4,823 matches
-
discursive, care nu sînt decît etape ale cercetării ce corespund unei proceduri euristice și momentane a descrierii, precum reprezentarea unui model teoretic prin care se presupune accederea la o intuire a realității. De aceea, atunci cînd vizează cercetarea producerii sensului, lingvistica încearcă să modelizeze mijloacele limbii și funcționarea lor. V. model. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MODUL. Cu o largă întrebuințare în limbajele de specialitate, cuvîntul modul are o bază semnificativă precum "parte, entitate sau ansamblu care reprezintă o unitate distinctivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a sensului, terminologie. GREIMAS - COURTES 1993; CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN MORFEM. Semnificația generală a cuvîntului morfem este de "unitate lingvistică minimă dotată cu sens", reprezentînd astfel cea mai mică unitate semnificativă obținută prin segmentarea unui enunț. În lingvistica americană, analiza în constituenți imediați atribuie morfemelor statutul de unități gramaticale minime (care compun cuvintele), iar A. Martinet face distincția între morfemele lexicale (numite și lexeme) și morfemele gramaticale (denumite uneori grameme). În analiza obișnuită, în care morfemului îi este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu, se poate realiza prin alomorfele în- și îm- (întrece, îmbina). V. cuvînt, lexem, praxem. DUBOIS 1973; IVĂNESCU 1980; GREIMAS - COURTES 1993; CONSTANTINESCU- DOBRIDOR 1998; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN MOTIVARE. În lingvistică, se numește motivare relația pe care locutorul o face între forma unui cuvînt și semnificatul (sau conținutul) lui sau între un cuvînt și alt semn. Motivarea nu este, prin urmare, înțeleasă ca o simplă stimulare a expresiei prin conținut, ci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adevăr a mesajului și a impactului afectiv al acestuia etc. V. competență discursivă, gen de discurs, situație de comunicare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AH NOMINAȚIE. Fiind în relație semantică și etimologică cu verbul a numi, cuvîntul neologic nominație are, în domeniul lingvisticii, semnificația "atribuire a unui nume", care îl apropie de un termen de specialitate consacrat, denominație. În principiu, nominația este un act de categorizare, o practică în același timp socială și lingvistică. De aceea, metalimbajul analitic subliniază valoarea procesuală a nominației
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înțelesul "care se exprimă cu ajutorul gesturilor, mimicii și atitudinii". Aceasta a făcut posibilă realizarea studiilor asupra comunicării realizate de Școala de la Palo Alto, care grupa sociologi, antropologi, psihiatri și lingviști, ale căror studii asupra limbii corpului au intrat în atenția lingvisticii. Cercetările de etnometodologie și de etnografie a comunicării au condus la acceptarea ideii că elementele non-verbale trebuie avute în atenție în analiza situației de comunicare, fiindcă ele contribuie într-un mod semnificativ la realizarea enunțului. Astfel, studiile asupra limbajului corporal
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conector, topos. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN P PARAFRAZĂ. În mod obișnuit, se numește parafrază dezvoltarea explicativă a unei unități dintr-un discurs sau a unui discurs. Noțiunea denumită astfel a apărut pe terenul retoricii și cunoaște o utilizare frecventă în lingvistică, definițiile oferite de dicționare fiind considerate, de cele mai multe ori, parafraze în raport cu cuvintele-titlu. Se consideră apoi că înțelegerea unui enunț presupune posibilitatea de a face să-i corespundă alte enunțuri, alcătuite din alte fraze, dar care spun același lucru. Relația care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizarea unui algoritm de parafrazare care asigură prevederea unui ansamblu de parafraze posibile pentru orice frază. Această opinie a fost însă respinsă, pornind de la faptul că însăși noțiunea "parafrază" este greu de definit, în condițiile unei analize exigente. Din perspectiva lingvisticii, parafraza este produsul operației de a produce, în interiorul aceluiași discurs, a unei unități discursive echivalente din punct de vedere semantic cu o altă unitate care a fost produsă mai înainte. Ca atare, parafraza, la fel ca definiția, este rezultatul unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Studiul unor astfel de fenomene se face în relație cu normele fiecărui gen de discurs și nu după un model general. V. figură, eterogenitate. DUBOIS 1973; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PARATEXT. Paratextul reprezintă un obiect de studiu în cadrul lingvisticii textuale/discursive și desemnează un ansamblu de producții discursive care însoțește textul sau cartea, cum ar fi: coperta, supracoperta, textul de prezentare, dar și reclama, catalogul sau nota asupra ediției. Termenul paratext a fost folosit și definit pentru prima oară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoașterii, percepția este reflectarea în conștiință a elementelor realității prin intermediul organelor de simț sau rezultatul acestei reflectări, adică imaginea unui element al realității, însă această imagine este una de ansamblu, iar nu a unor însușiri separate. De aceea, pe terenul lingvisticii, procesul perceptiv reprezintă legătura dintre lumea extralingvistică și reprezentarea ei în limbă, adică modelul esențial al construirii sensului și semnificației. Teoria gestaltistă, insistînd asupra importanței percepției globale în fenomenele de categorizare, a propus o abordare formalistă care a influențat concepția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o singură privire, o unitate agreabilă și ușor de înțeles. Mai tîrziu, categoriile prozodice și sintactice devin mai puțin rigide, în special sub impactul oralității (conceptul a fost teoretizat pe larg în gramatica și în stilistica clasică și reinventat de lingvistica anilor 1980, în cadrul studiilor consacrate aspectului oral al limbii). Actuală este viziunea asupra perioadei ca o construcție circulară, echilibrată și unitară a frazei, constînd în inversarea ordinii normale din enunț: după un element / o secvență de elemente subordonate (propoziții / părți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trei opere, / cine ar putea să rostească tot ce spun ochiului și minții, // acela ar face cel mai minunat panegiric al acestei arte, / acela ar fi totodată rapsodul, trubadurul și psalmistul seminției lui Nimrod. (Odobescu) Din punctul de vedere al lingvisticii textuale, perioada este unul dintre planurile de organizare a textualității (prag maxim al descrierilor lingvistice), fiind rezultatul mai multor forme majore de conexiuni: a) conexiuni ritmice ale propozițiilor (prin repetarea fonemelor, grafemelor, lexemelor sau a sintagmelor), b) conexiuni lexico-semantice (paralelisme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
programul narativ, modele ale convingerii și ale acțiunii (ca în discursul științific și în cel didactic), cu secvențe persuasive avînd diferite grade de autonomie. V. argumentare, demonstrație, retorică. GREIMAS - COURTES 1993. RN PERTINENȚĂ. Conceptul de "pertinență" s-a impus în lingvistică prin Școala de la Praga și ține de dezvoltarea teoriei fonologice structurale. Sintagma trăsătură pertinentă este folosită pentru a desemna caracteristicile articulatorii sau acustice ale fonemelor care permit acestora să se opună între ele. Teoria pertinenței a fost propusă de D.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care se construiește un univers aparent autonom; vor intra aici nu numai textele strict narative, ci și textele din care lipsesc deicticele, dar care nu sînt narative, de exemplu: textele științifice, proverbele, definițiile de dicționar etc.). Plan (al textului). În lingvistica textuală, termenul plan denumește un nivel de organizare a textului, fiind considerat esențial în compoziția macro-textuală a sensului. În construirea oricărui text intervin considerente de ordin compozițional, care duc la o anumită ierarhizare a enunțurilor și la identificarea secvențelor textuale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ocazionale sau accidentale (inventate în momentul producerii). Dacă în cazul planurilor convenționale structurarea sensului este preexistentă și explicită, aceasta se remarcă în mod evident în planurile ocazionale. Avînd în vedere relațiile dintre text și discurs, așa cum sînt ele înțelese în lingvistica textuală și în analiza discursului, textele sînt combinații de tipuri de discurs, dintre care unul dominant. Planul textului nu se confundă astfel cu planul discursului, fiind rezultatul intersectării tipului de discurs dominant (tipul major) cu mai multe tipuri subordonate (minore
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un enunț își asumă, concomitent, trei roluri: (1) cel de producător fizic al enunțului, (2) cel de subiect al enunțării și (3) cel de persoană responsabilă pentru enunț. Analiștii literaturii au dezvoltat polifonia lui M. Bahtin prin două abordări: în lingvistică și în a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Teoria polifoniei fundamentează, alături de teoria actelor de vorbire, sensul alterității. Ea adaugă unei alterități așa-numite "externe", o alteritate "internă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Discursul raportat direct este un caz particular de polifonie care face să se audă doi locutori distincți în același enunț. Teoria polifoniei permite abordarea discursului raportat sau a ironiei. Polifonia lui O. Ducrot a fost adoptată de mulți cercetători în lingvistică și în analiza discursului și ocupă un loc central în modelul de organizare a discursului dezvoltat de Școala din Geneva. Teoria polifoniei, tratată de Eddy Roulet și de colaboratorii săi diferă însă de cea a lui O. Ducrot prin două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
context. Pragmatica s-a dezvoltat, pe de o parte, sub forma unei aplicații pe baza unui program conceptual și, pe de altă parte, prin descoperiri progresive, care au identificat mijloace interpretative, îndeosebi pentru aspectele non-contextuale ale enunțurilor. Relațiile pragmaticii cu lingvistica sînt deosebit de complexe și vizează în mod deosebit semantica, impunîndu-se exigența de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul organizat de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deosebit semantica, impunîndu-se exigența de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul organizat de reguli și de unități (ce țin de lingvistică). În aceste circumstanțe, lingvistica a rămas să se ocupe cu analiza semnificației produse de diferite niveluri ale componentelor frazei, în vreme ce pragmatica ar urma să studieze ceea ce reprezintă schimbul dintre locutori, adică enunțul sau enunțarea unei fraze completate de informațiile relative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul organizat de reguli și de unități (ce țin de lingvistică). În aceste circumstanțe, lingvistica a rămas să se ocupe cu analiza semnificației produse de diferite niveluri ale componentelor frazei, în vreme ce pragmatica ar urma să studieze ceea ce reprezintă schimbul dintre locutori, adică enunțul sau enunțarea unei fraze completate de informațiile relative la situație și la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
practică și este orientat spre practică, încît referentul și destinația lui nu sînt plasate în extralingvistic, ci în centrul reprezentării lumii în limbă, astfel că problematica praxemului îndreptățește în teorie realismul funciar al analizelor lexicografice și instaurează analiza în cadrul unei lingvistici antropologice. Praxemul nu este ca o etichetă lingvistică atașată obiectelor lumii și sensurile pe care le poartă nu mai sînt concepute ca un conținut sau ca un semnificat stabil, imanent semnului și sistemului lingvistic. Ca atare, praxemul este instrumentul unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
privesc modalizarea și țin cont de dinamica proceselor de producere a sensului. Cea de-a doua sursă oferă mai multe elemente; ea a ajutat critica epistemologică a modelelor structuraliste care postulau imanența sensului, contribuind la fondarea teoretică a cadrelor unei lingvistici antropologice și la opțiunea realistă a analizelor lingvistice; acest realism este inerent dialecticii limbii și realității prin care practica lingvistică se articulează cu alte practici, fiind legat de însăși noțiunea de producere a sensului. În ceea ce privește psihanaliza, care sondează constituția și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este adevărat, dar poate fi adevărat sau fals, dacă primul este negat: Petru și-a vîndut Dacia, implică Petru a vîndut o mașină; enunțul Petru nu și-a vîndut Dacia nu exclude însă pe Petru a vîndut o mașină. În lingvistică, O. Ducrot a propus pentru presupoziție semnificația "actul de a presupune" și pentru presupus pe cea de "tip particular de conținut înscris în enunț". Presupusul are următoarele caracteristici: 1) el corespunde realității considerate ca fiind cunoscute de destinatar, 2) el
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar, în condițiile în care sfera prozodiei a fost extinsă și asupra lor, prozodia însăși a devenit greu de delimitat. De aceea, prozodia a devenit multifuncțională, avînd funcții lingvistice, pragmatice și interacționale care sînt studiate de mai multe discipline. În lingvistică, prozodia se remarcă în cadrul sistemului formal al limbii, astfel încît fonosintaxa a fost de mult timp studiată prin implicarea în structurarea morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin intermediul unui actant. Principiul focalizării interne nu este însă întotdeauna evident, deseori fiind considerat ca o judecată implicită, ca o intervenție a autorului sau a naratorului care profită pentru a-și expune opiniile sale prin punctul de vedere al altuia. Lingvistica enunțiativă a receptat aceste aspecte, formulînd problema schimbărilor punctului de vedere sau a viziunii în cadrul strategiilor enunțiative și comunicaționale care se articulează cu interdiscursul. Astfel, chestiunea punctului de vedere a depășit zona organizării povestirii romanești pentru a cuprinde toate genurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]