134,783 matches
-
nu pentru oamenii de inițiativă, cu aceeași ierarhie a domeniilor (sănătate, învățământ, cultură la sfârșit), aceeași poftă de nemuncă și de a fi întreținuți de Stat, același refuz de a ne vedea cum suntem (și cum am fost). Ce rămâne? Libertatea de expresie? Opium pentru intelectuali! Avocatul, apărător al Statului de drept, e îngrijorat. Nu atât pentru faptul că patronul lui ar putea să piardă ruina de la Săvârșin. Nu, în calitate de participant la un act de justiție de tip nou, european, el
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
așa cum oricine are voie să-și publice pe copertă chiar și o fotografie de viconte tăiat în două, să devină cunoscut prin orice atitudine culturală sau să facă o carte din exploatarea unei stări de grație, și Alex Ștefănescu are libertatea să-și republice un text fără mențiune, dînd satisfacții columbiene recenzentului și palpitații gratuite împătimitului întru Nichita Stănescu. Ca să ne convingă că Nichita Stănescu a existat, Alex. Ștefănescu recurge la artificii portretistice cu ascendență ilustră (N. Iorga, G. Călinescu), pentru
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
mai trist e că, uneori, cei mai teribili gardieni ai femeilor nu sunt bărbații, ci celelalte femei. Ca să trăiască altfel, femeile ar trebui mai întâi să se elibereze de ele însele. Pe de altă parte, femeile scriitor care își iau libertatea de a vorbi despre femei sunt tratate de colegii scriitori drept feminiște, termen folosit evident în sens negativ. Feminismul este un curent demult depășit, dar termenul ca atare a rămas ca o acuzație la adresa celor care își permit să spună
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
la o extremă haosul, bunul plac, liberul arbitru etc., la cealaltă, liniștea garantată de despotismul luminat - sinonim reciclat al paternalismului de tip stalinist. Să adăugăm războiul eficient împotriva ideii de economie de piață, a proprietății sacrosancte, inalienabile și garante a libertății individuale. Plus brevetarea ciocoismului post-comunist - întruchipat de neomiliardarii îmbogățiți pe spezele economiei-privatizate-de-stat. Pentru că în cursul celor două mandate (!) a aruncat România înapoi și ne-a făcut să pierdem un tren în care Ungaria, Polonia și Cehoslovacia au reușit să se
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
și prezentare dominate de snobism și filosemitism". Dar astea au fost ieri, poate cineva replica, pe când azi... Azi, adică în acești ultimi zece ani, România literară nu a făcut altceva decât să continue, să amplifice și să dinamizeze, în condițiile libertății de exprimare, lupta dusă și înainte pentru susținerea valorilor autentice ale culturii, pentru apărarea valorilor democratice, să se opună energic, prin reacție reflexă, imediată, recrudescenței naționalismului xenofob, angajând dure polemici cu acesta, după cum colecția revistei o poate oricând proba. Unde
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel de rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente din scrisorile originale. Acestea constituie o dovadă de autenticitate a conținutului - dar și de libertate în modificarea formei lingvistice; se confirmă astfel faptul că ghilimelele între care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
respirație agitată, de clip monstruos, al unei lumi - al unei civilizații, al unui mod de a (nu) fi - de care merită să se aleagă praful. Lumea merită să fie aruncată în aer, și noi odată cu ea! Violența eliberatoare. Autodistrugerea ca libertate absolută. Tînărul furios e un cineast californian - David Fincher (n. 1963), fost vecin de casă și apoi ucenic al lui George Lucas -, care a dat lovitura, în '95, cu Seven, al doilea film al lui. Fight Club e al patrulea
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
iar, pe de altă parte, ea este expresia puternică a unei reprezentări proprii, a unui mod ireductibil de gîndire artistică și de implicare morală, dar și a unei filosofii mai largi, a unei concepții integratoare, care se sprijină temeinic pe libertatea privirii, pe siguranța gestului și pe luciditatea formulării. Din experiența de restaurator, Săvescu își extrage, în primul rînd, o capacitate extraordinară, cînd sobră, cînd ironică și ludică, de a colabora cu materialul și de a manipula tehnicile și limbajele. Pe
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
se vor prăbuși epuizate, agonizînd. Cei zece ani trecuți de la prăbușirea chingilor și a gratiilor au fost suficienți pentru a vindeca de idilism în materie de solidaritate intelectuală. Mult-puținul care existase înainte, sub constrîngere, s-a făcut zob. Punerea în libertate a însemnat și o eliberare a urii dospite, a resentimentelor, a frustrărilor. Inutil să dau exemple: sînt prea multe și nu vreau să fiu nedrept... A doua: că spre deosebire de alte jalnice, iraționale și în fond autodistructive momente de reciprocă sfîșiere
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
onoarea de a fi considerați de imbecili niște trădători ai "geniului lor național"", cu toții aspirau la universal. Concluzia lui Rolin este că: "Peisajele originare sînt spații sentimentale prin care sîntem legați de lume, istmurile memoriei, dar scrisul aspiră și la libertatea de a fi de nicăieri, de a uita. Nici o operă demnă de numele ei nu se lasă închisă într-un determinism al locului. Să lăsăm "înrădăcinarea" pe seama sfeclelor." * Un alt grupaj tare este cel intitulat Secvență belgiană în care sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
posibilă, foștii încep să vadă treptat o onoare în faptul că instituția pe care au servit-o, în secret, odinioară, se dovedește, citez: "la fel de puternică, azi ca și ieri, recondiționîndu-și emulii și adaptîndu-i vremurilor noi. În plus, aceștia au acum libertatea de a nu se mai ascunde, de a putea ieși la lumină, îmbrăcați în toate culorile politice. Parlamentarul, șeful de partid și primarul, chinuiți pînă mai ieri de secretul pe care trebuiau să-l ascundă, trec printre noi privindu-ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
lipsa de zel cu care membrii grupului s-au angajat în actul creației. Ca și în vechile CAP-uri, fiecare a lăsat salvarea situației în seama celorlalți. A scrie tot ce-ți trece prin minte Autorii practică improvizația în deplină libertate. Nu-i inhibă nici un fel de cenzură, dar nici nu-i mobilizează intelectual eventuala exigență a eventualului cititor. Ei scriu, pur și simplu, tot ce le trece prin minte. Această libertate este, din nefericire, neproductivă din punct de vedere literar
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
ți trece prin minte Autorii practică improvizația în deplină libertate. Nu-i inhibă nici un fel de cenzură, dar nici nu-i mobilizează intelectual eventuala exigență a eventualului cititor. Ei scriu, pur și simplu, tot ce le trece prin minte. Această libertate este, din nefericire, neproductivă din punct de vedere literar. Ea seamănă mai mult cu delăsarea și neglijența decât cu sfidarea restricțiilor de către cineva care vrea să-și afirme identitatea. Și reprezintă o formă de manifestare a entropiei, în opoziție cu
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
literar. Ea seamănă mai mult cu delăsarea și neglijența decât cu sfidarea restricțiilor de către cineva care vrea să-și afirme identitatea. Și reprezintă o formă de manifestare a entropiei, în opoziție cu sensul esențial al literaturii, care este antientropic. înțelegerea libertății ca o voluptuoasă degradare, așa cum o întâlnim în viața de fiecare zi, îi caracterizează și pe autorii cărții. Ce face, să zicem, un bărbat din vremea noastră dacă este lăsat complet liber? îl citește pe Kant? Se duce în Africa
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
caz. Un bărbat din vremea noastră, dacă este lăsat complet liber, doarme până la prânz, nu se mai spală și nu se mai bărbierește, iar după-amiaza iese îmbrăcat în pijama în fața blocului și joacă table. Aproximativ în felul acesta își folosesc libertatea - în scris - cei mai mulți dintre componenții grupului de la Tescani. Cartea începe cu o descriere - bineînțeles, liberă - a ceea ce simte o fată când crește: "Crești: [...] mărgelele/ îți zornăie la gât, fundul, pulpele se lăfăie pe moale,/ un fulguleț rătăcit te gâdilă pe la
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
acum se crapă de ziuă în ochii piramidei" (Ultimul timp). Din incongruențele ontologice ia naștere ficțiunea, care, deși prin definiție "inventată", nu e absolut gratuită, adică arbitrară, fiind aidoma unei expediții cinegetice (sînt vînate sensurile lirice), în cîmpul căreia "glonțul libertății" (al viziunii) e asasin în înțelesul că "ucide" viața de la care pornește și pe care o reprezintă, chiar prin transpoziția ei în lumea ficțională: "ieri erai mișcarea unui frig,/ o liniște bătrînă tremurătoare./ ca o rugă arzînd o spînzurătoare/ în
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
mișcarea unui frig,/ o liniște bătrînă tremurătoare./ ca o rugă arzînd o spînzurătoare/ în paradisul clipei nașterea îți strig./ fiindcă-ai venit din anotimpuri azi./ nevăzut de nimeni timpului văzut./ inventează existența ca o zi de vînătoare/ și de glonțul libertății în tine liber să cazi" (Opt versuri despre libertate). "Libertate" care e șansa poeziei de-a fi ea însăși... Poetica în chestiune e un amestec de simbolism (dezarticulat, prelucrat în laboratorul contemporan, căci și atracția către geometrie pleacă de la mistica
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
rugă arzînd o spînzurătoare/ în paradisul clipei nașterea îți strig./ fiindcă-ai venit din anotimpuri azi./ nevăzut de nimeni timpului văzut./ inventează existența ca o zi de vînătoare/ și de glonțul libertății în tine liber să cazi" (Opt versuri despre libertate). "Libertate" care e șansa poeziei de-a fi ea însăși... Poetica în chestiune e un amestec de simbolism (dezarticulat, prelucrat în laboratorul contemporan, căci și atracția către geometrie pleacă de la mistica numerelor practicată de poeții simboliști) și expresionism (izvorînd ca
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
arzînd o spînzurătoare/ în paradisul clipei nașterea îți strig./ fiindcă-ai venit din anotimpuri azi./ nevăzut de nimeni timpului văzut./ inventează existența ca o zi de vînătoare/ și de glonțul libertății în tine liber să cazi" (Opt versuri despre libertate). "Libertate" care e șansa poeziei de-a fi ea însăși... Poetica în chestiune e un amestec de simbolism (dezarticulat, prelucrat în laboratorul contemporan, căci și atracția către geometrie pleacă de la mistica numerelor practicată de poeții simboliști) și expresionism (izvorînd ca o
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
mai spun: am fost aici/ înainte de a mă naște" (Nevăzutul călător). Vasile Proca e un autor care, înveșmîntat în "mantia de împărat" a damnării, își compune textele cu o grijă meșteșugărească ce se străduiește a urma meandrele "inspirației" mărturisitoare de libertate, săpîndu-le în "inima cuvîntului". Vasile Proca - Ambigua, Ed. Moldova, Iași, 1998, 92 pag., preț nemenționat. Vasile Proca - Abatorul îngerilor, Ed. Cogito, Oradea, 1998, 72 pag., preț nemenționat.
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
întoarcă. Stabilit mai întâi la Frankfurt, cu ideea că acolo va putea lucra pentru ziarul "Frankfurter Allgemeine", ceea ce s-a și întâmplat, a fost cordial ajutat de colegii germani, între ei Böll și Siegfried Lenz. Angajat la F.A.Z., cu libertatea totală de a scrie ce, cum și cât vrea, suferă însă de faptul că nu a fost niciodată chemat să participe la consiliile de redacție sau la alte reuniuni redacționale. Exista o rezervă a colegilor germani, pe care el n-
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
altei litere, X, pentru a desemna o persoană necunoscută e un fapt lingvistic deja destul de vechi, ca și transformarea în conectori de uz curent a numelor operatorilor matematici - plus, minus ("însoțit de dnii R., plus generalul N., plus contraamiralul C." (Libertatea, 1925, 1996, 17); - "se așteaptă soluția ... în procesul CB versus BNR plus credito
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
din sine. Căci, recunoaște Angela Marinescu într-o lungă convorbire cu tinerii făclieri, "sînt o egoistă, pentru că fiind foarte interesată de mine și de ceea ce fac eu, ceilalți chiar că nu mă interesează" și "am plătit imens pentru marea mea libertate interioară, pentru puterea pe care o am acum, așa că puțin îmi pasă de ceea ce se întîmplă în jurul meu". * Cu franchețea brutală (dar nu încrîncenată) ce-i e proprie, poeta mărturisește că nu crede nici în prietenie, ceea ce e destul de șocant
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
operator de care nici o istorie a filmului românesc nu va putea face abstracție - pentru că a filmat Duminică la ora 6 și Reconstituirea, pentru că e inventatorul faimosului trans-trav, și pentru multe altele încă -, un artist care, în anii '70, "a ales libertatea" și s-a stabilit la Paris, Sergiu Huzum, propune în premieră absolută, publicului român, o carte - "Obiective subiective" - în care, cum zice chiar subtitlul, "Ochiul cineastului privește lumea prin cuvinte". Citind tabletele, botezate, toate, " Cîteva cuvinte despre..." (despre... Europa, piper
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
critica. Realitatea ne oferă, fără îndoială, destule insatisfacții. Pe de altă parte, putem vedea acest obicei ca pe un reflex opus celui de a slăvi dintr-un trecut încă recent, aflându-ne deci într-o fază necesară de învățare a libertății și de depășire a vechilor frustrări prin ascuțirea limbii. Numai că, precum în povestea lupului care râvnește la iezii caprei, glasurile oamenilor cu limbi ascuțite nu sunt, tocmai din acest motiv, întru totul autentice. Jumătate din elanul nostru este fals
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]