14,805 matches
-
va permite, poate, reginei să privească și după moarte marea, castelul, să se bucure de farmecul grădinii și să privegheze asupra oamenilor locului. Văzut de sus castelul își dezvăluie numai acoperișul din țiglă roșie, din care se înalță zvelt și luminos minaretul de culoare albă, ce poate fi ușor confundat cu un far și care te-ar putea trimite la o localizare într-un mediu musulman. Imaginile și culorile ți se întipăresc fascinant pe retină, de la verdele copacilor și arbuștilor crescuți
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
grădină de flori, de formă dreptunghiulară, străbătută de canale de apă care cade din 3 izvoare. Primăvara aici poți admira flori de sezon, precum lalele, bujori, iar la începutul toamnei salvia și crăițele sunt la ele acasă, creând o atmosferă luminoasă și strălucitoare, revigorată de soare și de apa care curge pe canale. Ca și în alte părți ale grădinilor din loc în loc sunt plasate oale mari de lut, spre a crea o simbioză perfectă între vegetal și mineral și între
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
copacilor. De aici poți privi latura de sud și de est a castelului, poți zări grădina de trandafiri, magnoliile, Capela „Stella Maris”, vârful stâncilor terasate, acoperite de arbori și arbuști verzi, vila „Săgeata albastră”, care se ridică mândră, albă și luminoasă pe creasta cea mai înaltă și copacul care alături de ea zvâcnește din stâncă înalt și dominator, dornic să lege cerul și pământul. În partea dinspre răsărit vecin cu marea în care parcă ar vrea să coboare se înalță protectoare o
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
reușește să învingă și să domine cerul la răsărit. Norii se pierd treptat și sunt înlocuiți de lumina solară. Fascicule de raze pleacă în evantai spre înaltul cerului. Chipul lui se reflectă în mare asemenea unei fâșii strălucitoare. Devine cerc luminos, auriu-argintiu înconjurat de o aură galbenă. Fâșia de pe mare este din ce în ce mai strălucitoare. În jurul lui cerul devine auriu cu reflexe liliachii până la mari depărtări. O lumină aurie se împrăștie deasupra golfului. Se anunță o zi senină, caldă. Soarele devine o vâlvătaie
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
își piardă din strălucire, stâncile devin alb-gălbui. Dealurile din partea de vest încep să se lumineze. Cerul dobândește reflexe aurii cu slabe nuanțe roșietice. Soarele devine o pată aurie cu margini difuze și chip strălucitor. În preajma lui cerul se înseninează. Chipul luminos al soarelui se restrânge și se apropie din ce în ce de dealuri. Fâșia strălucitoare de pe mare se restrânge și ea. Soarele își pierde aura difuză ce îl înconjoară și ia forma unui disc strălucitor. Treptat se ascunde în spatele dealurilor
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și măreție. În spatele nostru, la celălalt capăt al stâncilor nori negri acoperă cerul. Stânca devine element de legătură între două lumi, una a luminii, a soarelui, a diafanului, cealaltă a întunericului, a furtunii. Privind în stânga ochiul este scăldat de imaginea luminoasă a stâncii și a cerului, privind în urmă este înspăimântat de imaginea întunecoasă a acestuia. Ești cuprins de două porniri diferite, să stai locului pentru a privi extaziat sau să te grăbești pentru a nu fi prins de ploaie și
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
faptul că are vestă și sarafanul fără volan. Muzeul și-a propus să ofere informație despre modul de viață al mai multor categorii sociale din zonă. Astfel, vizitatorul are posibilitatea de a pătrunde și într-o cameră foarte luxoasă și luminoasă ce se pare că a aparținut unei familii înstărite. Pe podea se află un covor asemănător cu scoarțele oltenești, cu motive geometrice, în mijloc o masă rotundă acoperită cu o față de masă de culoare albă, din pânză țesută în război
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
PREJUDECĂȚI, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 1670 din 28 iulie 2015. (Câteva gânduri la apariția Albumului Monografic al marelui pictor român, „NICU ENEA” de Viorel Savin) Poetul, prozatorul și dramaturgul Viorel Savin, continuă să fie un vibrant și luminos animator cultural în orașul meu - și-al lui -, care este Bacăul. Dar, în loc să vă vorbesc foarte doct și competent, prefer să însoțesc aceste rânduri cu subiectivitatea mea, întotdeauna admirativă în fața valorii reale, în fața oamenilor de bine. Am norocul să fiu
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
asemănătoare. De fapt, trebuie să precizez că scriitorul a revenit ... Citește mai mult (Câteva gânduri la apariția Albumului Monografic al marelui pictor român, „NICU ENEA” de Viorel Savin)Poetul, prozatorul și dramaturgul Viorel Savin, continuă să fie un vibrant și luminos animator cultural în orașul meu - și-al lui -, care este Bacăul. Dar, în loc să vă vorbesc foarte doct și competent, prefer să însoțesc aceste rânduri cu subiectivitatea mea, întotdeauna admirativă în fața valorii reale, în fața oamenilor de bine. Am norocul să fiu
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
përplot me gjemba... në qiell përdëllimi i pamjes sate, por tërhiqesh ngadalë... nga ëndrra divine. 8 de dor și dragoste trezita... visez în freamătul febril al dimineții care încolțește la ochi căprui în care știu că focul dragostei sclipește soare luminos apari din pază celor șapte îngeri ce somnul ți-au vegheat în noaptea cerului stelar din cuibul căruia tu ai plecat să-mi dai o sărutare-n dar iar roua buzelor e miere ce ne unește și ne place sunt
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
totul, datorită măcelului care avea parte acolo, în lăcașul Sărbătorilor sfinte. Nimic nu părea să mai salveze sărbătoarea, când, dintr-o dată, apăru o lumină, care invadă lăcașul, orbindu-i. Oprindu-se din luptă, priviră spre cer și văzură o stea luminoasă și mare. Din stea se văzu cum o ușă aurie și mare se deschise, și doi îngeri-străjeri îmbrăcați în straie albe, cu părul lung și cu aripi coborâră pe pământ. Amândoi aveau o sabie. Unul ținea într-o mână trei
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
nu vor mai scăpa și nu vor mai face rău niciodată lui Moș Crăciun, și nimănui! - Bine dragele noastre, bine! răspunseră acum, amândoi îngerii. După care se înălțară, își luară rămas-bun de la cotane și zburară în sus, spre steaua cea luminoasă, intrând înapoi pe ușa aurie de unde ieșiseră. Apoi steaua se îndepărtă și ea, strălucind pe cer, în timp ce cotanele și moșii furioși o priveau. Peste câteva clipe, păsările își luară și ele zborul, fâlfâind puternic din aripi și făcând gălăgie, fără
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
vei ajunge liniștit acasă, alături de curierul meu. - Mulțumesc Moșule drag! Abia aștept să ajung acasă, și abia aștept să povestesc tot ce-am pățit. Pot să povestesc și despre moșii cei negri și urâți? Și despre cotane, și despre steaua luminoasă și îngerii care ne-au scăpat până la urmă de tot necazul? - Ți-am spus că va trebui să povestești despre mine, și dacă ai avut parte de această soartă, de a-i cunoaște pe Moș Gerilă și ai lui, pe
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
ai obrăznicia să mă minți? - N-am mințit și nu mint niciodată, Majestate! Am rugămintea să-mi dați puțin din nesfârșita voastră bunătate și cu răbdare să-mi ascultați povestea! - Hai, spune, am să te ascult! - Mult prea bunule și luminosule împărat, pe vremuri, treceai prin țara noastră, iar oamenii și copiii îți aduceau cântări de slavă pentru lumina razelor tale. Apoi ne-ai părăsit. Neîndurata Iarnă amarnice și cumplite suferințe ne-a adus. - N-a plâns destul Durerea pentru voi
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
Sinarhia românească este un dat politic impus prin blestemul (-atul pact) numit „Ribbentrop-Molotov”. Artificialitatea lui este argumentată nu numai prin aceleași valori și virtuți naționale sub semnul cărora ne simțim uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
Sinarhia românească este un dat politic impus prin blestemul (-atul pact) numit „Ribbentrop-Molotov”. Artificialitatea lui este argumentată nu numai prin aceleași valori și virtuți naționale sub semnul cărora ne simțim uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? ÎMI VEI SPUNE VREODATĂ? Spune-mi de unde încep și de unde vin gândurile - aceste amintiri dintr-un trecut-netrecut? Și unde s-a pierdut tărâmul pe care, până și noaptea, florile sunt luminoase? Și, spune-mi, dacă știi, unde este cumpăna de sus a izvoarelor? - locul în care până și sufletele uscate pot înflori măcar o dată? CLIPA Se-așterne ceasul înserării, iar rememorarea pătrunde tiptil în mine... și în timp; aducerea-aminte se grăbește
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
ultimă privire aruncată așezării și adăposturilor goale săpate în peretele muntelui, am pornit pe una dintre cele mai dificile rute de coborâre, într-un rapel nebun, agățate una de alta cu cordelinele magnetice. Am văzut de departe cele două sfere luminoase, gata de atac, dar vremea, care pe munte se schimbă într-o fracțiune de secundă, ne întinse o mână de ajutor neașteptată. Descărcările electrice puteau veni de hac nenorocitelor de sfere mai bine decât ar fi putut să o facă
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
mâncată de kemași, mai bine mă dezintegrează o sferă. -- Ai grijă ce îți dorești, i-am șuierat cu ochii pe sfera care apăruse deasupra noastră paralizându-mi toate simțurile. Din pâlcul de iarbă în care eram întinse, vedeam clar cercurile luminoase, clipind ca și cum mecanismul deschisese zeci de ochi. Nu mai aveam timp de nimic, nici măcar să ne aruncăm în râu, presupunând că sferele evitau apa. So închise ochii, așteptând parcă raza distrugătoare. Eu o priveam țintă, amintindu-mi spusele tatălui meu
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
să iei, Chiar și un cap plin de idei ---De nu se pleacă...o să pice . Pomană ia, că-i tot primit De ziua morților strămoși ! Chiar și iubirea-i de-mpărțit, De tu primești ești fericit, Iar ochii-ți sunt mai luminoși ! Pomană fă din gură ta posacă, Cu sufletul cel trist, străin ! În haină-n aur îl îmbracă Și fă-l pe bietul om să-i placă, Din buze vinete...venin . Mara Emerraldi Referință Bibliografică: POMANA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN
POMANA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368028_a_369357]
-
SPOI’TINGIRI, PRETINO! Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Spoi’tingiri, pretino! Spoi’tingiri! Era preludiul apariției sale auzit de departe, clar cântat, răsunător... căci, cum se-nstăpânea Gustar, în zi luminoasă, devreme, spoitoreasa bătea la poarta noastră din strada Viitor. Mama, de parcă ele s-ar fi vorbit, era sigur acasă și repede, repede se ițea la balcon. Femeia, zărind-o peste gard și primind acceptul, intra în curte. De când făcea primul
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
negri pudrați de colbul de dincolo de Barieră. Mâinile, aripi micuțe, arătau privirii degete subțiri încărcate de inele în argint, dar cu unghiile purtând doliu după mâță, cum spuneam copil fiind... Altfel, agile și curios de plăcute vederii, erau, după ochii luminoși de cafea, a doua parte a ființei sale trimițând semne despre ea, despre meșteșugul ei. Înainte să se aștearnă lucrului, scotea din straiță o săpăligă miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
mă fac vinovat pentru că nu am știut mult despre activitatea artistică a actriței Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii abia după ce mi-am refugiat pentru o clipă ochii mei obosiți de lume, în ochii ei de cobalt luminos, scăpărător de scântei, adânciți într-un cosmos albastru?! Cândva, într-un vis, râvneam să am loc în umbra artiștilor pe care-i prețuiesc și față de care caut vrednicia de a le intra în gând. Nu sunt părți mai roditoare de
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Motivul bucuriei mele”, prin care ne sunt redate impresiile autorului în fața spectacolului naturii, mărturisindu-L pe Dumnezeu. În această meditație bazată pe Psalmul 28:7, autorul ne spune: „E o dimineață neasemuit de frumoasă de mai, cu răcoare și soare luminos. M-am plimbat prin grădină, admirând florile, renăscute parcă după ploile de astă noapte. Iarba, de un verde intens, râde în soarele dimineții. E atâta prospețime în aer și e atâta poftă de viață, în toată natura. Păsările se iau
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
Eugène Ionesco. Internarea într-un astfel de stabiliment era pentru el plăcuta abandonare într-un spațiu în care se simțea complet scutit de responsabilitate. „Mi-ar place să trăiesc toată viața într-o clinică, - își notează dramaturgul - într-o cameră luminoasă, curată, de clinică. Din moment ce tot suntem în închisoare mi-ar place măcar să mi-o aleg pe asta.” Elogiul adus părintelui pshiatriei este și el simptomatic. Pentru Eugène Ionesco, Sigmund Freud a fost un „alt mare evreu”, un „mare rabin, din
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]