12,206 matches
-
tensiunea foarte mică. Baba 1: E aproape moartă. Se scurge viața din ea. Doctorul: O să chem ambulanța ca să-i pot face investigații la spital. Baba 1: Să nu moară la casa ei! Baba 2: De ce n-o lăsați să moară liniștită? Fiul: Ați venit să vă ajutați prietena să moară? Pentru acest lucru ați venit? Baba 9: Să ne rugăm pentru ea. Fiul: Să moară, nu? Baba 8: Să trăiască, dacă are zile, iar dacă nu are, să o ierte Dumnezeu
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
noi sufletește și trupește, și salvează pe toți aleșii tăi, din focul ce va fi să vină, ca să-ți cântăm Iisuse salvator ceresc, salvează-ne pe noi păcătoșii.“ (Acatistul Domnului Nostru Iisus Hristos, liniștitorul sufletelor noastre) Fiul: Nu o lasă liniștită niciun moment. Preotul (Stropește camera cu apă sfințită.) Vă las în pace. (Pleacă.) Baba 1: Parcă s-a mai liniștit. Fiul: Eu n-am văzut niciun miracol. Baba 1: Ești prea încordat. E bine să te odihnești. Fiul: Nu plec
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
făcălețul peste fundul fetelor... așa, ca să se acrească mai repede. Ce bunătate, fetele mănâncă cu poftă golind castroanele repejor, ca de obicei, Magdalena rămâne neașezată asigurându-se că toată lumea s-a săturat, apoi mănâncă și ea un blid de ciorbă liniștită după mult timp. Alexandru cântă un cântec vechi:,, trenule maină mică, unde-l duci pe Ionică’’...cu nelipsita sticlă lângă el, e liniștit și mulțumit. Fetele pleacă la culcare în micuțul chiler unde încă mai ardea rumegușul în sobă. Dinu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
rămâne neașezată asigurându-se că toată lumea s-a săturat, apoi mănâncă și ea un blid de ciorbă liniștită după mult timp. Alexandru cântă un cântec vechi:,, trenule maină mică, unde-l duci pe Ionică’’...cu nelipsita sticlă lângă el, e liniștit și mulțumit. Fetele pleacă la culcare în micuțul chiler unde încă mai ardea rumegușul în sobă. Dinu plânge căutând nerăbdător sânul mamei. -Dă-i să sugă, nu suport să-l aud cum urlă, spune Alexandru vizibil iritat. Magdalena pregătește biberonul cu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
încă mai ardea rumegușul în sobă. Dinu plânge căutând nerăbdător sânul mamei. -Dă-i să sugă, nu suport să-l aud cum urlă, spune Alexandru vizibil iritat. Magdalena pregătește biberonul cu ceai și-l hrănește pe micuțul Dinu. Seara se încheie liniștită, toată lumea adoarme.Timpul trece repede, Dinu crește și devine un copil isteț, era sufletul casei, ștrengarul inventa povești năzdrăvane ținând în fața sobei toată familia seri la rând, toată lumea-l iubea, era crocodilul tatei. Adesea se enerva pe surorile lui și
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
păreau veritabili „trubaduri„ , afară pe o bancă sau de ce nu ? chiar la masă. Nora, cineva scotea o ghitară și efectiv magia începea... Mâncam în aer liber, mesele lungi, întinse sub prelate înalte. Oana , din balansoarul ei, trecuse pe versantul mai liniștit al celui care ascultă povestea. Iar mie îmi plac modulațiile lui Helen orientate spre ceea ce este sacru și delicat, în tablouri simple, dar colorate și înmiresmate. -În acel spațiu, continuă ea într-un elan contemplativ, căci retrăia din plin momentele
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
iubirea pentru femeia cu care urmează să mă căsătoresc, pentru nici o femeie din lumea asta. Iubesc doamnă! Iubesc cu toată ființa mea, în numele acestei iubiri îl iert pe soțul dumneavoastră. M-aș bucura să înțeleagă ceva din gestul meu. Mergeți liniștită, însoțită de aprecierile mele cele mai înalte! Mă bucur să vă fi cunoscut! O lună mai târziu, Florea Corcoduș părăsea spitalul însoțit de mama Lăzărica și Crinuța Stoian. Încă slăbit de boală, dar destul de puternic, mergea pe picioarele lui. Era
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
tușeșete mai des, și lumea zice că Mihai Viteazul dă semne de înzdrăvenire, acum, cînd pe sub poduri se-ntind șuncile la uscat, cînd poți fi sigur că tramvaiul cu pene de struț rămîne calea cea mai sigură către o bătînețe liniștită. (din volumul “Duminica poemului mut”) Referință Bibliografică: PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PREZUMŢIA DE NEVINOVǍŢIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383052_a_384381]
-
buni(în adevăratul înțeles al cuvântului) trăiesc pe meleaguri ardelene. (Oh, întotdeauna am avut un respect religios și o afecțiune aparte, față de acei ardeleni din nordul țării, purtători ai esenței sufletului românesc!). Autoarea descrie tocmai viața acelor oameni, care curge liniștită în armonia și echilibrul ei, fără acel senzațional țățesc, atât de vănat de slujitorii mediatici. Desigur, și în această lume există drame cu dureri maxime, dar oamenii aceștia nu și le strigă în văzul lumii. Ei își ard lumânarea suferinței
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
altă casă am plecat. Cînd vă veți lumina a sărbătoare, Cînd lucrurile se vor așeza, Vom avea timp să-ntindem masă mare, Să bem și să mîncăm și noi ceva. Pot lua și-un tren să vin spre dumneavoastră, Stați liniștiți, căci eu ajung mereu, Pe drum chiar voi deschide și-o fereastră, Să vi-l trimit prin gînd pe Dumnezeu. Posibil să mă întîlniți pe stradă ‒ Prin noapte, cu un sfeștnic, lunec blînd, Iar sub potopuri, ca și prin zăpadă
COLINDĂTORUL de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383072_a_384401]
-
urîți cu disperare, ‒ Împotriva celor ce simțiți, Fiți pasibili, astăzi, de schimbare, Legitim începeți să iubiți! Va fi mult mai simplă viața toată, Dumnezeu va fi mai blînd cu voi, Și-n această lume ca o roată, Vom trăi mai liniștiți și noi. Referință Bibliografică: Vremea împăcării / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII, 28 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
nou început, o regenerare. De aceea viața și moartea apar înșirate pe firul existențial precum șnurul mărțișorului. Dar lunii noiembrie i s-a rezervat și rolul ingrat de vameș al copacilor, pregătindu-i pentru regenerare. Este un fenomen lent, tăcut, liniștit, petrecut într-o anumită perioadă de timp, accelerat uneori de intemperii, dar niciodată copacii nu se scutură de toate frunzele într-o fracțiune de secundă, catastrofele naturale fiind excepțiile care confirmă regula. Fenomenul s-ar numi lecția frunzei, ce ar
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
protocolul” unei afaceri. Băieții de gașcă primeau diverse misiuni de la Buhăianu, atât pentru „succesul” afacerii, cât și pentru taparea partenerilor de chiolhan. --Ce s-a întâmplat, șefule, tot se mai grăbește individul? Dacă pleacă, noi ce facem cu astea? --Fiți liniștite, individul rămâne! L-au lucrat frumos băieții. Duceți la masă toate preparatele din pește și câte o sticlă din toate sortimentele de vin alb. În continuare...aplicăm programul „normal”. Firfirică e-n formă. Aruncă-n el, ca-ntr-o groapă
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
și "Nuvele" Colaborări la "Dimineața" La "Rampa", cu "Sfântul Părere" O vreme pe la "Editura...", Ne-ai scris de dragoste și dans De năluciri și de neveste Și-o "Invitație la vals !" De curse, cai și echitații, De-o crimă, soțul liniștit, " Elevul Dima dintr-a șaptea", Cu multă sete, le-am citit ! "Gândirea", "Ape revărsate" "Iancu Jianu" și invenții "Și "Povestiri adevărate" Le-avem cu noi, ca niște lecții, Ce ard, ca "Prahova" în pagini Și le trăim cu neamul românesc
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
Acumulând înaltele-i splendori Ce emană în juru-mi bucurie. Ce știi de cântecul de ape? De simfonia linului izvor, Pe care o asculți când ești aproape, Aducându-ți liniște în grai odihnitor. Acesta e cerul fără nori, Albastru ca marea liniștită, Acesta e câmpul plin de flori, Ca rochia ta ființă iubită. Referință Bibliografică: AM LUAT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AM LUAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383118_a_384447]
-
hal, de-mi venea să le „coafez” pe toate. Dar...m-am abținut. Parcă am șoptit: ce știți voi? M-au lăsat în pace. Nici tovul nu a mai îndrăznit să-mi tulbure fericirea, fapt care m-a mulțumit și liniștit. Peste un an a ajuns și la mine zvonul că „tovarășul” a luat șapte ani de pușcărie. Se încurcase cu o gestionară care dăduse o gaură uriașă și-l târâse-n buclucul ei după îndelungate chefuri nesăbuite. Nu m-am
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
toată casa pe dos. I-am dat un telefon pe la nouă, să-l întreb dacă a prins trenul. Că nu l-a prins, că a fost aglomerat, că n-a mai găsit bilet. Înghit gogoașa. Că iau trenul următor, stai liniștită. Încerc să stau liniștită, dar șoriceii îndoielii începeau să-mi ronțăie din liniște. Peste câteva ore îl întreb ce face. Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
I-am dat un telefon pe la nouă, să-l întreb dacă a prins trenul. Că nu l-a prins, că a fost aglomerat, că n-a mai găsit bilet. Înghit gogoașa. Că iau trenul următor, stai liniștită. Încerc să stau liniștită, dar șoriceii îndoielii începeau să-mi ronțăie din liniște. Peste câteva ore îl întreb ce face. Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
îl întreb ce face. Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse de opt și nu înțelegeam ce tren o fi ăla. Stai, mă, liniștită și nu mai telefona! Sunt în tren, m-apropii de Ploiești, la zece sunt în Galați. Mă agit, telefonez la Informații CFR. Nu se potriveau deloc spusele lui cu informațiile. Mama se supără pe mine că sâcâi omul, mă cert
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
un pumn în ceafă îl făcu să sufle din răsputeri. Plutonierul Gigel fluieră a uimire: --Păi, dumneata știi că ești un pericol social? Cum ți-ai permis să te urci la volan în halul acesta? 22-Întorsătura Imobilizat de cătușe și „liniștit” de pumnii lui Bârneață, Buhăianu își dădu seama că tembelii ăștia, nu numai că îi încurcă socotelile, dar pot să scormonească rahatul în care era vârât până-n gât. Irina putea dovedi cu „probe” ce învârtea el la restaurant și la
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
în jurul gâtului meu. Era momentul descătușarii celor câteva zile de când eram împreună, frenezia ne-a cuprins pe amândoi, trupurile au prins să se contopească, să se cabreze, să freamăte, buzele se uneau în prelungi săruturi. Într-un târziu obosiți, dar liniștiți și eliberați de inhibiții, ne-am lăsat cuprinși de brațele lui Morfeu. Ne-am trezit târziu, soarele era de mult pe cer, un miros plăcut de fripură venea din bucătăria cabanei, noi doi, veseli, radiind de fericire, priveam cerul, cu
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
hățuri!” Au trecut anii, bietul Ion ca și mama lui muriseră cu mulți ani în urmă, întâi ea plecase la cer, nu era supărată, era bucuroasă că fiul ei cel mare va ajunge „om„. Își luase la revedere de la toți liniștită, de parcă pleca într-o excursie. El se chinuise mai mult, o săptămână trăsese să moară, se zbătuse, țipase și plânsese, era inconștient, în el pe ultimii centimetrii de viață se dădeau lupte puternice, poate nu voia să moară și se
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
viață se dădeau lupte puternice, poate nu voia să moară și se tocmea cu moartea, Ion ar fi fost în stare. Acum se îmbrăca, se pregătea să participe la propria căsătorie, s-a uitat din nou la ceas, timpul trecea liniștit, tăcut și pe nesimțite. Și-a amintit că trebuie să treacă pe la școală să-l ia pe Florin, apoi să meargă la primărie. Ardea de nerăbdare să ajungă la Pitic mai repede, din acea dimineață el va fi copilul lor
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
acord cu condițiile puse, accept. Acum plecăm, vă rog să-mi dați o cheie. Sonia a luat, de pe poliță de lângă ușă, cheia care, deja era pregătită și i-a înmânat-o Olgăi cu un ușor zâmbet, apoi a spus: -Fii liniștită, nu mănânc ficații nimănui, alții îi mănâncă pe-ai mei. Dintr-o dată fața fetei a devenit umană, un zâmbet trist a apărut pe buzele Soniei. Mulțumită, dar și îngrijorată, dacă va putea face față atâtor sarcini, Olga și-a luat
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
temeinică, nu lăsăm nici cel mai ascuns ungher, fără să-l curățăm. Da, verișoară? -Da, am înțeles. Te rog să mă ierți!Glasul femeii tremura, lacrimile se înodau în barbă. Olga și-a îmbrățișat verișoara, apoi i-a zis: -Fii liniștită, nu te acuz, hai să terminăm, că se întorc boierii de la muncă. Lucrau de trei luni,femeile erau mulțumite de ”stăpânii ” lor, banii au fost plătiți de fiecare dată până la ultimul leu, ing Zincă pentru că se îmbătase de patru ori
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]