3,668 matches
-
cea „malefică” a imperialismului Teoriile economice ale imperialismului au fost dezvoltate de trei școli diferite: marxistă, liberală și cea denumită în mod adecvat teoria „malefică”5 a imperialismului. Teoria marxistă a imperialismului se fundamentează pe convingerea, esențială pentru întreaga gândire marxistă, că toate fenomenele politice sunt reflexia forțelor economice. În consecință, fenomenul politic al imperialismului este produsul sistemului economic în care-și găsește originile - capitalismul. După teoria marxistă, societățile burgheze sunt incapabile să-și găsească piețe suficiente pentru produsele lor și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imperialismului. Teoria marxistă a imperialismului se fundamentează pe convingerea, esențială pentru întreaga gândire marxistă, că toate fenomenele politice sunt reflexia forțelor economice. În consecință, fenomenul politic al imperialismului este produsul sistemului economic în care-și găsește originile - capitalismul. După teoria marxistă, societățile burgheze sunt incapabile să-și găsească piețe suficiente pentru produsele lor și investiții pentru capitalul disponibil. În consecință, ele au tendința de a înrobi zone noncapitaliste din ce în ce mai mari, sau chiar și capitaliste, pentru a le transforma în piețe pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și investiții pentru capitalul disponibil. În consecință, ele au tendința de a înrobi zone noncapitaliste din ce în ce mai mari, sau chiar și capitaliste, pentru a le transforma în piețe pentru produsele în surplus și a găsi oportunități de investiții pentru capitalul lor. Marxiștii moderați, cum ar fi Kautsky și Hilferding, credeau că imperialismul este una dintre politicile capitalismului și că este așadar o strategie opțională, care poate fi aleasă în funcție de circumstanțe. Pe de altă parte, Lenin 6 și adepții săi, în special Buharin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a capitalului financiar; în care exportul de capital a dobândit o importanță foarte mare; în care a început diviziunea lumii între câteva mari trusturi internaționale; în care împărțirea tuturor teritoriilor lumii între marii capitaliști a fost încheiată”8. În ochii marxiștilor, capitalismul este răul suprem, iar imperialismul doar manifestarea sa necesară sau probabilă. Avându-l ca principal reprezentant pe John A. Hobson 9, școala liberală este preocupată în mod special de imperialism, pe care-l consideră rezultatul nu al capitalismului ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de muniții), bancherii internaționali („Wall Street”) ș.a.m.d. Deoarece au profitat de război, înseamnă că au avut interesul să-l declanșeze. Astfel, profitorii războiului se transformă în „instigatori la război”, „diavoli” care planifică războaie pentru a se îmbogăți. În timp ce marxiștii extremiști echivalează capitalismul cu imperialismul, iar moderații și discipolii lui Hobson văd în imperialism rezultatul deficiențelor din interiorul sistemului capitalist, pentru adepții teoriei „malefice” imperialismul și războiul în general nu reprezintă altceva decât o conspirație a capitaliștilor diabolici, în scopul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
capitalist credeau că motivele economice care păreau să determine acțiunile oamenilor de afaceri dirijau acțiunile tuturor oamenilor. A doua explicație pentru acceptarea de-a gata a interpretării economice a capitalismului constă în plauzibilitatea sa. Ceea ce profesorul Schumpeter spunea despre teoria marxistă a imperialismului este adevărat, în general: „O serie de fapte esențiale ale epocii noastre par să fie perfect explicate. Întreaga nebuloasă a politicii pare lămurită printr-o singură analiză dintr-o bucată”15. Misterul unei forțe atât de amenințătoare, inumane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
universalismul democratic s-a retras de pe scena politicii active, iar izolaționismul i-a luat locul. Conflictul dintre cele două universalisme s-a făcut simțit în acel timp pe tărâmul politicii internaționale doar în provocarea teoretică pe care propovăduitorii noului universalism marxist o adresau lumii democratice și în ostracizarea morală, politică și economică cu care cea de-a doua întâmpina provocarea. În anii ’30, filosofia național-socialismului, crescută pe pământul unei națiuni anume, a fost proclamată drept noul cod moral care ar înlocui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
europeană, deși națiunile europene nu i-au recunoscut suzeranitatea. și-a pierdut aproape toată importanța politică în urma Războiului de 30 de ani (1618-1648) și a fost dizolvat în 1806. Sombart, Werner - 1863-1941. Economist și sociolog german care a fost inițial marxist, apoi s-a întors brusc împotriva marxismului și a sfârșit ca susținător al național-socialismului. Spencer, Herbert - 1820-1903. Filosof englez. Stare decisis - Doctrina de a adera la precedente în aplicarea aceluiași principiu de drept în situații similare. Sternberg, Fritz - 1895-1963. Scriitor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
apoi s-a întors brusc împotriva marxismului și a sfârșit ca susținător al național-socialismului. Spencer, Herbert - 1820-1903. Filosof englez. Stare decisis - Doctrina de a adera la precedente în aplicarea aceluiași principiu de drept în situații similare. Sternberg, Fritz - 1895-1963. Scriitor marxist. Stoici - Adepți ai filosofiei stoicismului, creată de Zenon la începutul secolului al III-lea î.Hr. Succesiunea Spaniei, războiul pentru - Vezi Utrecht, Tratatul de la. Sully, Maximilien de Béthune - 1560-1641. Om politic francez. Marele său proiect a fost un plan de creare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
observa că această reprezentare a evoluției gândirii lui Marx se lovește de faptul că referința la alienare reapare În Grundrisse, În 1857, mult după așa-zisul său abandon. Alții, ca Maximilien Rubel, consideră că această noțiune stă la baza construcției marxiste, ca un fel de intuiție pe care contribuțiile ulterioare nu vor face decât s-o aprofundeze. În aceeași idee, Însă Într-un mod mai radical, unii (Kostas Axelos, Herbert Marcuse) lasă să se Înțeleagă chiar că adevăratul Marx este cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot lua forma unui joc cu rezultat general nul (când una dintre părți câștigă, cealaltă pierde), pozitiv (printr-un amestec de cooperare și confruntare) sau, În anumite cazuri, negativ (nu există decât perdanți). ν Indiferent dacă se Înscrie În perspectiva marxistă sau durkheimiană ori că se bazează pe interpretări funcționaliste sau interacționiste, problematica subiacentă acestor discuții este cea a integrării și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau „Faceți dragoste, nu război”, și de cea a reprezentanților mișcării beat, porniți pe drumurile Indiei În căutarea de noi spiritualități. S-a constituit atunci o veritabilă mișcare de masă, un fel de interfață Între diferitele curente politice de inspirație marxistă și contracultură. Dintre mijloacele sale de comunicare și de informare alternative, dazibao, de inspirație chineză, va cuceri tineretul prin nenumăratele posibilități oferite pentru exprimarea opiniilor, fie ele individuale sau colective. Acest ziar mural de tip nou, În general manuscris, dar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentări, susținea Francis Bacon În Novum Organum (1620), nu sunt decât niște „idoli”, niște păienjenișuri de erori care dezvăluie credulitatea majorității. Înrădăcinate În intelect, pre-noțiunile Împiedică distanțarea critică și duc la „fantasmagorii”, la „amalgamuri” și la „extrapolări”. Analizele de inspirație marxistă care se folosesc de termeni precum „voalare”, „disimulare” sau „falsă conștiință” merg chiar mai departe și denunță În același timp exploatarea, dominația și fetișismul obiectului-marfă. Realitatea este percepută prin intermediul unei camera obscura, al unei prisme deformante: la noi nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
coerență de ansamblu, indiferent dacă este vorba despre „spiritul unei națiuni” sau despre „conștiința colectivă”. O ultimă concepție recuză principiul unei autonomii efective a realității instituționale În afara sferei economicului (diviziunea sarcinilor, raporturile de dominare și luptele de interese, În tradiția marxistă) sau a culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Este suficient să observăm forma confesională pe care o iau confruntările contemporane la nivel mondial pentru a ne da seama de acest lucru. Conflictele Conflictele internaționale, care au luat mai Întâi de toate forma politică a unei lupte Între colectivismul marxist și liberalism ce s-a Întins pe aproape Întreg parcursul secolului XX, iau astăzi un aspect explicit religios. Islamul este adesea indicat drept principal focar de violență ă În principal sub forma wahhabismului 1, care se prezintăca o mișcare În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
motrice. Alții cred că este doar un produs derivat. Se pot reține mai multe definiții ale culturii În fiecare dintre aceste cazuri, astfel că trebuie marcate unele subdiviziuni. Naționalismul ca forță motrice a relațiilor interculturale Din perspectiva adoptată de autorii marxiști, resorturile naționalismului sunt de natură economică și socială. Referințele culturale sunt scoase În evidență În mod instrumental și servesc unor aspirații materiale. Ele se lovesc de principii de mobilizare concurente. În cadrul astfel delimitat, cultura poate fi definită În două moduri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestui defect de optică se construiesc mișcările naționaliste. Astfel de mișcări constituie poli de mobilizare; ele urmăresc să reducă decalajul dintre apartenența obiectivă și reprezentările subiective. Cu alte cuvinte, acționează pentru „trezirea conștiinței” comunității naționale. Printr-o deturnare a vocabularului marxist, am putea spune că aceste mișcări Încearcă să convertească o națiune „În sine” Într-o națiune „pentru sine”. Această muncă de transsubstanțiere este asumată mai Întâi de un număr mic de indivizi. „Patrioții” astfel identificați formează o minoritate luminată și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartenențe naționale care se bazează pe un substrat obiectiv. Cultura poate fi utilizată În mod mai mult sau mai puțin abil. Ea nu este În nici un caz fabricată. Există autori care, deși sunt atașați și ei de principii de analiză marxiste, recunosc că atributele identitare au o mare plasticitate și consideră că acestea servesc la Întreținerea unei relații dinamice Între mai multe naționalisme. O emulație intensă. Immanuel Wallerstein consideră că noțiunile de „națiune”, „rasă” și „etnie” țin de o „diviziune axială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Simmel (1858-1918) și Weber (1864-1920), care au arătat amândoi importanța crescândă a obiectelor ă și mai ales a celui mai anonim și mai impersonal dintre toate, banul ă, precum și riscul obiectivării relațiilor umane. Această școală a Îmbogățit astfel analiza marxistă, arătând multiplicarea contemporană a formelor servituții și aservirea crescândă a omului față de obiecte, din cauza dezvoltării științei și tehnologiei. Apare o „rațiune tehnică”, iar acești autori se tem că avântul mijloacelor moderne de comunicare și de publicitate va conduce la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că avântul mijloacelor moderne de comunicare și de publicitate va conduce la o manipulare a ființei umane. Apariția unei culturi de masă Îi va lua omului și șansa de a trăi, prin experiența artistică, o autentică descoperire de sine. Analiza marxistă a fost reînnoită de Bourdieu (1930-2002), În special În lucrarea sa La Reproduction. Eléments pour une théorie du système d’enseignement (1970), scrisă Împreună cu Passeron (n. 1930). Violența simbolică este astfel definită drept „orice putere care reușește să impună semnificații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a unor teorii ale bunului-simț colectiv. După Moscovici, reprezentarea psihanalizei, analizată pe baza conținutului articolelor din ziarele comuniste ale anilor ’50, ascundea termeni normativi, reductivi și simplificatori, axați pe ideologia stalinistă comună În epocă și pe fondul său de cunoștințe marxiste, administrat de propagandă (Moscovici, 1976). Noțiunea este așadar legată de atitudini, de norme sau de reprezentări valorizate social, asociate unor practici instituționale și unor grupuri specifice. Stereotipurile sunt de asemenea rezultatul unor procese de categorisire socială, care conduc la o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu structura rudeniei, fără a lăsa de-o parte puterea și prestigiul, profesiunea sau venitul, nivelul de pregătire sau modul de viață. ν Problematica inegalităților se află aici În centrul discuțiilor și poate fi abordată mai Întâi dintr-o perspectivă marxistă. Vom pune astfel În evidență, conform preceptelor materialismului istoric și ale teoriei valorii-muncă, mecanismele de extragere a plusvalorii, precum și raporturile de exploatare și de dominație. Printre principalele critici aduse acestui cadru de analiză, să menționăm caracterul reductiv al anumitor presupuneri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înțeleasă ca forță oarbă, nudă, fără milă, cei puternici eliminându-i pe cei slabi. „Filosofie” de corp ce elimină orice refugiu spiritual și orice manifestare a libertății, nazismul se opune astfel Întregii tradiții filosofice și religioase a Europei, inclusiv tradiției marxiste (Lévinas, 1997). Comunismul stalinist, În ceea ce-l privește, se pretinde legitimat de către Istorie, ca forță oarbă mânată de lupta de clasă, și nu face apel la nici o schemă etologică și biologică, ci pretinde că interpretează sensul evenimentelor, În ciuda bunului-simț, până
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la Moscova), și au pus În scenă, deși numai În parte, tragedia secolului XX și a „utopiei sale sângeroase” (René Char). Tot izolate au fost și primele tentative de analiză (Raymond Aron În 1939), primele mărturii ale exilaților sau ale marxiștilor antitotalitariști (Antonio Gramsci, Daniel Guérin). Rolul jucat de Uniunea Sovietică și participarea comuniștilor la mișcarea de rezistență, atât În Franța, cât și În Italia, au transformat rapid conflictul interpretărilor În procese de intenție virtuale sau reale (scandalul Kravcenko 1). Războiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
radicală este viziunea lui Claude Lefort, deoarece ne aduce mai aproape de „revoluția democratică”. Una dintre lecțiile lui Claude Lefort constă În a da din nou consistență drepturilor omului și a propune o versiune a acestora definitiv eliberată de interpretarea lor marxistă. Acesta arată că În totalitarism puterea, legea și știința sunt imbricate și confundate, În vreme ce societatea democratică le ține separate. Locul puterii, proclamă Lefort, este gol și trebuie să rămână astfel: nimeni nu poate să aibă pretenția de a și-l
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]