28,495 matches
-
48 din 17 ianuarie 2022. **) Decizia nr. 743 din 4 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 2 februarie 2022. ... 45. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în privința dispozițiilor art. 1.131 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 46. De asemenea, în privința acestor din urmă dispoziții legale
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
drept comun din fața instanțelor judecătorești. Astfel, legiuitorul are posibilitatea de a excepta de la recurs hotărârile în materia recunoașterii/executării hotărârilor arbitrale străine. ... 47. În plus față de considerentele din Decizia nr. 771 din 29 noiembrie 2018, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
reține că accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
la situația în care bunuri ce constituie obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publică să se regăsească și în proprietatea privată, ceea ce este contrar principiilor supremației Constituției și legalității, raportat la elementele specifice acestora. ... 6. Se arată că există jurisprudență în materie prin care instanța de contencios constituțional a constatat că dispozițiile art. 5 alin. 1 și ale art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 sunt constituționale. Cu toate acestea, ca o consecință firească a aplicării forței obligatorii a
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
Constituție și/sau în anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, inclusiv asupra bunurilor ce aparțin domeniului public local al comunelor, orașelor și municipiilor. ... 8. Prin urmare, analiza criticii de neconstituționalitate trebuie realizată: (i) prin prisma cerințelor dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiile supremației Constituției și legalității, coroborate cu cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ca parte a blocului de constituționalitate, concretizate în criterii esențiale de calitate cărora legea
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
ii) în raport cu dispoziții constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, coroborate cu prevederile cuprinse în Legea nr. 325/2006, Legea nr. 195/2006, Legea nr. 51/2006 și Legea nr. 213/1998. ... 9. În contextul criticilor de neconstituționalitate este prezentată, pe larg, jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, precum și cu privire la prevederile și principiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, sunt învederate cadrul legislativ constituțional, legal și infraconstituțional adoptat în aplicarea legii, precum și jurisprudența aferentă privind
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
pe larg, jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, precum și cu privire la prevederile și principiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, sunt învederate cadrul legislativ constituțional, legal și infraconstituțional adoptat în aplicarea legii, precum și jurisprudența aferentă privind: regimul juridic al proprietății și al bunurilor reglementat prin legile preconstituționale în raport cu noua ordine constituțională; privatizarea și reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale; bunurile proprietate publică; descentralizarea administrativă și financiară; serviciile
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
Legea nr. 13/2007; Legea nr. 123/2012; Ordonanța Guvernului nr. 60/2000; Legea nr. 361/2004; Legea nr. 120/2012 etc.). ... 10. Față de această împrejurare, se mai învederează că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 15/1990, dacă s-ar considera, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, că nu mai este în vigoare Constituția din 1965, în privința regimului juridic general al proprietății există semne de întrebare dacă acesta trebuia guvernat de prevederile Codului civil din 1864 și care era caracterizat prin: inalienabilitatea bunurilor proprietate
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
servicii esențiale. ... 11. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile criticate nu sunt contrare principiilor inalienabilității proprietății publice a statului și a unităților administrativ-teritoriale, supremației Constituției și legalității. De asemenea, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care s-a constatat că prevederile Legii nr. 15/1990 se integrează în ansamblul normelor prin care legiuitorul preconstituțional a stabilit bazele unui sistem economic comparabil cu regulile economiei de piață și arată că, față de
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
Curtea observă că prevederile criticate sunt cuprinse într-un act normativ preconstituțional - Legea nr. 15/1990, act ce a fost receptat în noua ordine constituțională instaurată ca urmare a intrării în vigoare a Constituției din 1991. Această concluzie este desprinsă din jurisprudența Curții Constituționale în materie. Astfel, prin Decizia nr. 112 din 9 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 17 ianuarie 1996, care a vizat controlul de constituționalitate a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
Prin Decizia nr. 112 din 9 noiembrie 1995, precitată, Curtea a reținut că legea, în înțelesul său de act juridic, este supusă regulii tempus regit actum, așadar, regimului constituțional din perioada în care a fost adoptată. Astfel, având în vedere jurisprudența sa cu privire la acțiunea legilor în timp, Curtea a reținut că în ceea ce privește contradicția unei legi anterioare Constituției cu prevederile Legii fundamentale, acesta este un aspect al conflictului de legi în timp și are drept consecință abrogarea
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
proprietății nu a avut loc niciodată (Decizia nr. 467 din 2 aprilie 2009, Decizia nr. 151 din 17 martie 2005, Decizia nr. 112 din 9 noiembrie 1995, precitate). ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 1 și ale art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 cu alte prevederi legale, spre exemplu, cele cuprinse în Legea nr. 325/2006, Legea nr. 195/2006, Legea nr. 51/2006 și Legea nr. 213/1998, aflate în vigoare în dinamica legislativă și constituțională, în raport cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, context în care este vizat un reviriment jurisprudențial. ... 26. Având în vedere aceste aspecte, precum și dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
în lipsa unei referiri exprese la cererile de liberare condiționată, s-a arătat că există riscul generării unor opinii divergente cu privire la atribuirea înțelesului exact al normei, ceea ce de fapt s-a și întâmplat, așa cum rezultă din jurisprudența atașată la dosarul cauzei, precum și din punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate și, nu în ultimul rând, de facultățile de drept, motiv pentru care problema de drept în discuție se impune a fi dezlegată
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale sunt clare și lipsite de echivoc și nu ridică dificultăți reale de interpretare care să fie de natură a naște o îndoială rezonabilă asupra conținutului lor, invocându-se sub acest aspect jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al instanței supreme (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, și Decizia nr. 20 din 14
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
nr. 355 din 7 aprilie 2021; nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 18 mai 2021. Așadar, din modul de definire/caracterizare a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reiese că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare și rezolvarea pe fond
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
prezentei sesizări nu comportă nicio dificultate de interpretare din partea destinatarilor legii, în special a organelor judiciare care au studii de specialitate, rezultă și din examenul jurisprudențial al curților de apel și al instanțelor judecătorești arondate acestora. Astfel, existența unei jurisprudențe pe aspectele semnalate la 12 curți de apel dintr-un număr de 15, ce pune în evidență o orientare majoritară, la care s-a raliat și instanța de sesizare, în antiteză cu o opinie minoritară îmbrățișată doar de 5 judecătorii
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021 sau Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități publice și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 21. Totodată, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
art. 53 din Constituție. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 21. Totodată, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe care dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 582 din 20 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 966/121/2018, Tribunalul Galați - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
nr. 561 din 31 mai 2021, sau Decizia nr. 476 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1067 din 8 noiembrie 2021, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 14. În jurisprudența precitată, Curtea a reținut, în esență, că legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. ... 17. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Bělěs și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, prin care instanța de la Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu reprezintă, în sine, un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, întrucât această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
3) din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu reprezintă, în sine, un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, întrucât această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular, a hotărârilor împotriva
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]