334,063 matches
-
este fundamentală, a fost numit criticul și istoricul de artă elvețian Harold Szeeman. Chiar dacă o asemenea acțiune, de o complexitate inimaginabila și care cere un efort și o rigoare organizatorică ieșite din comun, implică un număr impresionant de oameni, tehnica, materiale și logistică, Directorul este cel care îi dă identitate, îi stabilește coordonatele și asigură transpunerea exactă a proiectului. În conscecintă, cel care a conceput acesta expoziție și care, pînă la urmă, își poate revendică în mod legitim performanțele ei (sau
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui Iordan Datcu, București, Minerva, 1981, vol. III). Din punct de vedere lingvistic, încurcăturile de limbă (folosesc această formulă care mi se pare mai
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
informații succinte despre fiecare din semnatarii textelor, reluați pe ultima pagina în ordine alfabetică (ceea ce va facilita căutarea în colecție a unui anumit autor), structurarea sumarului pe genuri literare, cu titluri și supratitluri ce lămuresc asupra subiectului, dimensiunile rezonabile ale materialelor - denotă că, de la modernul panou de comandă, Arca e vegheata să navigheze spre orizontul de așteptare al cititorului de reviste, altul decît acela al cititorului de cărți. Primul vrea să afle repede ce îl interesează și ce nu din sumar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
om de afaceri, ing. Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmora și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a fost nici mică și nici de scurtă durată. Comentariile optimiste consemnau că pe un fapt împlinit prima ediție, dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
realizate în acest an s-au adăugat celor din ediția trecută și ele constituie deja un fond de sculptură ambientală demn de toată atenția. Dacă prima ediție era una complet liberă și sculptorii au avut un dialog unic, acela cu materialul, ediția din acest an a fost una tematica. Fără a fi restrictivă, tema Femeie și Înger a dirijat totuși, în mod subtil, deopotrivă gîndirea formală a sculptorilor și viziunea lor plastică. Într-un mod evident, această temă a resuscitat motivul
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
marginala în sistemul limbii române. Ele au atras totuși, de mai multă vreme, atenția specialiștilor; în afara observațiilor fundamentale ale lui Iorgu Iordan, există un studiu de sinteză foarte detaliat și documentat, publicat în 1960 de Ion Dănăilă, în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. ÎI: "Sufixul -mente în limba română", p. 185-198. Marca a occidentalizării romanice masive petrecute în secolul trecut, sufixul (dezvoltat de celelalte limbi romanice dintr-un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
semn de întrebare, cu privire la informațiile publicate de noi, este oferit de d-na Mariana Sipos: e posibil că scrisoarea pe care ne-a comunicat-o dl Pelin să nu fie adresată d-lui Virgil Ierunca, așa cum a crezut autorul întregului material scos din arhivele fostei Securități, ci lui Virgil Vasiliu, cunoscut al lui Caraion de la începutul anilor '50, deținut politic și exilat parizian. E posibil, nu însă absolut cert. Și, oricum ar fi, schimbarea destinatarului nu înseamnă că dispare cu totul
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
inseparabile în realizarea unui astfel de film: cu cît personajul negativ este mai dur, cu atît ceea ce i se întîmplă pe parcursul filmului poate fi mai amuzant" afirmă regizorul Guy Ritchie. La 29 de ani, Ritchie și-a făcut ucenicia filmînd materiale promoționale, clipuri muzicale. Cu un astfel de trecut, regizorul este, desigur, lipsit de orice fel de prejudecăți sau complexe ceea ce transpare în film. O dovedesc din plin scenariul și imaginea. Nu mai punem la socoteală faptul că în apariții episodice
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
de zăpadă. Peliculă se poate termină oricînd sau, la fel de bine, poate dura oricît. În pofida durității a ceea ce se întîmplă pe ecran, relaxarea personajelor este demnă de invidiat. Talentul regizorului rezidă în a crea un film distractiv, echilibrat pe baza unui material epic caracterizat de dramă și dezechilibru. S-a vorbit despre acest film ca fiind cel mai bun film britanic de la Gol pușcă încoace. Legătură nu este lipsită de sens. În ambele pelicule există un context social (în Gol pușcă mult
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
el jură în editorial pe spiritul critic) la Jurnalul american al lui Stelian Tănase e preponderent descriptiva. * Foarte activ pe "Continent", în variate genuri, este Constantin Severin, pe cît de bun poet, pe atît de talentat și pasionat publicist: toate materialele semnate de el (unele cu pseudonim) în acest număr sînt excelente. * În secțiunea de Interviuri sînt reproduse și fragmentele din interviul acordat de Cioran în 1983 lui Hans Jurgen Heinricks și publicate în februarie de "Magazine littéraire" care le selectase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
publicate în reviste de cultură (cu preponderenta în Contrapunct), primele două fiind: Cu gardă deschisă (1997) și În căutarea referinței (1998). La eventualele întrebări privind gestul de a realiza un astfel de volum (de ce a ținut autorul să republice aceste materiale? ce aduc împreună aceste articole?), un posibil răspuns îl oferă Gheorghe Crăciun însuși: "Am redeschis ziarele și revistele în care am publicat în ultimii ani și am alcătuit o carte nu știu cît de necesară în care formulez îndoieli, fac
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune, Scara de serviciu, conține materiale care îl privesc direct pe Gheorghe Crăciun: dificultățile debutului sau cu amînări și umilințe repetate, motivația interioară a scrisului, vise reamintite și repovestite etc. Scară este aici una mai degrabă interioară, caracterul personal și capricios de jurnal dintr-un "caiet
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
date publicității și comentate, Ion Caraion, condamnă cândva practică citirii celor pe hârtie igienică scrise. Și avea, neîndoios, dreptate: operațiunea echivalează cu o dezhumare. Se degajează pestilente. Întrebarea care se pune este: de ce pe hârtie igienică? Răspunsul, la îndemână: singurul material pe care-l punea la dispoziție comanditarul. O intrebare naște din altă: este moralmente acceptabil, recomandabil că asemenea extemporaluri să fie date pe fata? Presupunem că aici publicul se împarte în două ireconciliabile cete: cei care vor să știe totul
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
șine. În compensație, Mircea Cărtărescu vorbește pe larg despre toți reprezentanții generației ^80, inclusiv despre figuranții acestei generații. Pe mulți dintre ei îi inventează că scriitori, numai pentru a avea din ce să-și construiască studiul. În foamea să de material de construcție, autorul identifica precursori în generațiile anterioare (pe care îi prezintă că pe niște aspiranți fără noroc la supremul titlu de postmoderniști) și aruncă și o "scurtă privire asupra literaturii anilor ^90". În plus, el discuta despre postmodernitate și
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
se călăuzea Maniu: El voia morală creștină, democrație națională și justiție socială. Era un mare democrat. Pentru el, daca poporul voia într-un fel, așa trebuia să fie. Pentru el personal nu pretindea absolut nimic, nu era interesat de nimic material...Singura lui avere (înainte, firește, de dictatul de la Viena, n.m.), de cînd era avocat, era o mină de aur în Munții Apuseni, pe care i-a dat-o spre administrare lui Romulus Boilă, care, cum am văzut, ținea pe una
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
cum ne place să ne exprimăm în ultima vreme. Astfel sunt folosiți. Mulți o acceptă probând cea mai bună credință. Sunt folosiți dar nu sunt sprijiniți. Nici măcar pentru a li se asigura un statut social în limitele demnității. De cel material nici nu poate fi vorba. Incredibil dar adevărat, nu numai teatre de prestigiu național acreditat și peste hotare, dar inclusiv marile orchestre simfonice din Cluj, din Iași, spre exemplu, și nu numai acestea, își desfășoară activitatea sub semnul precarității. Este
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
poli, norvegianul Roald Amundsen și americanul Frederic Cook (ultimul dezmințit totuși de Robert Peary). Această expediție este prima din lume cu un echipaj științific internațional și de asemeni prima care iernează dincolo de Cercul Polar de Sud. Ea va aduna un material științific imens, va descrie zone necunoscute, va face numeroase descoperiri și precizări în domeniile florei și faunei polare. Contribuția naturalistului expediției este, într-un asemenea context, determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere, de peste optzeci
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
prima care iernează dincolo de Cercul Polar de Sud. Ea va aduna un material științific imens, va descrie zone necunoscute, va face numeroase descoperiri și precizări în domeniile florei și faunei polare. Contribuția naturalistului expediției este, într-un asemenea context, determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere, de peste optzeci de savanți din întreaga lume. Va susține conferințe cu privire la rezultatele acestei călătorii în foruri dintre cele mai prestigioase - Societatea Regală de Geografie din Bruxelles, Societatea de Geografie din
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
conferințele lui Racoviță, scurte articole de enciclopedie, note explicative. Alinierii prozaice a tuturor acestor documente i-a fost preferată reproducerea lor nestânjenită, într-un joc permanent al dispunerilor pe spațiul paginii. Această dinamică de plan cinematografic, integrată curgerii firești a materialelor de la o pagină la alta, este cea care i-a inspirat, probabil, pe realizatorii proiectului la alegerea subtitlului amintit. Performanța lor este foarte compatibilă, prin respectarea diversității formale a informației, cu spiritul savantului; și de asemeni, prin constanta îmbogățire a
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
la războaiele goale și care acționează în vid. Cînd escrocii anunță că stofa-i gata (UTOPIA, adică zexe, fără să fie nimic) împăratul cel mereu îndrăgostit de haine noi, îl trimite pe cel mai bun sfetnic al său, să vadă materialul. Nu că el, împăratul, s-ar fi temut să nu facă față probei, că ar fi putut fi un rău sau un prost... Dar, e mai bine, - așa, obiectiv. Se duce primul sfetnic. Se uită la stofă, nu vede nimic
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
să urmărească o tensiune, să identifice un sens. Brâncușian în esență, dar stopat în orizontul arhaic și idolatru al lui Brâncuși, George Apostu a perpetuat, în plină contemporaneitate, vîrsta eroică, prometeică și stihilă a sculpturii. Fascinat în primul rînd de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special de lemn și de piatră, asupra cărora se poate interveni aproape organic, prin tehnici care au rămas, practic, neschimbate de la începuturile lor, cum ar fi cioplirea directă, sculptorul nu a adăugat realului
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
foarte frumoase. Lucru deloc neadevărat. Prea puțini au insistat asupra importanței textului, de cele mai multe ori un scenariu rezultat din colaje de replici, de citate filosofice, de fragmente din manuscrise etc. Elaborarea unui scenariu constituie pentru regizor o etapă infinit laborioasă. Materialul este re-gîndit și pe alocuri reformulat împreună cu trupa cu care lucrează, fiind și o minunată perioadă de cunoaștere, de dezinhibare, de provocare spirituală. Textul scenariului este suportul fundamental al nașterii imaginilor, este sursa de alimentare a plasticității sale spectaculoase. Purcărete
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
patrimoniului național. Pe scurt, restauratorul lucrează în spiritul și în substanța marilor maeștri, rememorează tehnici și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în consecință, un profund cunoscător al materialelor - suport, preparații, pigmenți, aditivi etc. -, al tehnicilor, de multe ori puternic particularizate, și al intimității creatorilor investigați, al metabolismului lor artistic, altminteri greu, sau chiar imposibil, de sesizat din afară. Expoziția lui Dinu Săvescu descinde, pe de o parte, direct
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
unei concepții integratoare, care se sprijină temeinic pe libertatea privirii, pe siguranța gestului și pe luciditatea formulării. Din experiența de restaurator, Săvescu își extrage, în primul rînd, o capacitate extraordinară, cînd sobră, cînd ironică și ludică, de a colabora cu materialul și de a manipula tehnicile și limbajele. Pe cîteva panouri de lemn, în fapt scînduri aproape fruste, el se joacă nu doar cu alternanța plin-gol, cu dialogurile posibile dintre artificiul intervenției și expresia naturală, aproape virgină, a fibrei, ci și
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
să treacă peste podul de flori" (ib., 24 martie 1998; citatele reproduse fără indicația de pagină sînt preluate din versiunile pe Internet ale periodicelor românești). Distanța ironică este și mai evidentă în construcțiile analogice care păstrează podul, dar îi atribuie materiale de construcție diferite, în funcție de tema zilei: "60 de părinți și studenți au luat cu asalt Ministerul Educației, supărați că / S-a prăbușit podul cu loaze de peste Prut" (Evenimentul zilei = EZ, 1947, 1998, 1); " După poduri de flori, loaze sau mercur
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]