2,409 matches
-
târziu, lunarul „Ecosofia”. Preocupat de problemele ecologismului, aspiră să fundamenteze o disciplină nouă, desemnată ca „ecosofie”. Desfășoară activitate didactică în cadrul Universității Ecologice din București, ca titular al Catedrei de ecosofie. A debutat în presă în 1945, iar prima carte, placheta Lespezi pe un veac apus, i-a apărut în 1947. A colaborat la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
filosofic în sens strict, și nici publicistică obișnuită. Întrunind trăsături proprii fiecăruia dintre cele trei domenii, ea învederează în primul rând marca distinctivă a personalității care o enunță și de aceea se cere considerată în relație cu restul operei. SCRIERI: Lespezi pe un veac apus, Reșița, 1947; Întoarcerea în patrie, București, 1955; Călătorie prin vreme, București, 1956; Ritmuri contemporane, București, 1960; Unde se întorc cosmonauții, București, 1962; Ochii Danielei, București, 1963; Pași peste ape, București, 1965; Zeii desculți, București, 1966; Dialog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
coarne (unul mai mare și altul mai mic), câteva suporturi de cult, între care două prevăzute cu deschidere, diferite cupe și vase, o grămăjoară de boabe de grâu carbonizat, în fața altarului mai mare, semn al ofertelor de cult, și o lespede de piatră, probabil, utilizată ca masă de jertfă. Acest loc de cult nu poate fi clasificat ca templu pentru ceremonii, ci e posibil să fi fost utilizat în cultul oficiat în prezența unui număr restrâns de persoane care asistau în interiorul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
38.757 80 17. C.S.V. Gorban Gorban 38.758 181 18. C.S.V. Grajduri Grajduri 38.759 80 19. C.S.V. Gropnița Gropnița 38.760 208 20. C.S.V. Horlești Horlești 38.761 60 21. C.S.V. Ipatele Ipatele 38.762 135 22. C.S.V. Lespezi Lespezi 38.763 209 23. C.S.V. Luncani Luncani 38.764 222 24. C.S.V. Mădârjac Mădârjac 38.765 80 25. C.S.V. Mircești Mircești 38.766 156 26. C.S.V. Miroslăvești Miroslăvești 38.767 112 27. C.S.V. Mogoșești- Mogoșești-Siret 38.768 144 Siret
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
757 80 17. C.S.V. Gorban Gorban 38.758 181 18. C.S.V. Grajduri Grajduri 38.759 80 19. C.S.V. Gropnița Gropnița 38.760 208 20. C.S.V. Horlești Horlești 38.761 60 21. C.S.V. Ipatele Ipatele 38.762 135 22. C.S.V. Lespezi Lespezi 38.763 209 23. C.S.V. Luncani Luncani 38.764 222 24. C.S.V. Mădârjac Mădârjac 38.765 80 25. C.S.V. Mircești Mircești 38.766 156 26. C.S.V. Miroslăvești Miroslăvești 38.767 112 27. C.S.V. Mogoșești- Mogoșești-Siret 38.768 144 Siret 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
38.757 80 17. C.S.V. Gorban Gorban 38.758 181 18. C.S.V. Grajduri Grajduri 38.759 80 19. C.S.V. Gropnița Gropnița 38.760 208 20. C.S.V. Horlești Horlești 38.761 60 21. C.S.V. Ipatele Ipatele 38.762 135 22. C.S.V. Lespezi Lespezi 38.763 209 23. C.S.V. Luncani Luncani 38.764 222 24. C.S.V. Mădârjac Mădârjac 38.765 80 25. C.S.V. Mircești Mircești 38.766 156 26. C.S.V. Miroslăvești Miroslăvești 38.767 112 27. C.S.V. Mogoșești- Mogoșești-Siret 38.768 144 Siret
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
757 80 17. C.S.V. Gorban Gorban 38.758 181 18. C.S.V. Grajduri Grajduri 38.759 80 19. C.S.V. Gropnița Gropnița 38.760 208 20. C.S.V. Horlești Horlești 38.761 60 21. C.S.V. Ipatele Ipatele 38.762 135 22. C.S.V. Lespezi Lespezi 38.763 209 23. C.S.V. Luncani Luncani 38.764 222 24. C.S.V. Mădârjac Mădârjac 38.765 80 25. C.S.V. Mircești Mircești 38.766 156 26. C.S.V. Miroslăvești Miroslăvești 38.767 112 27. C.S.V. Mogoșești- Mogoșești-Siret 38.768 144 Siret 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7. Grozești 3. Costuleni 8. Moșna 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7. Grozești 3. Costuleni 8. Moșna 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7. Grozești 3. Costuleni 8. Moșna 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7. Grozești 3. Costuleni 8. Mo��na
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7. Grozești 3. Costuleni 8. Moșna 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
orașul Pașcani ORAȘE 1. Pașcani 2. Tîrgu Frumos COMUNE 1. Alexandru I. Cuza 13. Moțca 2. Bălțați 14. Oțeleni 3. Brăești 15. Ruginoasa 4. Butea 16. Sirețel 5. Cristești 17. Stolniceni-Prăjescu 6. Hălăucești 18. Strunga 7. Heleșteni 19. Tătăruși 8. Lespezi 20. Tîrgu Frumos 9. Lungani 21. Todirești 10. Mircești 22. Valea Seacă 11. Miroslovești 23. Vînători 12. Mogoșești-Siret 4. JUDECĂTORIA RĂDUCĂNENI cu sediul în comuna Răducăneni COMUNE 1. Ciortești 6. Gorban 2. Comarna 7. Grozești 3. Costuleni 8. Moșna 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
nordic al gropii de intrare, formând un labirint lung, alcătuit din groapa de intrare și catacombă, orientate pe aceeași axă sud-nord. Doar mormântul de la Sucleia se abate de această regulă, groapa de intrare a catacombei, orientată sud-nord și barată de lespezi de piatră fiind plasată în partea sa de est, cu orientarea est-vest, prezentând puternice analogii cu lumea sarmato-alanică rasăriteană. Pe lângă tipurile principale, în spațiul pruto-nistrean mai sunt atestate gropi dreptunghiulare mari, fără trepte, și morminte pătrate sau circulare. Alte două
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ilustre domină Piazza della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară, luna duce-n exil/ spre apus, amintirea poetului;/ și pe lespezi bătrâne cad/ nevăzute ghirlande.” Poezia de dragoste, adunată în ciclul Seară erotică, dezvăluie un poet senzual, însă fără stridențe, ale cărui „nuduri” se integrează atât de bine în cadrul natural, încât sfârșesc prin a nu mai putea fi deosebite de acesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de vreme. Sub streașina uneia dintre ele, am reușit să ne găsim adăpost. Strada, sufocată de căldură în urmă cu o clipă, s-a cufundat într-un amurg rece, măturat de rafale de grindină. Era pavată ca pe vremuri - cu lespezi mari, rotunde, de granit. Ploaia a făcut să urce dinspre ele un miros puternic de piatră udă. Priveliștea caselor s-a estompat de după un văl de apă - și, datorită mirosului aceluia, te puteai crede într-un oraș mare, seara, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
apusul o transformă Într-o făclie de un roșu viu, ca un cărbune aprins”358. La baza sa, cu un perimetru de zece kilometri, se află grote și nișe modelate de factorii atmosferici În forme bizare. Pe latura nord-estică, o lespede de 150 m Înălțime, desprinsă de masa rocii este cunoscută sub numele de Coada Cangurului. Fiecare parte a stâncii are o semnificație sacră, unele grote (Mutitjulu, Defileul Kantju) fiind decorate cu picturi rupestre realizate cu ocru, cărbune și cenușă. Deși
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și faună specifică locului. În următoarea zi, plecăm cu mașina pe Autostrada nr.1 (Autostrada Prinților), ce șerpuiește printre munți și păduri tropicale până la Parcul Național Port Cambell. Frumusețile naturale Îți taie respirația. Insulițe stâncoase de cele mai variate forme (lespezi, pilaștri, nișe, arcuri) și denumiri (Podul Londrei, Santinela, Cuptorul Bucătarului, Grota Tunetului) se Înalță din ocean, cea mai deosebită fiind stânca uriașă denumită Cei Doisprezece Apostoli, ce a rezistat de milenii presiunii valurilor mării. În Grota Tunetului apa năvălește În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
interes pentru îmbrăcămintea modernă. III. 4.8 CASELE PROVIȚENILOR, PODOABE DE ARHITECTURĂ POPULARĂ Construite din bârne, cele vechi, din cărămidă sau piatră cele mai recente, casele provițenilor reprezintă adevărate podoabe de arhitectură populară. Cele de lemn, pe fundație înaltă din lespezi de piatră sau numai din piatră prinsă în mortar au de obicei două sau cel mult trei încăperi și un foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
anumite ornamentații, însă mai simple decât la casa de locuit. Aceasta este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de locuit. Curtea gospodăriilor era pavată cu lespezi sau cu piatră de râu. Uneori avea două cărări de lespezi, între ele cu ronduri de flori (Fig.18) sau parcele pentru legume și zarzavaturi. Arta decorativă a caselor își găsește izvorul în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de locuit. Curtea gospodăriilor era pavată cu lespezi sau cu piatră de râu. Uneori avea două cărări de lespezi, între ele cu ronduri de flori (Fig.18) sau parcele pentru legume și zarzavaturi. Arta decorativă a caselor își găsește izvorul în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți în ciplirea și fasonarea lemnului. Fiecare casă reprezenta, atât în interior
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele «pe lespedea golașă de granit» și când la «o cină pe cărbuni» pescarul lipovean Nichita îi spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce aducere aminte și de calmă revenire, nu este proprie omului înaintat al zilelor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în compania filosofilor, a citit cărți de filosofie pe care însă nu le înțelegea. După ce și-a pierdut părinții, a regretat că nu i-a iubit. În schimb, de câte ori se apropia de o biserică, își amintea de Ahmes și săruta lespedea mormântului lui. Pafnutie, starețul din Antinoia, a plecat în căutarea lui Thaïs, justificându-se în sinea sa: Pentru tine sufletul meu s-a tulburat, inima mea s-a deschis și din ea au țâșnit gânduri aidoma izvoarelor din care beau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca fiind reședința lui Ahile, Priscianus, care menționează mulțimea de păsări albe ca zăpada; dar cea mai frumoasă descriere o face Arrian, în "Periplul" său din secolul II e.n. (203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia fiind o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
În LeroiGourhan, 1988, p. 907) avertizează pe bună dreptate că, În cazul preistoriei, se tinde prea des să se considere ritual orice fenomen care nu poate fi Încadrat În gesturile vieții cotidiene: prezența argilei sau a vetrelor În preajma unui mormânt, lespezi scrijelite sau arse, asocieri neobișnuite de resturi etc.; sau este considerat „ritual” tot ceea ce este În sine excepțional: o mulțime de pietre colorate, un mormânt deosebit de bogat etc. Dar Întrucât ritul este prin definiție repetitiv, nu i se poate afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]