7,605 matches
-
deținea Poartă Otomană, Rusia se află în tratative și cu Danemarca și cu Suedia, pentru a le atrage în acea alianță. Iată pentru ce reis efendi, Rasih Mustafa efendi, a reiterat cererea Porții, adresată Prusiei, în repetate rânduri, de a media încheierea păcii sale cu Franța, pe baza evacuării Egiptului și a acordării independenței fostelor insule venețiene, fără a exclude, însă, pe aliații săi conjuncturali, Rusia și Marea Britanie 151. 148 Cf., loc. cît., doc. nr. 5; totuși, Poartă Otomană a suspendat
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sunt provocat de creația modernă. Realizarea construcției jocului de reflecție se găsește ca exigență în opera ca atare.” Raportarea față de ființa operei de artă rezultă înainte de toate pornind de la acest sens mediator al jocului. Și medierea este una totală, ceea ce mediază se anulează pe sine: „opera este cea care se aduce pe sine la reprezentare [...] reprezentarea trebuie să fie recunoscută drept felul de a fi al operei de artă înseși.” Particularitatea caracterului ludic al artei o constituie această idee a reprezentării
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a impactului acestora asupra discursului jurnalistic se va realiza pe două dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în care actorii implicați interacționează în vederea producerii unui ziar, a emisiunilor de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care trebuie să ia atitudine. În cadrul discursului politic, scena de producere este dată de instituțiile politice, determinate în sens larg, ca organizații interesate de putere (entități centrale și locale), iar suportul discursiv este dat de comunicarea directă și de cea mediată prin intermediul discursului jurnalistic. Actorii sunt diverse personaje politice, fie individuale (Ion Iliescu, Traian Băsescu etc.), fie instituționale (partide, guvern, președinție etc.). Contractul de discurs se raportează la fiecare gen politic. Dacă definim doctrina ca "un set închegat de principii care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în altele aflăm că ne așteaptă un dezastru iminent (creșterea prețurilor, a cursului de schimb, a șomajului etc.). În funcție de această idee de fond se vor selecta din realitate evenimente diferite. Selecția se poate realiza în așa fel încât fiecare canal media să prezinte o cu totul altă realitate. Se mai poate recurge la valorizarea unor amănunte neesențiale în detrimentul celor esențiale. Pentru a se decide ce anume este suficient de important astfel încât să devină subiect de știre, teoreticienii au stabilit criterii, enumerate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților implicate cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. 3 2. Surse de conflict Conflictele apar în mai multe feluri. Ele au următoarele surse: • nevoi fundamentale; • valori diferite; • percepții diferite; • interese diferite; • resurse limitate; • nevoi de natură psihologică. * Nevoile fundamentale sunt acei factori de care orice persoană are nevoie
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social; • să empatizeze cu ceilalți; • să dezvolte capacități pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c) Etapele și pașii medierii a) Medierea conflictelor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c) Etapele și pașii medierii a) Medierea conflictelor impune parcurgerea obligatorie a unor etape: I. Etapa preliminară. 19 * Intervenția Prezentați-vă ca mediator! Discutați cu cei aflați în conflict, dacă acceptă să fie mediați, pentru a-și rezolva problema. Dacă răspunsul este pozitiv, efectuați medierea într-o sală destinată - loc liniștit, fie imediat, fie la o dată și oră stabilite. * Contractarea 1. Descrieți procesul de mediere și rolul pe care îl are mediatorul: o Fiecărei
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
conflict; • explicarea regulilor medierii; • prezentarea problemei; • empatizarea părților aflate în conflict; • recunoașterea intereselor comune; • găsirea de soluții posibile; • alegerea soluției; • semnarea acordului (când este cazul). Prezentarea mediatorului Mediatorul se prezintă persoanelor aflate în conflict și discută dacă acceptă să fie mediați pentru a-și rezolva problema. Dacă răspunsul este pozitiv, se efectuează medierea într-o sală/ loc anume destinat, fie imediat, fie la o dată și oră stabilite. Pregătirea zonei Al doilea pas în medierea conflictelor presupune: găsirea unui loc liniștit; asigurarea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
școală, a învățării prin cooperare. Medierea este „un proces de interpunere, mijlocire, intercalare, care presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
flexibil și aplicativ, care să contribuie la: • cunoașterea surselor care generează conflictele și a tipurilor de conflicte; • folosirea unor tehnici de comunicare eficientă, de negociere, evitare și mediere a conflictelor; • calitatea de mediator a elevilor și posibilitatea lor de a media și rezolva conflicte școlare între colegi; • avantajele rezolvării pașnice a conflictelor pentru elevi, dar și pentru comunitate; 64 • implicarea responsabilă a fiecărei persoane/ fiecărui elev în viața socială/ școlară. Finalitățile principale ale prezentului curriculum la decizia școlii sunt următoarele: • orientarea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să înceapă"39. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție a ideologiei care să o preceadă pe aceea a distorsiunii, și ajunge astfel la ideea lui Clifford Geertz, potrivit căreia întreaga acțiune socială este mediată simbolic 40. Este vorba despre o funcție fundamentală a ideologiei, al cărei scop este cel de a menține identitatea socio-culturală a unui grup. O altă etapă a analizei pe care Ricoeur o realizează asupra conceptului de ideologie este aceea de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acționa pe cât posibil pentru întărirea și amplificarea funcțiilor deținute de familie, de comunitatea locală și de asociațiile voluntare". Remarcăm deci accentul pus pe relația dintre stat și societatea civilă, aceasta din urmă fiind constituită din așa-numitele grupuri intermediare, care mediază relația dintre indivizi și stat. Dintre acestea, cele mai importante sunt familia, biserica și comunitatea locală, cele care asigură, în interiorul lor, roluri specifice pentru fiecare individ, supunându-i astfel autorității tradiției. Finalmente, se poate susține că ideologia conservatoare se caracterizează
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
strat de plasmă săracă în celule. În inflamație, ca urmare a modificării dinamicii sangvine locale, leucocitele părăsesc “coloana centrală”, îndreptându-se spre periferie (margine), fenomen denumit marginație. Ulterior, acestea tapetează (acoperă) peretele vascular. Rostogolirea, aderarea și diapedeza (transmigrarea) leucitară sunt mediate de moleculele de adeziune situate pe leucocite și suprafața endoteliului vascular printr-un mecanism de tip “lacăt-cheie”. Principalele molecule de adeziune implicate în aderarea tranzitorie și rostogolirea (rularea) leucocitară din cursul inflamației sunt selectinele. Selectinele, caracterizate printr-un domeniu extracelular
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
3 tipuri. După rulare, leucocitele aderă strâns la endoteliul vascular. Ulterior, leucocitele se insinuează printre celulele endoteliale, traversează membrana bazală (diapedeză) și ajung în spațiul extravascular. Aderarea leucocitară, deși influențată și de alți factori (de exemplu ionii de Ca), este mediată esențial de moleculele de adeziune situate pe suprafața celulelor endoteliale și leucocitare (Tabel IX). Moleculele de adeziune ale celulelor endoteliale fac parte din: superfamilia imunglobulinelor: -ICAM-1 (intercellular adhension molecule), -VCAM-1 (vascular cell adhension molecule) din grupul selectinelor: -ELAM-1 (endothelial leucocyte
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
acută a inflamației. TNF determină de asemenea agregarea și activarea neutrofilelor, eliberarea enzimelor proteolitice de la nivelul celulelor mezenchimale, fiind responsabil de distrucțiile tisulare. Trebuie subliniat că efectele IL1/TNF depind de titrul acestora. Citokinele proinflamatorii: oInterleukina 1 (IL-1) și TNF mediază migrarea și activarea locală a celulelor fagocitare și eliberarea mediatorilor lipidici de tipul PGE2, tromboxanului și factorului activator plachetar (PAF). oIL-1 induce și sinteza de IL-8, care este un factor chemotactic extrem de activ pentru neutrofile și monocite, stimulând totodată și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de tipul PGE2, tromboxanului și factorului activator plachetar (PAF). oIL-1 induce și sinteza de IL-8, care este un factor chemotactic extrem de activ pentru neutrofile și monocite, stimulând totodată și eliberarea enzimelor din neutrofile. oIL-1 și TNF acționează sinergic pentru a media efectele inflamatorii locale și sistemice, și anume: local, produc chemotaxia neutrofilelor, eliberarea de granule, amplifică metabolismul oxidativ; la distantă, țintele celulare sunt celulele endoteliale, hepatocitele, fibroblaștii. Febra din cadrul răspunsului inflamator, având rol protectiv, este consecința indirectă a actiunii IL-1 pe
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mediatorii inflamației acute (Tabel IV). Eliberarea acestora de la nivelul neutrofilelor se face pe mai multe căi, cum ar fi: moartea celulară, eliberarea în timpul digestiei intracelulare și prin endocitoză. Proteazele neutre includ enzime cum ar fi: elastaza, colagenaza și catepsina, care mediază leziunile tisulare prin degradarea elastinei, colagenului și a altor proteine tisulare. Proteazele pot scinda fracțiunile C3 și C5 a complementului generând anafilatoxine. Kalicreina eliberată de la nivel lizozomal determină sinteza bradikininei. Proteinele cationice exercită numeroase efecte biologice: - degranularea mastocitară și creșterea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de factori de protecție. Recent a fost pusă în evidență acțiunea protectoare antioxidantă a monoxidului de azot (NO-EDRF), molecula mesagerială, care, paradoxal, reunește atât funcția de agent citotoxic, cât și pe cea de agent citoprotector. protejează LDL față de peroxidarea lipidică mediată de macrofage; NO stimulează guanilat-ciclaza și crește concentrația de GMPC intracelular, reglând activitatea unor enzime antioxidante ca SOD sau catalaza. Estrogenii, prin efectul reglator asupra producerii de NO, inhibă oxidarea LDL. Aceasta ar fi o altă explicație a faptului că
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
hepatice și stimularea utilizării sale la nivelul țesuturilor muscular și adipos. Tulburarea homeostaziei glucozei, prin rezistența organului țintă sau prin afectarea celulelor β-pancreatice, duce la morbiditate semnificativă și exces de mortalitate. Din aceste motive, descoperirea moleculelor și mecanismelor intracelulare, care mediază acțiunea insulinei, preocupă de mulți ani cercetătorii, însă controversele și confuziile persistă. De exemplu, s-au acumulat dovezi substanțiale în privința necesității activării fosfatidilinozitol 3-kinazei (PI 3-kinazei), pentru transportul insulino-stimulat al glucozei în adipocite, însă contribuția în continuare a kinazelor ce
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în afara matricii mitocondriale. Gradientul protonic rezultat determină sinteza ATP-ului din adenozin-difosfat (ADP) de către ATP-sintetază. Disiparea gradientului protonic printr-o altă cale decât ATP-sintetaza decuplează sinteza ATP de la consumul de oxigen, scăzând astfel proporția ATP spre ADP. Această funcție este mediată de proteinele de decuplare, care sunt localizate la nivelul membranei mitocondriale. UCP2 este un membru al familiei proteinelor de decuplare care sunt exprimate în celulele beta. Dovada efectului negativ prevăzut al UCP2 asupra secreției de insulină este reprezentată de descoperirile
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la intensificarea glicolizei și a ciclului Krebs. Drept consecință, hiperglicemia va forța căile insulino-independente de matabolizare ale glucozei. Prima cale alternativă de metabolizare a glucozei este calea poliol, compusă din doi alcooli polihidrici (sorbitol și fructoză) a căror formare este mediată de două enzime: aldozo-reductaza și sorbitol-dehidrogenaza. Aldozo-reductaza mediază transformarea glucozei în sorbitol, iar sorbitol - dehidrogenaza mediază transformarea sorbitolului în fructoză (Fig. 32). Această cale nu necesită prezența insulinei, fiind “forțată” atunci când concentrația glucozei crește în spațiul extracelular. Dacă, în mod
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
consecință, hiperglicemia va forța căile insulino-independente de matabolizare ale glucozei. Prima cale alternativă de metabolizare a glucozei este calea poliol, compusă din doi alcooli polihidrici (sorbitol și fructoză) a căror formare este mediată de două enzime: aldozo-reductaza și sorbitol-dehidrogenaza. Aldozo-reductaza mediază transformarea glucozei în sorbitol, iar sorbitol - dehidrogenaza mediază transformarea sorbitolului în fructoză (Fig. 32). Această cale nu necesită prezența insulinei, fiind “forțată” atunci când concentrația glucozei crește în spațiul extracelular. Dacă, în mod normal, pe această cale se metabolizează 1 % din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ale glucozei. Prima cale alternativă de metabolizare a glucozei este calea poliol, compusă din doi alcooli polihidrici (sorbitol și fructoză) a căror formare este mediată de două enzime: aldozo-reductaza și sorbitol-dehidrogenaza. Aldozo-reductaza mediază transformarea glucozei în sorbitol, iar sorbitol - dehidrogenaza mediază transformarea sorbitolului în fructoză (Fig. 32). Această cale nu necesită prezența insulinei, fiind “forțată” atunci când concentrația glucozei crește în spațiul extracelular. Dacă, în mod normal, pe această cale se metabolizează 1 % din glucoză, în hiperglicemie atinge valori de 10 %. Calea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]