4,107 matches
-
în casă vântul, Să îmi răcorească gândul. Leagănă-mă, leagănă... Caierul tu scarmănă, Răsucește firul vieții Pe cărarea dimineții. Spune-mi iar poveștile Până răsar zorile, Alintă-mă cu-n sărut Să nu pot să te mai uit! Leagănă-mă, leagănă... Gândurile-mi vindecă, Luminează crucea nopții, Alungă norii tristeții! Leagănă-mă, leagănă... Toarce timpul iernile Toarce timpul în fuioare Printre stele călătoare, Norii-și plâng ninsorile Peste toate zările. Toarce timpul fir de lacrimi Peste câmpul plin de patimi; Cărările
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Caierul tu scarmănă, Răsucește firul vieții Pe cărarea dimineții. Spune-mi iar poveștile Până răsar zorile, Alintă-mă cu-n sărut Să nu pot să te mai uit! Leagănă-mă, leagănă... Gândurile-mi vindecă, Luminează crucea nopții, Alungă norii tristeții! Leagănă-mă, leagănă... Toarce timpul iernile Toarce timpul în fuioare Printre stele călătoare, Norii-și plâng ninsorile Peste toate zările. Toarce timpul fir de lacrimi Peste câmpul plin de patimi; Cărările se sfârșesc, Sub zăpezi se-mpotmolesc. Toarce timpul pe la geam
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
scarmănă, Răsucește firul vieții Pe cărarea dimineții. Spune-mi iar poveștile Până răsar zorile, Alintă-mă cu-n sărut Să nu pot să te mai uit! Leagănă-mă, leagănă... Gândurile-mi vindecă, Luminează crucea nopții, Alungă norii tristeții! Leagănă-mă, leagănă... Toarce timpul iernile Toarce timpul în fuioare Printre stele călătoare, Norii-și plâng ninsorile Peste toate zările. Toarce timpul fir de lacrimi Peste câmpul plin de patimi; Cărările se sfârșesc, Sub zăpezi se-mpotmolesc. Toarce timpul pe la geam Lungi fuioare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fuioare de balsam, Vântu-și strigă rănile Prin toate poienile, Iar a nopților pruncie Țese zori de veșnicie Dar pe-a timpului cărare, Iarna liniște nu are! Să nu te superi, mamă! Să nu te superi, mamă, c-ades m-ai legănat; Cu mângâierea-ți caldă mereu m-ai alinat. Și atunci când am greșit tu nu te-ai încruntat, M-ai sărutat cu drag să nu văd c-ai oftat. Să nu te superi, mamă, că m-ai adus sub soare În
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și ne petrecem împreună singurătatea ca o apocalipsă învățată pe de rost moartea e un graffiti scris pe inimă moartea nu are profil de facebook deși e prietena tuturor o găsești la colțul blocului asmuțind câinii îți împinge mașina îți leagănă copilul oriunde ai nevoie de ea, chiar și pe timp de pace împarte vieți pe carosabil seacă fântâni dezbracă mirese în noaptea nunții și toamna e mult mai sociabilă se simte în largul ei printre atâtea frunze sărută mai apăsat
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de-obraji, Un gând se adună în ochi ca în iaz... Pe sâni crește lavă, adânc mai palpită, Iar miezul e fript pe sub ei, pe sub pită, Nechează și arde, e roșu-văpaie, Nebună zvâcnește și arată a ploaie. Urechea visează că leagănă flori, Din zori până-n seară, din seară în zori, Tot roșii, aprinse de șoapte de dor... Iubitule, strânge-mă-n brațe, să mor... Miroase-a iubire, miroase-a văpaie, Miroase a gheață aprinsă de ploaie, Pe coapse se-așează alene
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dansând în tâmpla lui cehov spălându-ne de oameni cojile de semințe ne rămân pe tălpi aș vrea să-ți cumpăr flori dintr-un sex-shop undeva în hawaii există unul plin de fructe ciudate și ghirlande în care te pot legăna ca într-un hamac bordurile sunt dinți orașul are cerul gurii vânăt ai grijă orice iubire poate fi folosită împotriva ta dar tu poți duce orice gând al meu până la ultima consecință pe wallstreet un bancher citește că somonii îmbătrânesc
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
va fi nevoit să cerșească o bucată de pâine muiată în lacrimi și dor ce ușor pentru doctor visele mor! Colindul tăcerii Iarna mă invită la Masa Tăcerii, spre noapte când stelele ninse coboară-n pridvor, mătasa cea albă o leagănă timpul, spre lună coboară un șir de cocori. S-aprinde în beznă un dor prăfuit, ce s-așează la Masa Tăcerii, literele iau formă de vers, dor împletit în stele. S-acoperă Masa Tăcerii cu versuri, ici-colo a mai rămas
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
H. Rădulescu” acordat la Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” ediția a XLIII-a, 2011. Traduceri în limba rusă și italiană în antologia unui deceniu de poezie 2001-2011 “ Cum răspunde în apă fața la față” de Paul Blaj. </biography> nemișcați legăn libertatea ca pe un copil de țâță nu plânge mă prefac fără întoarcere și tu iar nu plătești la urmă palmă în palmă și între ele stăm noi nemișcați eu am obosit de gândul că nu ești tu ai obosit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Altă iubire” (2012); poezii în „Antologia de poezie și proză Confluențe Lirice” (2012). </biography> (Alexe Rău, poet, doctor în filozofie) Șapte ceruri pentru o inimă durerile se aștern în straturi precum zăpada iernilor pe care nu le-am iubit îmi legăn în ele inima ca în scrânciob tot mai sus mai sus până la al șaptelea cer unde păsările pleacă să moară Pledez nevinovați la fereastră mugurii zâmislesc sămânța care va rodi în palme oare cum am fi cunoscut iubirea dacă rămâneam
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de lacrimi și am să-ți citesc un poem despre iubire e prea multă iarnă pentru un timp atât de grăbit în veșnicie Rugă de frunză despletită de iluzii dezbrăcată de dureri cu sufletul în palmele înghețate vino și mă leagănă în inimă am coborât din ultima rafală de vânt pentru tine iată-mă la fereastra ta sunt frunza toamnei pe care ai uitat să o iubești Ottilia ARDELEANU <biography> BIOGRAFIE Ottilia Ardeleanu Se manifestă în mine o dorință de a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
moartea e cea mai fără de îngeri timpul își scoate uneori veșmintele cusute cu fir la uscat pe locul odăii am făcut grădină cine-a știut că și florile dor ca atunci în fereastra prispei sub umbra viței de vie se leagănă fața lui Dumnezeu venit la întâmpinare ce-ai face tu în locul meu, Doamne? uneori iubirea își închide ochii a temniță în oase durerea sfârâie precum în candelă uleiul ajuns la ultima suflare griji descălțate de nădejde umblă cu sandalele în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
tresărit când a început melodia preferată a Creței. Mă simțeam privit de undeva din mulțime, dar eram prea departe de acea lume și eu și partenera mea... Nu ne-am vorbit toată seara. Plângeam ca pomii crescuți departe de pădure, legănați de vântul deznădejdii, aplecați de poveri și revenind la fel de fermi pe poziție cu fruntea spre stele. Visele nu ne lăsau să ne târâm fiindcă aveam o lume a noastră, un mic Univers mărginit de neîmpliniri, dar cu nucleul încărcat de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
am sărit fără să mai ating scările. Din zbor mă lovise cu ciudă, dar n-a încercat să mă prindă. Locul lui era acolo, în vagoanele cu miros de drum, băutură ieftină și brânză cu ceapă. Pădurea din fața mea se legăna șoptind din pom în pom povești nerostite, iar ploaia se transforma treptat într-o grindină aspră care-mi ardea obrazul. Într-un fel mă bucuram că am scăpat basma curată din călătoria pe care o începusem, pe de altă parte
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Mi-era greu să-i disting chipul pentru că stătea În contra luminii, dar mi-am dat totuși seama că e o femeie tînără, mai tînără decît mă așteptasem.. Era mică de statură, avea gîtul lung și-ți lăsa impresia că se leagănă. Dacă ar fi fost puțin mai Întuneric, aș fi luat-o cu siguranță drept copil. I-am Întins cartea de vizită și m-am prezentat În aceea manieră În care ar fi făcut-o un funcționar de la bancă. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mănuchi de lanterne roșii, dar mi se păreau cu totul altfel decît Îmi imaginasem. Mașinile nu erau aliniate și nici legate una de alta prin cordoane de lumini, nu se cînta muzică, nu era agitația de la festivaluri. Lanternele roșii se legănau În vînt și pe albia rîului larg și secat se aflau Împrăștiate mai multe microbuze cu gurile lor sumbre și palide deschise. Erau dispuse În semicerc, la intervale neregulate și Îndreptate În toate direcțiile. Mie mi-a atras atenția priveliștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ceru fratele socoteală brutal. Ce te nemulțumește? Hai, zi! — Nu mă nemulțumește nimic, răspunse el cu indolență, legănîndu-se de pe-un picior pe altul. Cum să spun așa ceva? — Ei, atunci spune ce se-ntîmplă În seara asta? Bucătarul continua să se legene ca o maimuță plictisităă — Uită-te-acolo ! Adunătura din această seară a luat-o bine din loc... chiar prea bineă — Și ce nu-i bine-n asta? — Chiar nu ți-a ajuns nimic la urechi ? — Ce ?... Păi... Abia acum Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
practicului. Lăsîndu-mă pe un scaun de la bar, total neconfortabil, Tashiro o luă pe ușa din dos În căutarea lui Saeko. Era mult prea stăpîn pe mișcările lui ca să nu fie de-al casei. Un whisky dublu cu apă. Barmanul Își legănă mai departe piciorul fără să-mi răspundă, dar mișcările lui denotau agilitate și pricepere pe cînd Îmi pregăti băutura. Se mai aflau acolo doar doi clienți, la masa de la intrare. Stăteau foarte aproape și mi-am dat seama, după tonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-i spun cât de accesibil și familiar ne era Costineștiul vară de vară. Cum zăceam ziua întreagă pe nisip fără gânduri, într-o beatitudine continuă, înconjurată de prieteni. Cum ne zbârnâia în urechi o muzică de generație și că ne legănam sub lumini de stroboscop la Vox Maris. Cum fredonam ironic: „Love me la Cantina 2/ De curg apele pe noi”. Cum făceam cozi la Pepsi și le îngropam în nisip la 7 dimineața ca să le dezgropăm ca pe comori când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că, dacă ne plângem, „celălalt” ne mai ia din necazuri de pe cap, dacă noi nu suntem în stare. Cred că e un sindrom de retard de când am fost prunci: urli, vine cineva și te schimbă, alăptează, dă o pilulă, te leagănă. Ei știu că o dată ce ești adult, nu mai vine nimeni. Rămâi singur. Și dacă vrei să fii adult autonom, trebuie să accepți această condiție, a singurătății. Răspunsul: „I am fine” înseamnă: nu îți pasez nici o problemă. Când spui: I need
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Se ridică veselă din fotoliu, și adăugând încă vreo câteva cuvinte de bucurie, plecă în curte, apoi ieși în dreptul porții și urmări cu privirea căruța cu calul slăbănog și mic, ascultând vocea răgușită a vestitorului care dormita pe capra căruței, legănându-și din când în când capul spre umeri sau în față, nehotărât ca anotimpul. - Pământ de flori! Pământ de flori! Și el păru să fie ultimul om al acelei după-amiezi, după care vocea lui Keti nu se mai auzi. 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se așezase numai lui înainte. Ce răspuns mi-a dat rabinul? întrebă el, și se așeză pe un scaun, cu gust de vorbă. Mai întăi și mai întăi a venit la mine un credincios, unul mititel, cu picioarele scurte... Se legăna așa, ca o rață... M-a întrebat el ce nacaz am, și eu i-am spus îndată tot... Zice el: Bine, așteaptă aici, rabinul are să te cheme... Aștept eu, aștept, pe urmă vine credinciosul și spune: Intră pe ușa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Dar o pălărie ridicolă - pe care nu o vede nimeni - mai este ridicolă?) Cerul era albastru și vremea destul de caldă. Totul era încântător. O auzeam pe Helen tușind într-un dormitor de la etaj și priveam ca prin vis florile drăgălașe legănându-se spre stânga în adierea vântului, apoi spre dreapta și din nou spre stânga... Erau narcise galbene târzii, lalele și alte flori rozalii al căror nume nu-l știam. Ciudat, mi-am amintit eu ca prin ceață, cândva aveam o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mai bine așa, mai bine decât pacostea de Margaret, a zis mama, îndreptându-se spre ușa de la intrare spre a o întâmpina pe Claire, strigând: — Femeie în toată firea și te îmbraci ca o puștoaică! Bravo ție. Rânjind, Claire porni legănându-se pe alee, lăsând să i se vadă vreo douăzeci de centimetri din coapsă, doar cu o umbră de celulită, și se opri drept în brațele mamei. Arăți mai bine ca oricând, a exclamat mama. De unde ți-ai luat tricoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un an teribil de stresant în loc de trei luni. Dar a meritat. Într-o zi însorită, senină și vântoasă, într-o biserică așezată pe un deal, eu și Aidan ne-am căsătorit. Ieșiseră narcisele galbene, în pâlcuri de un galben aprins, legănându-se în briza zburdalnică. Eram înconjurați de câmpuri verzi de primăvară și marea înspumată strălucea în zare. În pozele de la ieșirea din biserică, vezi bărbați cu pantofi lustruiți și femei în rochii pastelate care zâmbesc. Arătăm cu toții frumoși și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]