KorAP: Find »[drukola/base=lord & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...92 93 94 ...184 >

4,594 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670

Loc. cit. 466 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 195. 467 Ibidem, pp. 5-6 și 20-53. 468 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), pp. 27-49. Pentru dimensiunea stînga-dreapta, contribuțiile autorilor la care au făcut trimitere Hix și Lord sînt: J. Huber și Ronald Inglehard, "Expert Interpretations of Party Space and Party Locations in 42 Societies", în Party Politics, vol. 1, nr. 1, 1995, pp. 73-111; G. Mavgordatos, "The Greek Party System. A Case of Limited but Polarised Pluralism

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
in 42 Societies", în Party Politics, vol. 1, nr. 1, 1995, pp. 73-111; G. Mavgordatos, "The Greek Party System. A Case of Limited but Polarised Pluralism", în West European Politics, vol. 7, 1984, pp. 156-169. 469 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 50. 470 Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 7. 471 Petru PSE și capitolul despre locurile de muncă, vezi Karl-Magnus Johansson, op. cit. (1999), pp. 85-101. 472 Ibidem, pp. 85-101. 473 Ibidem, pp. 86-88. 474 Pentru PPE și Tratatul

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
1, nr. 1, 1995, pp. 73-111; G. Mavgordatos, "The Greek Party System. A Case of Limited but Polarised Pluralism", în West European Politics, vol. 7, 1984, pp. 156-169. 469 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 50. 470 Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 7. 471 Petru PSE și capitolul despre locurile de muncă, vezi Karl-Magnus Johansson, op. cit. (1999), pp. 85-101. 472 Ibidem, pp. 85-101. 473 Ibidem, pp. 86-88. 474 Pentru PPE și Tratatul Actului Unic European, vezi Karl-Magnus Johansson, "Party

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
680 Biroul PSE, Ordinea de zi, 28 aprilie 1999. 681 Gerassimos Moschonas, op. cit. (2001), p. 96. 682 Christophe Bouillaud, op. cit., p. 39. 683 Loc. cit. 684 Michael Newman, op. cit., pp. 7-13. 685 Ibidem, pp. 21-26. 686 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1998), pp. 91-92. 687 David Hanley, "At the Heart of the Decision-Making Process? The European People's Party in the European Union", în Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle (ed.), The Europarties. Organization and Influence, Centre

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
62. 699 Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, Erol Kulahci și Cédric Van de Walle, op. cit., p. 138. Vezi, în special, pp. 125-138 pentru dezvoltarea argumentului. 700 Simon Hix, op. cit. (1997), pp. 196-197. 701 Loc. cit. 702 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), pp. 196-197. 703 Karl-Magnus Johansson și Peter Zervekis, op. cit., p. 11. 704 Robert Ladrech, op. cit. (2002), pp. 81-96. 705 Gary Marks, "Conclusion: European Integration and Political Conflict", în Gary Marks și Marco R. Steenberger (ed.), European Integration and

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
Simon Hix, op. cit. (1995), p. 542. 710 Ibidem, p. 539. 711 Hans Keman, "Explaining miracles: third ways and work and wellfaire", în West European Politics, vol. 26, nr. 2, 2003, p. 116. 712 Loc. cit. 713 Simon Hix și Cristopher Lord, op. cit. (1997), p. 195. 714 Stefano Bartolini, op. cit., pp. 33-37. 715 David Hanley, op. cit. (2004), p. 248. 716 Robert Ladrech, op. cit. (2000), pp. 83-86. 717 Ibidem, pp. 60-73. 718 Simon Hix, op. cit. (1995), p. 537. 719 Robert Ladrech, op. cit. (1999b

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
Ladrech, op. cit. (1999b), p. 93. 720 John Gaffney, op. cit. (1999), p. 199. 721 John Fitzmaurice, op. cit. (1975), pp. 210-211. 722 John Fitzmaurice și Robert Jackson, op. cit. (1977), p. 132. 723 Karl-Heinz Reif și Oskar Niedermayer, op. cit., pp. 166-167. 724 Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 3. 725 Christophe Bouillaud, op. cit., p. 45. 726 Maurice Duverger, op. cit. (1992). 727 Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele, op. cit. (1995), p. 278. 728 Martin Morlok, op. cit., p. 29. 729 Knut Heidar, op. cit., pp. 1 și 25

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
les électeurs de l'Union", în Le Monde, 18 mai 2004. 734 David Marquand, "Towards a Europe of the Parties", în The Political Quarterly, vol. 49, nr. 4, 1978, p. 444. 735 Ibidem, p. 445. 736 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 200. 737 Ibidem, p. 71. 738 Ibidem, pp. 200-201. 739 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit. (1981), p. 106. 740 Karl-Magnus Johansson, op. cit. (1998), p. 28. 741 Karl-Magnus Johansson, op. cit. (2002b), pp. 871-893. 742 Bruno Palier, op. cit

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
institutionnelles au développement des partis politiques", în Pascal Delwit, Erol Kulahci și Cédric van de Walle (ed.), op. cit. (2001), p. 64. 745 Maurice Duverger, op. cit. (1994), pp. 157-163. 746 Robert Ladrech, op. cit. (1997), pp. 167-185. 747 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 80. 748 David Hanley, op. cit. (2002), p. 464. 749 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 201. 750 Ibidem, pp. 214-220. 751 Ibidem, p. 219. 752 Pascal Delwit, op. cit. (2003), p. 118. 753 Stefano Bartolini, op. cit

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
op. cit. (2001), p. 64. 745 Maurice Duverger, op. cit. (1994), pp. 157-163. 746 Robert Ladrech, op. cit. (1997), pp. 167-185. 747 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1998), p. 80. 748 David Hanley, op. cit. (2002), p. 464. 749 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), p. 201. 750 Ibidem, pp. 214-220. 751 Ibidem, p. 219. 752 Pascal Delwit, op. cit. (2003), p. 118. 753 Stefano Bartolini, op. cit. (2004), p. 7. 754 Uniunea Europeană, "Regulation (ec) no. 2004/2003 of the european Parliament and of the

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204

timpul la carieră, deși eu sunt de părere că o fată, cu cât e mai prinsă de carieră, cu atât se gândește mai mult la bărbați.) — Ridicăm un cort în grădină, cum făcea Jackie Kennedy pe peluza de la Casa Albă. Lordul și Lady Finoulla și-au confirmat participarea, așa că sunt în culmea fericirii. La meteo au anunțat ploaie, dar ei se înșală totdeauna. Mama e regina refuzului de-a crede ceea ce i se spune. În fiecare an a plouat de ziua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
o mică pictură înfățișând o fată acoperită cu flori. Arăta exact ca tablourile lui Fragonard de la Muzeul Frick. Probabil e autentic, mi-am zis. Somnul vegheat de Maestru era exact genul de chestie pe care ar fi încurajat-o un lord englez. Ultima cameră ce se deschidea de pe coridor era o bibliotecă vastă. M-am furișat înăuntru. Nu se putea să nu fie un telefon aici, m-am gândit eu. Acum voiam să ajung acasă. Peretele din spate era plin de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
dezaprobator la picioarele mele desculțe și îngălate. A, am rămas cu mașina în pană în câmp și căutam un telefon, i-am răspuns agitată, ridicând receptorul de pe podea. Părinții mei locuiesc la The Old Rectory. —Trebuie să-l anunț pe lordul Swyre. Așteptați aici, îmi spuse și ieși repede din cameră. După ce a închis ușa, am auzit cheia întorcându-se în broască. Dumnezeule, a crezut că vreau să fur sau așa ceva. Am înșfăcat receptorul și am sunat din nou acasă. De

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220

ateu dat dracului, ci unul de conjunctură, iar el nu era tocmai un fundamentalist. Totuși simțeam că stând prea mult la conac Împreună cu ei, Încărcat cum eram de gânduri negre, creez prea multă tensiune În juru-mi. Așa că, ori de câte ori Îmi Îngăduia lordul Leac, mă duceam să-i vizitez domeniul. Stăteam cu el pe plajă, Înconjurați de femei goale el, scriind poezii, eu salivând și felicitându-mă că fac asta, că salivez adică, fiindcă eram mereu În căutare de reacții normale, trupești la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859

similar C.C.N.A. Au fost prezentate mai multe rapoarte ale unor parlamentari, membri ai A.A.N. sau din delegațiile asociate, printre care: „România, o tranziție incompletă” (raportor Javier Ruperez, Spania) și „Minoritățile naționale în Europa Centrală și de Est" (raportor lordul Lucas of Chilworth). - 4-5 iunie 1992 - reuniunea Consiliului de Cooperare Nord Atlantică la nivelul miniștrilor de externe, organizată la Oslo, Norvegia. În conexiune cu aceasta a avut loc și o conferință extraordinară asupra tratatului privind armele convenționale (C.F.E.). S-a

Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI (2006) [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
medierea activă, susținută în Iugoslavia între părțile beligerante de către Troica miniștrilor de externe, în vederea înlesnirii dialogului între părțile beligerante și realizarea unei încetări a focului. A doua măsură a fost desemnarea unui reprezentant special care să medieze permanent în cadrul conflictului (Lordul Carrington și apoi David Owen). Utilizarea cu succes a acestor noi eforturi de realizare a păcii a fost serios îngreunată din două motive. Mai întâi, C.E. nu era pregătită săși asume un asemenea rol de realizare a păcii, ceea ce a

Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI (2006) [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238

Banatului, unul dintre inițiatorii și îndrumătorii clubului de echitație „Agronomia”, potrivit căruia, documente din anul 1936 atestă prima participare a Societății hipice bănățene la competiția sub genericul „Lupta regimentelor”, desfășurată la Cluj. În acel an, călăreții V. Hințea, cu calul Lord, A. Tomescu, pe calul Young Boy, și Ion Iliescu Zănoagă, cu iapa Noiota, au urcat pe cel mai înalt podium al concursului, ocupând locul I pe echipe. Tot atunci, Henri Rang, un sportiv din Lugoj, se remarcă la Olimpiada din

Agenda2006-13-06-senzational2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

asemenea limbă e limpede și cu temei. Colegiul I de Iași a știut dar ce face când a ales pe d. Maiorescu. Organe - în genere foarte bine informate - din străinătate vorbesc că guvernul ne trădează. În memorandul colonelului Wellesley către lordul Derby cu data de 17 iulie 1877 se zice deja că împăratul Rusiei vrea să ia Basarabia. "Corespondența politică" spune iar că măsura de a mobiliza pe toți câți poartă arme în România (în contra Rusiei, dragă Doamne) e cu totul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
trecerii Dunări[i] a armatelor rusești, încît au intrat și în război pentru ruși. Ca să arătăm câtă dreptate avea guvernul că nu știe absolut nimic reproducem pasagele de mai jos din nota pe care contele Șuvalof a comunicat-o lui Lord Derby deja la 8 iulie 1877. Această notă dă asigurări cumcă interesele engleze nu vor fi atinse nici în Egipet, la Canalul de Suez, nici la Golful Persan, nici în Dardanele, pentru că Rusia pune mare preț pe neutralitatea Angliei. Apoi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
parte, în Herțegovina. Acestea sânt bazele pe care le-ar aproba împăratul cu intenția de a stabili o înțelegere între sine, Europa și Anglia și de a ajunge în curând la pace. Contele Șuvalof e împuternicit de a cerceta părerile lordului Derby in această privință, fără de a-i tăgădui câtă valoare pune cabinetul imperial pe păstrarea bunei înțelegeri cu cabinetul din Londra. Încolo Rusia amenință că, daca Turcia nu s-ar învoi cu aceste condiții înainte de a trece oștirile rusești Balcanii

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să cuteze un orator, și mai cu seamă unul de a doua sau de a treia mână, să ție un Corp legiuitor în loc cu discursuri nemăsurate și va fi îndată pus la regulă de colegii săi. Însuși d. Disraeli, astăzi lord Beaconsfield, la începutul carierii sale parlamentare, cutezând a se arunca în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silit de mai multe ori să tacă prin protestările colegilor săi și chiar să iasă din Camera Comunelor. La noi însă oricare

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silit de mai multe ori să tacă prin protestările colegilor săi și chiar să iasă din Camera Comunelor. La noi însă oricare vorbitor ce nu promite câtuși de puțin a deveni un lord Beaconsfield absoarbe timpul Camerei în discursuri ce țin oare întregi; o sută de deputați așteaptă în nelucrare, țara reclamă în deșert îngrijirea intereselor sale și contribuabilii plătesc la diurne pentru ca d. cutare să vorbească. Nu astfel vom răspunde la așteptarea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853

de se maintenir" (cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 25 aprilie 1796, în Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 237). 155 Loc. cît. 156 Cf., Martens, op. cît., Vol. VI, p. 357 și urm. 157 Cf., John M. Sherwing, Lord Grenville's Plan for a Concert of Europe, 1797-1799, în "The Journal of Modern History", September 1962, Vol. XXXIV, No. 3, The University of Chicago Press, p. 284. Lille a lăsat Marea Britanie singură în război cu Franța și fără perspectiva

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
284. Lille a lăsat Marea Britanie singură în război cu Franța și fără perspectiva găsirii altor aliați, în scopul constituirii altei coaliții antifranceze. Ca urmare, după încetarea existenței primei Coaliții și până la constituirea celei de a doua, în primăvara anului 1799, lordul Grenville, secretarul Foreign Office-uli, a desfășurat o susținută activitate diplomatică, în scopul creării unei quadruple alianțe, formată din Marea Britanie, Prusia, Austria și Rusia, care să fi reprezentat o veritabilă și eficace barieră împotriva expansiunii franceze. Planul lui Grenville se deosebea

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
convins că numai "a "union of all the great powers" could restore the diplomatic balance which France Imperialism hâd respect"159. Cu acel prilej, au reieșit, însă, în evidență deosebirile radicale de interese dintre puterile cărora li s-a adresat lordul Grenville care, în noile împrejurări create de păcile încheiate de Franța mai ales cu Prusia și cu Austria, nu mai puteau fi armonizate. Astfel că demersurile sale au eșuat 160. Concomitent, declanșarea noii crize orientale ca urmare a invadării Egiptului

[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]