5,988 matches
-
doream, nimeni nu bănuia nimic. Acasă, lucrurile curgeau mai complicat. Locuiam cu iubita mea într-un bloc interbelic, de patru etaje. Corabia noastră de marmură și granit trecuse prin două cutremure (în ’40 și-n ’77), fusese ciuruită de gloanțele legionarilor baricadați pe Aleea Vulpache în ’41 și de câteva proiectile de TAB trase de-un soldat beat noaptea la „Revoluție“ și, ceea ce părea de necrezut, scăpase aproape nevătămată. Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap că războiul, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în uniforme negre, serioși ca niște gangsteri cuminți, cu bastoane de cauciuc sau pistolul la șold, păzeau intrările, selectând din priviri clientela. Pe spate aveau imprimată denumirea firmei de protecție, cu litere cât pumnul, cauciucate; nume teribile, impresionante, de șerpi, legionari romani sau regizori cu sonorități mafiote: Anaconda, Niro, Scorseze, Pretorian, Centurion, chiar și Octogon (cineva crezuse probabil că-i un împărat sau vreun grad militar de pe vremuri). Iradiau și pe tabla mașinilor din parcare, pictate printre săbii, pistoale și colți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
silozurilor țâșnind spre cer. Îți imaginai că orașul e înconjurat de rachete. Maria s-a uitat din nou în spate. Distanța iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca bezmeticii. De proști, se împușcau între ei; mai rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fasciști." (Scânteia, 1944, nr. 1) Odată stabilit acest lucru, erau identificați acești dușmani ai poporului. Aceștia erau identificați peste tot: în universități, în tipografii, în uzine, în armată. Spicuim din articole: "Acțiunea de demascare și de lichidare a hitleriștilor și legionarilor din Universitate. Demascarea hitleriștilor din rândurile ceferiștilor tipografi. Fasciștii de la Uzinele Mărgineanca trebuie înlăturați. Purificarea și democratizarea armatei!" (Scânteia, 1944, nr. 1-12) Așadar, se poate spune că, în prima perioadă, textele din Scânteia respectă exigența interesului, pentru că prezintă acele evenimente
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
exemplu este reprezentat de insistențele lui Titulescu la adresa lui I. Gh. Duca în vederea scoaterii în afara legii a Gărzii de Fier, fapt care s-a petrecut și a avut ca rezultat asasinarea primului ministru și o creștere a dorinței de răzbunare a legionarilor la adresa ministrului de externe. Se știe faptul că ministrul de externe român „nu s-a vrut exponentul vreunui partid politic ci al țării întregi”110. Considerăm că această atitudine a lui Carol al II lea la adresa lui Nicolae Titulescu trădează dorința
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 123. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de mare clasă al comunismului mondial, unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice”124. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dădeau asigurări că politica internă și externă nu vor suferi modificări. În privința ordinii interne Tătărăscu critică crearea “gărzilor înarmate”, lăsând să se înțeleagă că acestea vor fi desființate 142. Dacă la prima vedere această măsură părea să-i vizeze pe legionari, ea putea fiîndreptată și spre național-țărăniști, care înființaseră așanumitele “gărzi de voinici”. În privința politicii externe s-a evitat comentarea demiterii lui Titulescu. Se dădeau asigurări privind continuarea aceleiași linii de politică externă și se exprima , într-un mod subtil, admirația
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Cleveland News”, la 1 septembrie 1936, arăta că demiterea lui Titulescu a produs “foarte multă uimire în Europa”, unde era recunoscut ca o personalitate politică. Ziarul menționa în continuare că înlocuirea lui Titulescu a avut scopul de a da satisfacție legionarilor și altor organizații care deveneau din ce în ce mai nemulțumite de prietenia sa cu Franța și Uniunea Sovietică 187. În aceeași zi, “New York Sun” în editorialul intitulat “Titulescu” , arăta că înlocuirea acestuia era “un câștig pentru Germania și o pierdere pentru Franța“188
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un 117 Gheorghe I. Brătianu, Noi ne băgăm să dăm
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un 117 Gheorghe I. Brătianu, Noi ne băgăm să dăm
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma Dictatului de la Viena și Cadrilaterul de către Bulgaria), Carol al II-lea este silit să abdice tocmai de către omul pe care îl numise prim-ministru generalul Ion Antonescu. Cu sprijinul Germaniei naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii încercând să preia în întregime puterea de stat prin ofensiva declanșată în 21-23 ianuarie 1941. Armata lui Antonescu a reprimat rebeliunea legionară în mai puțin de o zi, astfel că generalul devenea unicul lider incontestabil, concentratorul întregii puteri. Mihai I
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți de apărarea legionarilor, se vor fi mutat și ei peste Dunăre, în noua provincie. Dar oamenii nevoieși, și mai ales locuitorii satelor, legați de pământul pe care-l munceau, n-au voit să se ducă și nici n-ar fi putut" (Patrașcanu, 1937
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
C) începe domnia lui Carol I a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) se desființează senatul și se introduce votul universal feminin B) România devine stat național legionar C) este abolită monarhia a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) se precizează că biserica ortodoxă este biserică dominantă în stat B) se modifică constituția din 1866
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
dea partea lui de pământ. Apoi, țăranii săraci, în frunte cu Moț, refuză să-i facă parte la împărțeala moșiei baronului Papp de Zerind, deși Ezechil a luptat și a fost rănit pe front. Respins de toți, Ezechil se alătură legionarului Baniciu. Partea obligatoriu bună, pozitivă în conflict, țăranii fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii din Deleni și moțoganii tolerați pe moșia baronului sunt la fel de săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
încurajată delațiunea, turnătoria la Securitate și Miliție. Un ingredient care asigură succesul la public lipsea însă din milicierul lui Drăgan : violența. În B.D. nu se trage cu arma. Și atunci, Sergiu Nicolaescu mută cadrul în România anilor ’40, unde „foștii”, legionarii și bandiții erau o bună justificare pentru nenumărate dueluri cu pistolul sau pușca-mitralieră ale eroului pozitiv. În Cu mâinile curate, omul legii, comisarul Miclovan, poate fi chiar ucis în final și banditul Semaca poate să scape, evenimente de neimaginat în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o privire lungă către cuplul tânăr Duma- Ana, ea în costum de baie, hârjonindu-se pe pajiște. E o privire de bărbat de multă vreme singur, privire care pregătește o scenă extraordinară între Stoian și Ana. Rafale de armă automată. Legionarii din pădure atacă. Șoferul primește el gloanțele destinate lui Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe pajiște. E o privire de bărbat de multă vreme singur, privire care pregătește o scenă extraordinară între Stoian și Ana. Rafale de armă automată. Legionarii din pădure atacă. Șoferul primește el gloanțele destinate lui Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
privire care pregătește o scenă extraordinară între Stoian și Ana. Rafale de armă automată. Legionarii din pădure atacă. Șoferul primește el gloanțele destinate lui Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei, și ?”. Duma îi dă un pumn în figură bărbosului, care cade
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei, și ?”. Duma îi dă un pumn în figură bărbosului, care cade din mașină. Duma sare după el, îl încalecă și îi cară pumni. Olariu îl stăpânește cu greu. Ana sare și ea din mașină și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ea din mașină și o ia la fugă pe șosea în sens invers. Arată straniu în chiloți și cu tunica oferită de Olariu pe ea. Din nou, instinctul narativ- manipulator al lui Titus Popovici funcționează impecabil : în toate filmele cu legionari de până atunci, aceștia fuseseră prezentați ca niște brute ucigașe, prin opoziție cu comuniștii calmi și omenoși. Bruta e și aici, dar comunistul Duma este și el redus la condiția de mascul agresiv, care nu suportă să îi fie atinsă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]