotul răsună din nou cu putere. Ca ajutor al starețului, m-am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
făcut a fost de dragul însărcinării noastre. Ne-am creștinat tot de fațadă. La fel au făcut... și supușii noștri. — Iar acum nu credeți nici un pic? — Încă de la început n-am crezut nici un pic. — Ați face bine să scrieți asta în jurământul de dezicere. Să scrieți asta, da? Seniorul Ōtsuka se uită la cei doi cu milă și repetă „Să scrieți asta, da?” Slujbașul le așeză în față câte o măsuță, hârtie și pensulă și îi puse să scrie jurământul de dezicere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
asta în jurământul de dezicere. Să scrieți asta, da? Seniorul Ōtsuka se uită la cei doi cu milă și repetă „Să scrieți asta, da?” Slujbașul le așeză în față câte o măsuță, hârtie și pensulă și îi puse să scrie jurământul de dezicere. În timp ce scria, samuraiul își aduse aminte de chipul omului sfrijit și urât cu brațele desfăcute. Omul acela pe care în timpul îndelungatei sale călătorii fusese nevoit să-l vadă zi și noapte în orice așezare și în orice mănăstire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
crezuse în omul acela. Nici inima nu-i dăduse ghes vreodată să i se închine. Cu toate acestea, acum trebuia să treacă printr-o astfel de situație stânjenitoare din pricina acelui om care încerca să-i schimbe destinul. După ce au scris jurămintele de dezicere, au ieșit din clădirea aceea și au fost duși într-o alta, unde se întrunea Sfatul Bătrânilor. Dar aici n-a fost de față nici unul dintre oamenii de seamă din Sfat, doar trei slujbași le-au ascultat povestirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
obiceiul, samuraiul ascultă explicațiile slujbașilor. Din milostenia seniorului Ayugai și a seniorului Tsumura i se poruncea doar să nu iasă afară din valea sa. Slujbașul mai spuse că trebuia, de asemenea, să înmâneze o dată pe an la Sfatul Bătrânilor un jurământ prin care se lepăda de credința creștină. Înțeleg ce este în sufletul tău. După ce-și îndepliniră însărcinarea, slujbașii se simțiră datori să îi aducă vorbe de mângâiere. Apoi, înainte de a încăleca, unul dintre ei îi spuse în șoaptă: — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor, Dar toate le-am trăi ușor De-ar fi pământ! ......................... Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos Din case goi, în ger și-n vânt. Ați pus cu toții jurământ Să n-avem drepturi și cuvânt; Bătăi și chinuri, când țipăm, Obezi și lanț când ne mișcăm, Și plumb când istoviți strigăm Că vrem pământ! ...................................... Pământul nostru-i scump și sfânt, Că el ni-e leagăn și mormânt: Cu sânge
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
împotriva necuvântătoarelor, lighioane ale pădurii și ale cerului. Negură-Împărat începu să plângă și-i făgădui băiatului tot ce-i ceruse. Mai ceru iertare bătrânului pândar, îi dete o pungă cu bani, își strânse copilul în brațe și plecară amândoi, făcând jurământ să fie mai buni și mai miloși cu sălbăticiunile pădurii, cu zburătoarele văzduhului și cu peștii din adâncul apelor. S-au ținut de legământ, n-au mai vânat cerbi și căprioare, dar cu oamenii tot atât de crud se purta Negură-Vodă. Îi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
rădăcinile putrezite ale unui copac gata să cadă la prima pală de vânt. Aceasta era casa Mamei Scumpe. Când tovarășul cel sărac care avea o fiică s-a Întâlnit cu cel bogat care avea un fiu, i-a pomenit de jurământul lor din trecut, deși standardele lor de viață erau acum incompatibile. Toată lumea știa, spuneau servitorii, că bunicul meu era un bărbat cu un Înalt simț al moralității dacă l-a forțat pe fiul său cel mai mare să se Însoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mișcați până la lacrimi și afecțiunea fiecăruia pentru ceilalți a crescut. L-au Îmbrățișat pe destinatarul fiecărui omagiu. De acum Înainte, și-au promis, vor sărbători fiecare Zi a Recunoștinței Împreună, indiferent de locul În care s-ar afla. Prin acel jurământ, au dat glas credinței lor că vor scăpa din junglă sănătoși. Membrii Armatei Domnului ascultau de asemenea omagii, nu la televizor, ci transmise de la unul la altul În timp ce stăteau ghemuiți În cerc. Erau cu toții gravi și aveau motive să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din ele vor fi sfîșiați, căci fărădelegile lor sunt multe, abaterile lor s-au înmulțit!" 7. "Cum să te iert? zice Domnul. Copiii tăi M-au părăsit, și jură pe dumnezei care n-au ființă. Și după ce le-am primit jurămintele, se dedau la preacurvie, și aleargă cu grămada în casa curvei! 8. Ca niște cai bine hrăniți, care aleargă încoace și încolo, fiecare nechează după nevasta aproapelui său. 9. "Să nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
voștri, în ziua cînd i-am scos din țara Egiptului, din cuptorul de fier zicînd: "Ascultați glasul Meu, și faceți tot ce vă voi porunci și veți fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru; 5. atunci voi împlini jurămîntul pe care l-am făcut părinților voștri, că le voi da o țară în care curge lapte și miere, cum vedeți astăzi." "Și eu am răspuns: "Amin, Doamne!" 6. Domnul mi-a zis iarăși: "Vestește toate cuvintele acestea în cetățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sunt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui Cuvinte. 10. Căci țara este plină de preacurvii, și țara se jelește din pricina jurămintelor, cîmpiile pustiei sunt uscate." Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru nelegiuire! 11. Proorocii și preoții sunt stricați; "le-am găsit răutatea chiar și în Casa Mea, zice Domnul." 12. "De aceea, calea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]