4,609 matches
-
a cărui reprezentanți, pe pământ, se pretind a fi preoții. Gândurile inoculate de religie mi-au consumat energia, m-au manipulat, m-au făcut dependentă de biserică și m-au îmbolnăvit. Acest lucru a fost observat și de alți oameni luminați ai omenirii. Relația dintre o tânără enoriașă și un călugăr, duhovnicul tinerei, este prezentată de scriitorul Clarin în cartea „Pasiunea Anei Ozoris”. Duhovnicul a adus-o pe tânără în starea să facă tot ce îi sugera el. Cartea este foarte
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
adevăr, două teorii... Genială, da, această invenție a „creaționismului științific” - conchide Bernard-Henri Lévy. Admirabilă, această înălțare la rangul de „știință” a ceea ce este întruchiparea însăși a superstiției și a imposturii. Există două teorii și puteți alege : este formula unui obscurantism luminat ; este actul de credință al unui dogmatism reconciliat cu libertatea cuvîntului și a gîndirii ; este, fără să aibă aerul, manevra ideologică cea mai subtilă, cea mai dibace și, în fond, cea mai periculoasă a dreptei americane, de ani de zile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pe Wittgenstein, nu se mirau de comportamentul acestuia, chiar dacă era într-un context academic. După câteva săptămâni se răspândeau deja bârfe în jurul lumii cum că Popper ar fi fost amenințat de Wittgenstein cu un vătrai aprins, dar nici una dintre mințile luminate care au fost prezente acolo, inclusiv Bertrand Russel, și multe alte nume familiare în lumea filosofiei, dreptului sau a altor discipline, nu reușeau să se pună de acord în privința a ceea ce s-a întâmplat exact și în ce ordine s-
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
au târât pe niște coridoare sucite și răsucite, am coborât trepte mirosind a piatră udă și a hoit de pisică. Pe deasupra, din când în când, se auzea huruitul câte unui tramvai. Mi-au scos cârpa de la ochi într-o pivniță luminată slab de câteva lumânări, unde erau așezate în chip de mese, sub bolta arcuită, câteva butoaie de sardele, iar ca scaune lăzi mai mici sau rondele groase tăiate din trunchiuri de copac. Totul amintea de o cramă aranjată cu ostentație
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mi-a încolțit amintirea: fetița se numea Iolanda. Atunci am văzut în fața ochilor ușa de sticlă de la Scara Unu, care se deschidea atât de greu, moara Dâmbovița, cesulețele de jucărie, violent și dureros colorate, și imaginea Bucureștiului privit de pe terasă, luminat noaptea de reclame roșii și verzi care se aprindeau și se stingeau. Într-o exaltare greu de descris, am dezgropat din memorie în câteva minute niște lucruri despre care eram convins că nu mai știam nimic. Mai mult, mi-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
am mutat aici, mama abia ieșise din maternitate, unde o născuse pe soră-mea. Țin minte cum, în mijlocul unei camere absolut goale și albe, unde lumina intra pe o fereastră fără perdele și galerie, mama stătea pe un scaun și, luminată orbitor de soarele alb al primăverii, îi dădea să sugă copilului. Ajungeam cu capul exact până la înălțimea chiuvetei de la bucătărie, care cu timpul și-a ciobit în așa fel smalțul de pe fund încît s-a conturat o pată care reproducea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că nu o puteam întrece, că mergea mereu înaintea noastră. La un moment dat m-am trezit tras sub un gang străjuit de fioroase arătări de ciment. Am mers pe sub bolta gangului, până am ajuns într-o încăpere mare, foarte luminată. Eram în casa unor oameni necunoscuți, care îmi întîmpinară părinții cu bucurie. Pe mine mă pupă o grăsană foarte rujată, cu ochii verzi și mărgele verzi la gât, cu bobul cât mingile de ping-pong. Pe pereți se aflau măști hidoase
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care nu putea fi decât umbra pământului, acoperea lent, dar vizibil, tot mai mult din suprafața ei. Ne-am oprit, am lăsat servietele jos și, îmbrățișați și uimiți, am privit acest spectacol de deasupra acoperișurilor. Curând, globul de chihlimbar rămase luminat doar pe jumătate, iar apoi umbra se întinse, lăsând să mai scânteieze doar un corn din ce în ce mai subțire; în acest timp, prin piața Galați treceau taxiuri și autobuze, circulau trecători, dar nimeni nu ni se alătura ca să privească luna, care începu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Se apropia vacanța de iarnă și mă gândeam cu groază la revelion, îl voi face oare împreună cu ea? Mi se părea neverosimil. Mergeam aplecați prin ninsoarea care ne repezea ace de gheață peste obraji și până după gât. Străzile încîlcite, luminate stins, portocaliu, din loc în loc, erau măturate de vifor până se dezgoleau pe alocuri pietrele negre din pavaj, iar în alte părți, prin locurile mai ferite, zăpada făcea valuri cu umbre albastre. Ea își scosese rnănușa și își ținea mâna
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de insectele metalice ale mașinilor de deszăpezire; în farurile lor orbitoare, albastre, zăpada cădea și cădea, părând că vrea să acopere odată lumea. Mănușile mi se udaseră și cruste moi, înghețate, îmi pătrunseseră și în ghete. Pe când treceam prin fața vitrinelor luminate, cu manechine încremenite pe schiuri, purtând pulovere și canadiene la modă, în lumina roșie și verde, fluorescentă, am văzut de departe înaintînd înspre mine o pereche îmbrățișată. Erau elevi de liceu, căci purtau în mâini serviete. Când s-au mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ieșit să iau puțin aer. Nu mă putusem stăpâni să nu mă gândesc la ea imediat după ultima secundă a anului trecut și mă gândeam mai departe la ea în timp ce mergeam de-a lungul șoselei Ștefan cel Mare, întunecată, înghețată, luminată stins de lămpile portocalii, ca un adevărat culoar de infern. De la colțul blocului, am cotit pe Aleea Circului. Fulguia, foarte rar, dar pe jos zăpada ajunsese până la genunchi, înotai, pur și simplu, în ea. Boschetele de tuia și brazii de la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ne-am strecurat în aerul răcoros al nopții de-afară. Când am trîntit-o apoi în urma noastră, am auzit ca un cutremur valul de animale, păsări, reptile, insecte izbindu-se de ușa grea, ferecată. Am coborât treptele de la intrare. Piața Victoriei, luminată slab de câteva becuri portocalii, era pustie. Doar foarte departe se zărea un milițian mergând încet, plictisit. Era o noapte frumoasă, cum numai vara pot fi nopțile. Ne-am luat de mână și ne-am privit în ochi ultima dată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sub flacăra stroboscoapelor, sub peticele amețitoare de lumină emise de globul cu oglinjoare. Junele tânăr care cugeta astfel, închizînd când un ochi, când altul, se dă jos din autobuz în bezna cartierului Dămăroaia și o ia agale spre pătrățelele (slab) luminate ale blocurilor. Vei crede că, gândind despre fete, vorbesc despre niște struguri prea acri pentru mine, și ai dreptate. De fapt, ca să fiu cinstit, nu prea am avut de-a face cu fete din alea sculpturale și înțolite ca lumea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai sus, pe Mihai Bravu, se afla un mare Ferometal de unde se puteau cumpăra tablă, cuie, lanțuri, dar și vaze și pahare pe care erau lipite abțibilduri cu păsări multicolore. Mai încolo, după o odăiță minusculă în care, în vitrină, luminată puternic, o femeie grasă în verde remaia ciorapi de nylon, era o hrubă sinistră unde se vindeau pânzeturi de in și cânepă și covoare de iută. Acolo zăceau pe tejghele și în rafturi baloturi mari de pânză care miroseau puternic
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de cea dinainte, în afară de faptul că începuse să fumeze. Grețosul damf de tabac prost să mi-o fi înstrăinat atît? Gemenele se înălțaseră binișor și te făceau să râzi de plăcere văzîndu-le zâmbetul simultan, pe jumătate tâmpit, pe jumătate ironic, luminat însă până la frumusețe de dinții albi și de ochii mari, cafenii. Puia, tot cu umbra ei hipotiroidiană după ea, mă lăsa acum rece, în ciuda focurilor curcubeene care se aprindeau din tot ce era pe ea, agrafe cu bucățele de sticlă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
libelulă, bărbați cu șepci, nebărbieriți, ducând pachete învelite în ziar și legate cu sfoară. Toți țineau câte un buchet de flori în mână. Eu îmbrățișasem stâlpul porții și îi priveam fermecată cum se pierdeau pe cărarea care ducea spre foișorul luminat ,acum el însuși ca o stea. Ochii mi se închideau de somn. Aș fi vrut să merg și eu până acolo, prin noaptea căldări dar picioarele mă trăgeau înapoi spre așternutul răcoros, așa că am intrat din nou în casă și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Coboram și mi-o puneam pe Gigi după gât și mergeam așa cu ea până în fundul curții, lângă gardul putred, înecat în bălării. Intram din nou în casă, la răcoare, și petreceam mult timp în holișorul gol, lung și îngust, luminat slab doar de niște geamuri mate. Stăteam acolo, în picioare, sprijinită de pervaz și numărând iar și iar petalele unei flori al cărei nume nu-l cunoșteam. Era liniște și o lumină cenușie, puteam să mă adun. Și iar în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
șifonier, două valize de imitație de piele, una portocalie și cealaltă neagră. Pe cea portocalie era așezată, cu griful spre interiorul camerei, o chitară. Pe una dintre ușile șifonierului era lipită o ilustrație reprezentând, îmi dau seama acum, o catedrală luminată, noaptea. De peretele din dreapta mea se sprijinea un recamier larg, pe lada căruia erau îngrămădite tot felul de cărți, câteva foarte groase, ca niște dicționare. Patul era nefăcut, o îngrămădire de cearceafuri boțite. Un colț ridicat dădea la iveală materialul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
am descoperit-o cu greu. Abia se mai zărea, ca un norișor palid, la o margine a cerului. Noaptea următoare, din luminatorul casei noastre de pe Moșilor, aveam s-o caut zadarnic. Ne-am afundat într-o întortochere de străzi slab luminate de câte un bec chior, până am ieșit la șosea, pe unde mai trecea huruind câte un camion, câte un tramvai. Am așteptat mult în stație și apoi am călătorit legănîndu-ne, lângă o taxatoare ațipită, prin orașul fantomatic. Din cauza luminii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
obiectivului fundamental: alăturarea Republicii Moldovei României în cadrul Uniunii Europene, regăsirea întregului neam românesc în spațiul său comun de dăinuire neîntreruptă. Petru I, țarul Rusiei, încheie un tratat de alianță cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei. 1711, aprilie 13/24, Luțk. Așadar, Luminatul Domn și Prinț al pământului Moldovei, Dimitrie Cantemir, ca binecredincios creștin luptător întru Iisus Hristos, văzând apropierea oștilor noastre, a chibzuit de folositor să se trudească împreună cu noi pentru emanciparea și a excelentului popor moldav aflat sub stăpânirea sa, împreună cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
solicită cu tot pământul și poporul moldav să se supuie Maiestății Noastre Imperiale. Noi, văzând această creștinească râvnă din parte-i, îl primim sub grațioasa noastră apărare și consimțim la articolele ce ne-au propus în chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii de toate clasele poporului Moldovei și cu toate orașele și locurile acelui pământ, ca supus credincios, de astăzi se va socoti sub apărarea Maiestății Noastre Imperiale și, după primirea acestui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună să coopereze în contra inamicului și aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca pe acea vreme s-o întreținem
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova nici din pământul muntenesc, nici din orice familie străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat credința sa; și toată familia sa, partea bărbătească, o vom susține pe Tronul Moldovei cu titlul de Suveran, afară numai dacă vreunul din acea familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru, unde va primi din Visteria Maiestății Noastre Imperiale întreținerea anuală, atât cât va fi de ajuns unui Domn, precum și urmașii săi vor fi ajutați de Maiestatea Noastră Imperială. Acte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vor fi puse exclusiv la dispoziția guvernului Republicii Moldovenești. 7. Că obiectul conversațiilor guvernului ucrainean cu generalul Coandă din 15 ianuarie 1918 a fost transmis guvernului dv. în termeni inexacți. Desigur, guvernul Ucrainei nu se consideră obligat să explice Ministerului luminat al Afacerilor Străine al României că rezoluția „Sfatului Țării” luată la Kișinău, sub presiunea stării de război impusă în mod riguros în acea perioadă de către puterea română în întreaga Basarabie și sub influența unei propagande în favoarea votului public, că rezoluția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]