5,029 matches
-
din cuceriri si exproprieri în Italia și provincii. În principiu el aparținea poporului roman sau împăratului. Cea mai mare parte a pământului era încredințată orașelor romane și unor cetăți peregrine cu titlul de proprietate și imunități sau lăsată în folosința localnicilor în schimbul plății unui stipendium. Ager publicus putea fi arendat în cazuri speciale, din același ager publicus se făceau și împroprietăririle veteranilor", cf. http://www.tibiscum.uvt.ro/ glosar.htm (n. tr.). livre blanc, bleu ou jaune, "culegere de documente diplomatice
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
diverse manifestări, întreceri atletice și „gimnastice”. În sec. al II lea î. Hr., au fost atestate documentar „concursurile atletice și gimnastice de la Histria, închinate zeului Dionysos, numite „Agonalii”, „Dionysii” sau „Bachanale”. La aceste manifestări, celebrate primăvara și toamna, puteau participa atât localnicii cât și străinii. Dovezile istorice din sec. al II-lea d. Hr. Prezintă amenajări speciale de tipul complexului termal arhitectonic de la TurnuSeverin, care cuprindea: palestra (curte cu nisip de 27x29 m) pentru exercițiile atletice și „gimnastice”, prevăzută cu cabine, dușuri
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
a fost sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din prejma bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitoria lui Ștefan cel Mare din anul 1490. Prezența voievodului Ștefan cel Mare la Vaslui în curțile domnești este dovedită și de existența a numeroase documente de cancelarie domnească emise din orașul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Întemeiat familii, s-au legat prietenii Între cadrele militare și localnici, iar acest scut s-a amplasat acum, chiar pe vechiul aeroport militar. - „România Liberă”. Toți cetățenii comunei sunt de acord cu amplasarea scutului antirachetă? - Este adevărat că nu toți localnicii privesc cu ochi buni această venire a americanilor, ca de obicei, babele și moșii; le este frică de război dar cei tineri se vor adapta și vor fi multumiți fiindcă se pot crea locuri de muncă, ceea ce reprezintă un avantaj
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
are trei fete! - Mulțumesc pentru răspuns. Militarii care vor veni la Deveselu vor veni și cu familiile, așa au anunțat. Dar vor fi și burlaci printre ei. Așa cum ați afirmat mai adineauri, obișnuiți fiind cu relațiile precedente dintre militari și localnici, vor exista și acum relații de conviețuire, sper, În armonie. Primarii au părăsit sala de conferințe Împreună cu președintele. În momentul când s-au despărțit, președintele Îi zise lui Mărin: Hă, hă, hă, Mărine, te luară ăștia, În tărbacă! Haide
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
care erau însă preferabile unei vărsări de sânge necontrolate. Încheia în felul următor: "Pentru a facilita luarea de măsuri în această situație critică, am acceptat demisia lui Kugarachar Mayett și l-am rugat pe Duoni Havariste să formeze guvernul". Numele localnicilor, poporul însuși și metodele consacrate de tradițiile naționale \ toate, fără excepție, erau folosite în acest război-fulger, a cărui istorie completă și adevărată nu va fi cunoscută niciodată de poporul Jorgiei sau de vreun altul. Slater își așeza la locurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
al revistei "Wiener medizinische Wochenschrift", medic în armata turcă, evidenția, în corespondența înaintată amintitului periodic și publicată în numărul din 15 octombrie (st.n.), știrile primite privind starea sanitară a trupelor ruse din Principate. Deși mai bună decât cea a localnicilor aflați sub ocupație, în cele 17 lazarete rusești nou înființate, printre care și două spitale mai mari, unul la București și celălalt lângă Prut, se aflau totuși internați soldați suferind de holeră, friguri intermitente, diaree și dizenterie. Holera bântuia, dar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Telega, Slatina, Pitești, Târgoviște și Ialomița. Conducerea tuturor spitalelor ostășești vremelnice rusești a fost încredințată generalului Cervinski, încartiruit în casele clucerului Costache Niculescu din mahalaua Popa Dîrvaș, Văpseaua de galben, în București. Pe lista afecțiunilor de care sufereau nu numai localnicii, dar și soldații ruși, chiar înainte de dezlănțuirea ostilităților, s-au situat pe primele locuri: frigurile intermitente, diareea, dizenteria și holera; de aceea întîlnim și medici, mai ales din rândurile celor de județ, care au îngrijit militari ruși în spitalele orășenești
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
luptele de pe linia Dunării, la Oltenița, Călărași, Giurgiu și Calafat. Holera a făcut victime la fiecare expediție militară și la București, dar într-un grad mai redus; dimpotrivă, febra tifoidă a făcut ravagii atât printre soldații ruși, cât și printre localnicii civili. La 29 octombrie/11 noiembrie se semnala că în rândul ostașilor, plecând din interiorul țării spre Călărași, Oltenița și Giurgiu, creștea în mod progresiv numărul bolnavilor de holeră, friguri intermitente și pneumonie, instalîndu-se lazarete și mici spitale la Slobozia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la sud de Dunăre și, în sfârșit, asupra Transilvaniei, între august-septembrie 1855, cu focarele provenind din centrul Europei și Țara Românească. Totodată, în timpul ocupației ruse au apărut mai mult cazuri sporadice de holerină, afectând atât trupele țariste, cât și pe localnici. În Dobrogea au fost afectate de holeră trupele otomane, dar mai ales contingentele din corpul expediționar francez, decimate de virulenta epidemie din iulie-septembrie 1854. Oricum, populația din Țara Românească, Moldova și Transilvania a suferit destul de puțin de pe urma acestui accident epidemiologic
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu mîndrie", într-un studiu consacrat epidemiei, că "de la mic la mare, toți cei chemați a combate această epidemie s-au întrecut în zel, lucrând cu hotărâre și abnegație"520. La Slănicul de Prahova, infecția a fost importată de un localnic, negustor ambulant de sare, care trecuse prin Brăilița, unde se semnalase un focar de holeră. Întorcîndu-se acasă, slăniceanul se simți rău, având diaree și vărsături. A chemat o babă, să-l tragă, dar nu pe medic. Starea lui agravîndu-se, preotul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dată, acești prizonieri vor avea o supă caldă și ceai"578. Focarul epidemic din lagărul ostaticilor avea să se stingă foarte curând. Dar, concomitent, în Dobrogea au început să-și facă apariția tot mai multe cazuri de holeră, atât printre localnici, cât și printre soldații dislocați acolo. Izbucnirea molimei coincidea cu panica stârnită de înaintarea trupelor inamice. Mulți dobrogeni porneau în băjenie, cu care prilej purtau contagiul peste Dunăre. Unii dintre acești fugari cădeau pe drum, răpuși de holeră. Pentru stăvilirea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să le producă în calitate de unic furnizor de medii, seruri și reactivi necesari examenelor bateriologice. Un fapt remarcabil este că, din toate investigațiile de laborator, prin coproculturi efectuate la noi călătorilor proveniți din regiunile endemice sau cu focare recente, precum și bolnavilor localnici cu enterite suspecte, nu s-a depistat atunci nici un purtător de vibrioni holerici. De asemenea trebuie avut în vedere că dispozițiile de mai sus au suferit ulterior continue modificări, pe măsură ce practica mondială demonstra ineficiența unora din recomandările formulate inițial. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
soarele dogorâtor al după amiezii, până s-au avântat în imensitatea mării. Când au intrat în apă cu viteză, rezistența ei i-a despărțit pentru o clipă și s-au jucat; nu aveau nevoie de minge; există multe surprize care localnicilor nu li se par deosebite; a învățat-o întâi să împroaște apa sărat-amară, chiar a necăjit-o puțin că nu putea să o arunce cu pricepere, așa cum ar fi dorit. I-a arătat cum să o lovească, să nu se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mai spună ceva, dar preotul îi făcu un semn și căpetenia tăcu, înghițind un nod. Apoi zise cu glas uscat: Pregătește-te să pleci chiar acum înainte. Te vor însoți câțiva soldați, dar ia și un rob sau doi dintre localnici, dintre cei care cunosc bine locurile. După ce ajungeți aproape de oaza cu oameni albi mașauașa, vă opriți. Să faceți focurile așa ca să nu se vadă decât dinspre noi, din spatele tău când stai cu fața spre răsărit. Sfârșind aceste porunci, Puarem se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Unii oameni negri spuneau, fără s-o fi zărit vreodată, că acolo, la obârșia acestui râu, unde oamenii n-au umbră la amiază, ar fi o mare întinsă cu apă dulce; dar cine putea ști dacă era adevărat sau nu... Localnicii din Ta Kemet ziceau că Hapi vine de foarte departe, din niște munți stâncoși și pustii, păziți de un șoim și un uliu. Într-o peșteră de sub munte șade veșnic zeul Hapi, vărsând fără întrerupere din două ulcioare apa dătătoare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
din el? Se mănîncă? - Se și mănâncă. Dar nu numai atât. Uită-te la el! Cine nu-l știe nu vede în el decât ceea ce se vede. Și se vede foarte puțin. Știi că papirusul are prețul aurului? Nu fiindcă localnicii îl și mănâncă, deși nu-i rău la gust. Nu numai pentru că își fac din el îmbrăcăminte, căci îl poți preface în pânză. Se fac multe din el. Din tulpină poți stoarce suc dulce: îl poți bea și e răcoritor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
soldații atlanți le priveau înspăimîntați. Nimeni nu știa de unde vine acest sânge. Unii credeau că zeul își ucide jertfele lângă muntele de obârșie. Nimeni nu îndrăznea, dintre atlanți, să bea apa asta însîngerată. Numai chinuiți de sete și văzîndu-i pe localnici că-și afundă ulcioarele în râu fără teamă, unii soldați încercară să guste apa roșie, și îndată vestea se răspândi în toată armata: nimeni nu mai băuse, nici în Atlantida, apă așa de gustoasă. Iahuben era dintre puținii care o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
așa: Numai Hapi să aducă e-n stare Bunătate, adevăr, în aceste inimi de oameni, Căci se spune de mult că numai din sărăcie Se nasc pe pământ răutăți și fărădelegi. Și în ziua aceea de la începutul anotimpului pert, când localnicii nu mai cântau asemenea laude, Iahuben se trezi pe neașteptate asupra înțelesului vorbelor pe care le tot mormăia, cum le învățase. Se întoarse grăbit spre Auta. În mintea lui se răsturnase ceva. - Spune-mi, întrebă soldatul, cântecele mint? - De ce mă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
scund și mai scurt, așezat mai către miazănoapte, după care urmau alții, mărunți, într-un șir neînsemnat scăzând în înălțime spre sud. Și mai la miazăzi, adică acolo unde Țara Nisipurilor își rotunjește țărmul apusean împlinit de munții numiți de localnici Idraren, care iau naștere din stâlpul sudic al lui Melkart, se afla cel mai mare grup muntos al Atlantidei. Așezat pe două șiruri drepte, față în față, de la vest la est, se sfârșea în dreptul țărmului continentului vecin, care de aici
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fruntea căreia se dusese sutașul, nu se întoarse. Câinii luați de el mirosiseră urma sclavilor fugiți, numai că această urmă ducea departe, către înălțimile Muntelui de Foc, unde nimeni dintre soldați și nici sutașul nu se încumeta să se suie. Localnicii socoteau că locul acela era blestemat de zei și bântuit de duhuri răuvoitoare care nu îngăduiau omul în preajma lor. Robii fie că nu aflaseră de această credință, fie că în fața deznădejdii nu mai aveau de ales. Astfel că ceata sutașului
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Dar coborâră și alți oameni, foarte înalți, din ținuturile așezate în stânga și în dreapta strâmtorii unde se unesc cele două mări: Marea dintre Pământuri și Marea Atlantică. Acei oameni aveau pielea albă și părul galben sau negru. După lupte lungi cu localnicii Atlantidei, toate aceste neamuri se amestecară între ele și dădură naștere poporului cu pielea roșiatică și cu trupul înalt și vînjos: al atlanților. Într-un veac depărtat, după ce acel amestec se săvârșise, muntele cel mai înalt din pragul punții de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe care o aprindeau la capătul unei țevi de lemn, ținând fiecare pe rând capătul celălalt în gură. Neobișnuiți cu astfel de fum, atlanții se înecară, dar le trecu; iar gazdele ziceau că fumul înghițit era semnul sfânt al prieteniei. Localnicii îi întrebară pe străini de unde veneau. Privind istorisirea făcută prin semne, le arătară că și ei auziseră de potopul apelor. Când Mahukutah izbuti să învețe limba acelor oameni, află de la ei că alți străini ciudați nimeriseră aici pe o corabie
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
țeluri în viața niciodată la fel și totdeauna îmbîcsită de griji și primejdii. De aceea strecurarea prin aceste ținuturi a celor doi oameni negri trecând prin Sumer, prin Akkad, prin Assur și prin alte țări și orașe, prin mulțimea de localnici și de negustori hananei, de oameni rome sau de ciobani închinători ai zeului Elohim nu se lăsa băgată în seamă. Spre a se pune totuși la adăpost de primejdia robiei, amândoi erau îmbrăcați cu hainele argintii ale străinilor. Pielea lor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
socotit pesemne nebun. - La miazănoapte sunt niște munți, dacă-i știi. Noi le ziceam odinioară, cum le-au spus cei din țara numită aici Misraim, Munții Zeului. Aici am aflat că le spune Lebanon. Dar tu nu pari a fi localnic. Cine știe cum li se spune acolo de unde ești tu! Insul nu mai zâmbi. Se uita mai cu luare aminte la bătrân și în sfârșit spuse cu îndoială: - În munții aceia acum opt ani a căzut o stea. Stele cad mereu, nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]