5,805 matches
-
nunta e o permanență a existenței; poetul face legătura între explozia senzațiilor, raportate la natura și explozia creatoare ("Dimineața simțurilor") pentru ca în "Edict" să-și definească arta poetică: "Eu, voievodul adolescenței și/ prin însăși voia simțurilor flaut/ al unei neaflate maladii/ pe care cu viața mea o caut". Ca și natura, poetul se află într-o permanentă metamorfoză: "Sunați-mi fulgerele de vară trunchiul/ eu nu îmi sunt aidoma nicicând". Alteori zeu, pe jumătate sunet, se definește într-o muzică barbiană
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tot acolo... Scândură de viață... Lemn de dragoste și chin... [...] E tot una... E tot una. Pescărușul lui Cehov, răspântie a identităților tulburate de teatru. Teatrul... Betleemul gândului. Și apoi... tăcerea de după râs, rece, tăioasă... înspăimântă; poate și vindeca incurabile maladii. Asta e tot TEATRUL... Cortina, culisele și nimic altceva..." (Alexa Visarion) 2000 REVOLUȚIA OARBĂ L. M. Arcade Teatrul Național "Mihai Eminescu" Timișoara OFENSIV! [...] Spectacolul Revoluția oarbă de Leonid M Arcade, montat de Alexa Visarion prin decuparea unei intrigii dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de izbândă. Având în vedere această precaritate a spiritului, "ahoreticul"69 Noica ar diagnostica în cazul metafizicii înțelese ca Weltanschauung "o a doua formă de catholită", cea care se manifestă prin conștientizarea absenței generalului în relația I D G70. Este "maladia spiritului" în care individualul nu reușește decât "să-și dea sau să primească determinații"71. În viziunea lui Dilthey, orice construcție metafizică pare bântuită de această "maladie", ca și Kierkegaard, "marele bolnav de catholită din istoria culturii"72, care poate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care se manifestă prin conștientizarea absenței generalului în relația I D G70. Este "maladia spiritului" în care individualul nu reușește decât "să-și dea sau să primească determinații"71. În viziunea lui Dilthey, orice construcție metafizică pare bântuită de această "maladie", ca și Kierkegaard, "marele bolnav de catholită din istoria culturii"72, care poate fi socotit emblematic pentru condiția metafizicii. Din perspectiva "logicii lui Hermes", acestei carențe a generalului îi corespunde judecata "descriptivă" sau "determinantă", care în plan cultural duce la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
69 Prin acest diagnostic căutăm de fapt să precizăm deosebirea fundamentală dintre Noica, pe de o parte, și Dilthey și Blaga, pe de cealaltă parte. Reamintim că Noica definește ahoretia "ca refuz al determinațiilor" (Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Univers, 1978, p. 103). Descrierea acestei precarități a spiritului este aproape un autoportret al autorului și evidențiază o atitudine de tip clasic, călăuzită de o etică pregnant stoică, propovăduită cu insistență de către Noica, mai cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acestei precarități a spiritului este aproape un autoportret al autorului și evidențiază o atitudine de tip clasic, călăuzită de o etică pregnant stoică, propovăduită cu insistență de către Noica, mai cu seamă pentru că el își asumă rolul de maestru spiritual: Este maladia născută sub un rapt sufletesc ori intelectual, ducând la o bruscă iluminare sau luciditate de conștiință, ce face pe subiect să-și interzică participația, să-și domine determinațiile, să vadă pozitivul non-actului și al negativului, acceptând înfrângerea, asimilând-o și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
individual determinații general (formula I D G este interpretată de G. Liiceanu drept "<<codul>> absolut al ființei" vezi Cearta cu filozofia, p. 8), Noica pune accentul, în mod firesc, pe termenul absent (în cazul catholitei, generalul), atunci când se referă la "maladiile spiritului". În schimb, în "logica lui Hermes", accentul cade pe al doilea termen, "cel caracteristic logic", în funcție de care o judecată de tipul individual determinații (cu carența generalului) este denumită de autor "descriptivă" sau "determinantă" pentru o realitate individuală (cf. Scrisori
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
simple, București, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol I", 1934. Idem, De caelo. Încercare în jurul cunoașterii și individului, București, 1937. Idem, Douăzeci și șapte de trepte ale realului, București, Editura științifică, 1969. Idem, Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Univers, 1978. Idem, Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel, București, Editura Cartea Românească, 1980. Idem, Devenirea întru ființă, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Idem, Trei introduceri la devenirea întru ființă, București
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
licit-ilicit, permis-nepermis) nu este doar o apreciere etică, așa cum spunea Foucault 78, ci și una de sănătate fizică și mentală, una politică din moment ce există riscuri și boli sexuale grave! Foucault știa prea bine acest lucru, fiind homosexual și victimă a maladiei SIDA. Sexualitatea nu atinge doar comportamentul sau doar puterea și adevărul, ci existența omului în profunzimea ei, ea atinge ordinea socială și politică! Sexul fără limite e sfârșitul tuturor formelor de coexistență social-politică! De pe această poziție a aprecierii morale, Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de memorialistul Mircea Zaciu (1928 - 1998), pe motiv că i-ar fi părăsit, că n-ar fi înțeles drama "rezistenței prin cultură" ș.a.m.d. Este vorba, detaliază semiologul, de același simptom resentimentar al răspânditei "conștiințe de ostatec", de o maladie cronică a intelectualului estic, deci și român, de a nu se simți egalul celui occidental, ci ori inferior, ori superior, dar niciodată egal. Cele peste 1 500 de pagini ale "Jurnalului" zacian (1979 - 1989) i se par lui Gelu Ionescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Mihai Ungheanu, sub stindardul "conștiinței de sine a literaturii române", acuzau partida "normalității" de conspirație antinațională. Concluzia criticului Eugen Negrici e că, în privința destrămării iluziilor și miturilor, istoricii și interpreții fenomenului artistic românesc, în ciuda nu puținelor tentative de higienizare a maladiilor și complexelor semnalate încă din 1981, mai au mult de trudit. Addenda Mariana Câmpean Cinci proze de Eminescu în limba italiană Adevărul este că anvergura ideatică, estetică și filosofică din poemele eminesciene (incompatibilitatea ireversibilă dintre ideal și real, între divin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Carageani, Colecția Le occasioni, 542 pag., ISBN: 88-15.04863-4). Dacă Emil Cioran era demult cunoscut publicului italofon, nemaivorbind de Mircea Eliade sau de Eugène Ionesco, abia recent C. Noica va fi tradus cu volumul "Sei malattie dello spirito contemporaneo" ("Șase maladii al spiritului contemporan"), (Il Mulino, Bologna, 1993, introducere M. Cugno), urmat de "Pregate per il fratello Alessandro" ("Rugați-vă pentru fratele Alexandru)" (ibidem, 1994). Ca și cum o postumă faimă internațională i-ar urmări pe cei doi foști camarazi de detenție în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
permisivitatea accentuată a discursului, care merge spre înglobarea unor tipuri nespecifice. Temele nou apărute sugerează de la sine felul în care s-au despărțit de marile motive ale scriiturii realiste, aparținînd partiturii balzaciene și "primului modernism", reflectat de poetica obiectivității. "Asocialitatea", maladia retrospecției, eșecul, nevroza, reflexivitatea, "eul în ruptură" sînt cîteva din numeroasele repere tematice ale noului stil. Meditația romanului implică adesea expresia înfruntării cu sine, a unei conștiințe temporale singulare, o psihologie restrînsă obsesional la veghea lucidă și hipersensibilitatea nevralgică a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de la subiectiv la obiectiv, de la rural la urban; a apreciat proza obiectivă (L. Rebreanu) și a contestat narațiunile lirice; preferă o tematică citadină, analiza psihologică, eroi cu statut intelectual, complicați sufletește (Camil Petrescu), dramele existențiale au ca punct de plecare maladiile (H.P. Bengescu). În această perioadă se dezvoltă jurnalul, eseul romanesc și colajul de scrisori sau documente; se pune accent pe autenticitate, pe relatarea subiectivă la persoana I. Analizând impresionismul de tinerețe a criticului Lovinescu, sincronismul maturității și mutația valorilor estetice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
biologică decât cea cronologică. Determinarea vârstei biologice este bine să se facă după metode științifice. Se pot face prognoze cu un suficient grad de probabilitate, privind evoluția creșterii în înălțime dacă aceasta se desfășoară normal și nu este tributară vreunei maladii congenitale sau contactate. Acest lucru are o importanță deosebită la sporturile în care dimensiunile somatice longitudinale sunt favorizante pentru obținerea unor performanțe de valoare, deoarece se poate prevedea înălțimea pe care o va avea subiectul la diferite momente ale creșterii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
aparatului ge nital. Sifilis În urmă cu doar câțiva ani, se credea că sifilisul este o boală a secolelor trecute. Dar, ca și tuberculoza, această boală a re venit în trombă pe meridianele noastre, dovedind că suntem din ce în ce mai vulnerabili în fața maladiilor cu transmitere sexuală. Deși este mai puțin răspândit decât go no reea, sifilisul are o gravitate mult mai mare. Agentul patogen, numit Treponema pallidum, este răspândit prin contactul dintre organele genitale și zona lezată a persoanei infectate, dar poate fi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se transformă în temniță, cu tatăl gardian. Acesta este prețul eliberării cerut de mitropolit tatălui care are misiunea de a veghea și supraveghea pentru ca cei doi să nu se întâlnească și să nu fugă împreună, prinzând astfel conflictul. Boală diversele maladii constituie de asemenea un bun motiv pentru divorț, dar nu orice boală și nu orice bolnav poate cere separarea. După Pravilă se acordă despărțirea pentru le pră, indiferent care dintre soți se află bolnav și indiferent în ce moment al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soți se află bolnav și indiferent în ce moment al vieții a intervenit boala. În ceea ce privește epilepsia, lucrurile se complică, fiindcă dacă boala a intervenit după căsătorie, separarea nu se mai poate face nici pentru soț, nici pentru soție. Cele două maladii sunt singurele pentru care se poate invoca separarea; se adaugă impotența. Boala apare ca motiv principal de divorț în 35 de cereri. În 17 cazuri sunt bărbații cei care dau jalbă la Mitropolie și în alte 14 jalbe femeile invocă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cămășile nu i-au spălat“. În timp ce un alt soț cere dreptul de a se recăsători cu o femeie sănătoasă, „nemaiputând răbda văduvia și necăutarea de soție“. Bolile invocate sunt teribile: lepra, ologeala, lingoarea (febra tifoidă), orbirea, epilepsia, sifilisul, nebunia. Aceste maladii apar de obicei după căsătorie, căci dacă ar fi existat înainte bărbatul ar fi refuzat să se însoare cu o femeie bolnavă. există însă și cazuri când atât femeia, cât și rudele ei ascund boala numai și numai pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a efectua căsătoria. De asemenea, epilepsia este prezentă și în alte cazuri de despărțire, dar ea nu constituie singură un motiv de divorț, ci este asociată cu traiul rău sau cu curvia, acestea din urmă devenind motive principale, în timp ce maladia ca atare trece în plan secundar. Istoriile povestite de aceste femei, despre secretele propriului lor corp maltratat de dureri atroce, sunt teribile, iar cuvinte le devin insuficiente pentru a le descrie. Corpuri încovoiate de durere, picioare și mâini fără vlagă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
celor din jur. Reclamațiile legate de trup sunt mai degrabă unilaterale, femeile reclamă dorințele sexuale nepermise ale soților, cât și neputința masculină, doar încâteva cazuri apar femeile ca acuzate din cauza refuzului îndeplinirii obligațiilor conjugale fără a fi vorba de o maladie. Sterilitatea nu constituie un motiv de divorț nici în codul de legi, nici pentru practica judiciară a soborului. În schimb, ne putința masculină devine pricină de separare în șapte cazuri. Nu trebuie confundată impotența cu sterilitatea, ceea ce le separă pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vieții noastre colective au putut țâșni acele devastatoare flăcări de ur. Ură deschisă, agresivă, paralizantă, dar și ură bine ascunsă sub ironie și aparentă civilitate. O recunoaștem la tot pasul, sub înfățișări diverse și mulți o deplâng ca pe o maladie a corpului social, punând-o etiologic pe seama "istoriei". Mirarea în fața acestui fenomen stăruia și la cei mai lucizi analiști. E atât de straniu acest lucru? Decenii în șir, un neam oprimat, umilit, redus la condiția de sclav fără nădejde, a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
J. Bernard a știut să definească situația în termeni memorabili: Gustul puterii e o subtilă și profundă otravă. Ea inspiră, fără necinste evidentă și adesea cu bună credință, tot felul de argumente pe seama interesului națiunii, al continuității necesare. Când o maladie gravă, incurabilă, atinge din nefericire un prinț în exercițiul funcțiunii, abdicarea e singura soluție rezonabilă"(p. 265). Altfel, cele mai grave urmări se pot ivi. Totuși, bolnavii ajunși să dețină puterea nu renunță lesne la ea și află de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a fost schizofren, Francisc I sifilitic, Napoleon I suferea de pancreatită, Hitler era un maniac, Goering un morfinoman. S-ar putea spune că bolnavii fac adesea istoria, deturnând-o de la destinul ei firesc și că puterea e fratele geamăn al maladiei. Dar atunci nu trebuie să pună la lucru istoriografia resursele ei terapeutice? Este ceea ce sugerează Pierre Rentchnick pe seama unei ample anchete, în care medicul e mereu dublat de un istoric scrupulos și pertinent. Vatra, XX. 1 (ianuarie 1990), p. 17
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Pierre Accoce și dr. Pierre Rentchnick continuă ancheta întreprinsă, publicând un nou volum sub titlul Ces nouveaux malades qui nous gouvernent (1988), titlu ce indică prelungirea eforturilor de a înfățișa peisajul politic din ultimul sfert de secol luând în considerație maladiile de care au suferit ori suferă încă unii dintre deținătorii puterii. Noile figuri sunt decupate din spațiul istoriei contemporane, în unele cazuri din actualitatea cea mai fierbinte. E un avantaj pentru anchetă, căci dispune astfel de numeroase date, însă și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]