13,923 matches
-
confruntarea „până la victoria finală”. În această confruntare, fiecare dintre cele două elite și-a „încordat mușchii”. Elita bancară a blocat conturi, a oprit plata salariilor, a stopat programele de investiții, a refuzat să finanțeze exportul și aprovizionarea întreprinderilor. Replica elitei manageriale din marile întreprinderi a constat în a trimite muncitorii în acțiuni de protest și a-i utiliza pentru a legitima cererile de finanțare. Mineriadele, blocarea drumurilor și a căilor ferate, grevele pe ramuri și chiar grevele generale, răsturnarea opțiunilor electorale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în acțiuni de protest și a-i utiliza pentru a legitima cererile de finanțare. Mineriadele, blocarea drumurilor și a căilor ferate, grevele pe ramuri și chiar grevele generale, răsturnarea opțiunilor electorale etc. au constituit principalul mijloc de acțiune al elitei manageriale. O neobișnuită coaliție între managementul industrial și sindicate s-a creat în primul deceniu al tranziției, cu obiectivul clar de a sili clasa politică să ia măsuri administrative împotriva capitalului bancar. Pe tot parcursul primului deceniu al tranziției, principalul conflict
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sarcină a noului guvern. El a amintit deficiențele tehnologice și de structură ale economiei socialiste, cele care au provocat criza economică din anii ’80, dar a fost optimist cu privire la viitor pornind de la ideea că noua guvernare dispune de o capacitate managerială superioară, obținută prin înlocuirea foștilor mangeri selectați pe criterii politice cu noi manageri, selectați pe criterii profesionale. Eșecul acestei speranțe a fost atât de rapid, încât, doar câteva luni mai târziu, același prim-ministru caracteriza întreaga industrie din România ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
efectele secundare ale privatizării și transformării capitaliste a industriei. Privatizarea industriei și a marelui capital Cu totul altfel și cu alte consecințe s-a desfășurat privatizarea industriei. După cum am văzut pe parcurs, principala ideologie cotidiană cu privire la eșecul comunismului acuza incapacitatea managerială a sistemului comunist. Principala caracteristică negativă a sistemului comunist, credeau majoritatea oamenilor cuprinși în sistemul economiei socialiste de tip industrial, aproape indiferent de locul pe care îl ocupau, era selectarea după criterii politice a managerilor, opusă criteriilor de competență și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
juca simultan rolul de proprietar și de manager al propriei întreprinderi. Din această perspectivă, socialismul dezvoltat nu arăta foarte diferit de capitalism. După ce, inițial, își trimisese proprii „întreprinzători” la conducerea economiei și a întreprinderilor - muncitori cu o pregătire profesională și managerială precară, dar la fel de puternic motivați în atingerea obiectivelor „luptei de clasă” pe cât erau întreprinzătorii capitaliști motivați în obținerea profitului -, odată cu dezvoltarea și complicarea sistemului industrial socialist, acești „întreprinzători politici” au făcut loc managementului profesionist al tehnocraților industriali. Conflictul declanșat între
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
schimbării managementului. Schimbarea caracteristicilor managementului este echivalentă cu afirmarea priorității restructurării asupra privatizării. Conform ideologiei dominante în momentul trecerii de la socialism la capitalism, principala problemă a tranziției postcomuniste este un nou management și nu o nouă formă de proprietate. Paradigma managerială - cu recomandarea expresă a restructurării economice ca prioritară în raport cu privatizarea, adică cu restructurarea proprietății - a avut o soartă neobișnuită de-a lungul tranziției către capitalism a României, pentru că pe parcurs a fost abandonată în favoarea paradigmei privatizării, sub presiune occidentală, iar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în raport cu privatizarea, adică cu restructurarea proprietății - a avut o soartă neobișnuită de-a lungul tranziției către capitalism a României, pentru că pe parcurs a fost abandonată în favoarea paradigmei privatizării, sub presiune occidentală, iar apoi, când presiunea occidentală a revenit la paradigma managerială, România a insistat să rămână în interiorul celei a privatizării. Întrebarea fundamentală la care trebuia răspuns imediat după prăbușirea comunismului era: Ce este definitoriu pentru capitalism: o formă specială de management sau o formă specială de proprietate? Răspunsul dat în România
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din economie - în proprietari privați ai activelor lor. Este prima și cea mai vastă privatizare care are loc în industria socialistă și actul transformator care a permis toate procesele economice și sociale despre care am vorbit până acum - inclusiv autonomia managerială, apariația relațiilor de tip privat/contractual între întreprinderi, ba chiar și firmele-căpușă și arieratele, falimentul și restructurările și, deloc în ultimul rând, privatizarea ca transfer din proprietatea statului în proprietate individuală, fie ea individuală sau instituțională. Fără îndoială, semnificația acestei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alegere cu privire la privatizare, fiecare dintre acestea a fost însoțită de o repartizare gratuită a proprietății de stat către populație, ca un soi de „plată” a legitimării pe care populația o acorda privatizării principale, dedicată uneia sau alteia dintre elite. Elita managerială a primit controlul proprietății de stat (limitată de „rezervarea” pentru administrație a regiilor autonome), grosul fostei industrii socialiste, dar a acordat populației gratuit circa o treime din aceasta prin intermediul certificatelor de proprietate și al cupoanelor de privatizare - așa-numita „privatizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reprezentanți ai unor profesii intelectuale - scriitori, artiști, medici, juriști, arhitecți etc. -, din meșteșugari sau liberi profesioniști de succes, din ofițeri superiori ai armatei și ai altor instituții militarizate, preoți situați către vârfurile ierarhiei bisericești și dintr-o parte a tehnocrației manageriale și din zonele de cercetare-dezvoltare, inclusiv academice, care nu avea acces la deciziile de vârf, locale sau naționale, cu privire la economie și societate. O caracteristică a acestei clase mijlocii, considerată în ideologia comunistă oficială ca având „păcatul” de a reproduce în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
specială a privatizărilor care au avut loc la nivelul micii burghezii: servicii destinate populației și pieței, realizate prin unități de dimensiuni relativ mici și incapabile să se constituie în mari rețele. O parte din această incapacitate trebuie pusă pe seama deficiențelor manageriale ce caracterizează mica burghezie românească. O altă parte se datorează pur și simplu lipsei unei viziuni de tip capitalist, orientată nu atât spre creșterea câștigurilor patronatului, cât spre creșterea pe piață a companiei. Un rol esențial l-a avut aici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a doua. Foarte rar și în mică măsură, capitalul străin a deplasat în România - și în alte țări est-europene -, odată cu banii, și oamenii care să-i gestioneze. Spre deosebire de colonii, unde personalul suficient de calificat pentru a putea ocupa funcții manageriale în gestionarea investițiilor și în dezvoltarea afacerilor lipsea în cea mai mare măsură, iar diferențele culturale erau dublate de importante diferențe etnice, religioase sau rasiale, țările foste comuniste din Europa de Est ofereau o mică burghezie locală care putea fi utilizată ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
are o excepțională capacitate de reproducere. Elita care gestiona sistemul bancar socialist din timpul regimului politic comunist s-a transformat mai întâi în elita care gestiona sistemul bancar de stat al tranziției postcomuniste, pentru a deveni, după privatizarea acestuia, elita managerială a marelui capital bancar investit în România. Un proces similar, dar cu un grad de reproducere ceva mai redus, a avut loc și în celelalte industrii românești. Cert este că, în ciuda faptului că a existat un program de pregătire a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizare a puterii în societate a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât cât era, încerca să pătrundă în economia românească. Incapabil să reziste pe piață confruntării cu acesta, capitaliștii români au compensat slăbiciunea financiară și managerială prin avantaje politice și administrative obținute fie prin politici publice, fie prin simpla concentrare la aceeași persoană a statutelor de om politic, funcționar și om de afaceri. Schumpeter vorbea despre nevoia de capitaliști „adevărați”. În lipsa lor, societatea românească a produs
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ales sociologice (de exemplu, În cadrul proiectului „Itinerare de viață est-germane” de la Max-Planck-Institut für Bildungsforschung sub conducerea lui Karl Ulrich Mayer) și politologice (Întemeiate pe datele furnizate de noile dicționare biografice, precum cele ale lui Hans-Ulrich Derlien). Studiile asupra noii elite manageriale au luat și ele amploare după 1990. Întrebările legate de reînnoirea sau continuitatea elitelor din fosta RDG - noile landuri federale (NBL) și analiza caracteristicilor acestor „noi elite” sunt recurente În aceste studii. Sunt luate În calcul rezultatele epurărilor politice, cele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Solidarnosc (jumătate din numărul noii elite, aceștia reprezentau mai puțin de 10% În cea veche) și a catolicilor practicanți (jumătate din numărul celei vechi, 75% al celei noi). O parte Însemnată a membrilor actualei elite deținea deja poziții de conducere (manageriale) Înainte de 1989 În administrația de stat și În economie, poziții menținute cel mai adesea prin schimbarea sectorului de activitate (privatizare). În ce priveste elită administrativă din Germania de Est, numărul total al funcționarilor care existau În RDG a fost redus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de excelență». Pornind de la frecvență de apariție a cuvântului pe diferite adrese de net, se poate face ipoteza că «excelentă» s-a deplasat din domeniile școlare și sportive către cel al managementului sau chiar al politicii. Principalele caracteristici de excelență managerială sunt fuziunea mai multor unități („punerea În comun a resurselor”), crearea unui model operațional comun („a degajă cele mai bune practici”) și, mai ales, existența unei investiții În pregătirea personalului. Ca obiect de studiu, cercetările asupra «excelentei», «elitelor» sau inovațiilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a dus la crearea a atâtor noi locuri de muncă În anii ’90. O privire mai atentă sugerează totuși că multe dintre noile locuri de muncă create au avut prea puțin de-a face cu talentele antreprenoriale superioare cu priceperea managerială sau cu adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii, ci mai mult cu alți factori, care au dimensionat În mod artificial numărul de angajați pentru o perioadă scurtă, pentru ca apoi să dispară la fel de repede odată cu căderea bursei de valori. Dacă cifra
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Însăși să se comporte exact ca niște mașini. Mașina nu mai era numai o metaforă ca pe vremea lui Descartes, Newton, Smith și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alte sectoare ale societății. Europenii erau dispuși să folosească principiile managementului științific În fabrici și birouri pentru a mări productivitatea, cu toate că și acolo au fost primite cu suspiciune, În special În afacerile familiale care Încă dominau În Europa. Acolo, metodele manageriale de modă veche, care combinau un paternalism benign, respect pentru tradițiile artizanale și antagonismele de clasă au acționat ca o frână pentru entuziasmul nestăvilit cu care a fost primit taylorismul În America. Europenii erau și mai puțin Înclinați să introducă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Manuel, The Information Age: Economy, Society and Culture, vol. 3, End of Millennium, Blackwell, Cambridge and Oxford, 1996, 1998. Cesarini, D., Fulbrook, M. (coord.), Citizenship, Nationality, and Migration in Europe, Routledge, Londra, 1997. Chandler, Alfred D., The Visible Hand: The Managerial Revolution in American Business, Harvard University Press, Cambridge, 1977. Ciaramicoli, Arthur P., Ketcham, Katherine, The Power of Empathy, Dutton, New York, 2000. Clark, Wesley K., Waging Modern War, Public Affairs, New York, 2001. Condorcet, marchizul de, Outlines of an Historical View of
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Larry Greiner (apud Morgan, 1989, p. 97); el a argumentat că, în „creșterea” lor, organizațiile trec prin cinci faze de dezvoltare, fiecare dintre ele încheindu-se cu o criză de management. Astfel, fiecare perioadă de evoluție este caracterizată de stilul managerial dominant utilizat pentru a obține creșterea, pe când fiecare perioadă „revoluționară” e caracterizată de problema de management care trebuie rezolvată înainte ca această creștere să poată continua. În ceea ce privește dezideratul pe care ni l-am propus, am dezvoltat aceste etape, relativ ușor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creștere să poată continua. În ceea ce privește dezideratul pe care ni l-am propus, am dezvoltat aceste etape, relativ ușor, din perspectiva echipelor educaționale; și aceasta deoarece echipele educaționale îmbracă multe dintre caracteristicile grupurilor formale; interpretarea oferită de Greiner prin prisma stilului managerial se dovedește interesantă din perspectiva metodelor și tehnicilor ce utilizează capacitățile interactive ale membrilor acestor echipe (spre exemplu, să ne gândim la reuniunea Phillips 66, metodă ce propune împărțirea clasei/colectivului lărgit în mai multe echipe conduse de către lideri de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interactive ale membrilor acestor echipe (spre exemplu, să ne gândim la reuniunea Phillips 66, metodă ce propune împărțirea clasei/colectivului lărgit în mai multe echipe conduse de către lideri de grupă; problema constă în faptul că respectivii lideri pot avea stiluri manageriale extrem de diferite și deci condițiile de dezvoltare a celor șase echipe sunt influențate de aceasta). În etapa cu numărul unu, a creativității, etapă care este presupusă de „nașterea” grupului, grupul ca atare abia începe să-și recunoască elementele de individualitate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o a doua etapă a exercițiului, încercați să vă închipuiți (fiecare în mod individual) șeful grupului din care faceți parte timp de un an. Care ar fi activitățile pe care le-ați propune? După ce fiecare a alcătuit un mic plan managerial personal ca șef al celorlalți, puneți aceste planuri laolaltă și observați diferențele și punctele pe care le aveți în comun. 4. Pentru următorul exercițiu luați categoriile de roluri exprimate de către Goodall Jr. șidistribuiți-le cursanților câte o fișă cu toate aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]