3,292 matches
-
al Guvernului - practic, singurul oficial guvernamental trimis în judecată până în 2004. Dat fiind acest context, de unde presiunea publică și scepticismul aproape general împotriva acestei instituții? Să fie faptul că afectează interesele unor oameni foarte puternici, cu resurse financiare, politice și mediatice? Sau să fie un scepticism mai adânc față de reguli și față de ideea că nu e chiar grav să-ți iei „dreptul“ atunci când ești într-o funcție publică? Mărturisesc că nu știu răspun sul la această dilemă, deși ar fi un
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
pe care a dorit incul patul să o auzim. În alte cazuri disproporția este și mai flagrantă. Dan Diaconescu a devenit în ochii publicului său o victimă a răutății pro curorilor. Patronul de tele viziune a orga nizat un linșaj mediatic contra procuro rului de caz, care a și făcut plângere la CSM în acest sens. După lamen tațiile lui Diaconescu, s-ar zice că statul român totalitar îl hăr țuiește neînduplecat. Fapt este că procurorul a înaintat cazul în instanță
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
aceea? — Erau și-atunci cazuri mediatizate în presă, însă, din memorie, nu-mi aduc aminte de vreun dosar sonor de co rup ție. Erau dosare pe alte segmente infracționale (crimi nalitate economico financiară, crimă organizată etc.) care au avut impact mediatic, de pildă, dosarul fostului deputat Bivolaru, instrumentat de domnul Daniel Morar, dosarul FNI etc. Probabil că în acea vreme se instrumentau cazuri de corupție mică și medie, nicidecum dosare de nivelul big fish, cum spun cei din presă. Resorturile pentru
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
magistratură, a urmat dosarul privindu-i pe cei doi foști miniștri ai agriculturii, domnul Remeș și domnul Mureșan; a urmat dosarul cunoscut în presă drept „Cazul valiza“, privindu-l pe George Becali, după care alte și alte dosare cu impact mediatic: dosarul Voicu, dosarul privind corupția din vămile non-UE, dosarul privind corupția din portul Constanța, dosarul fostului ministru Monica Iacob-Ridzi, dosarul privindu-l pe Dan Diaconescu etc. Ca o paranteză, vorbind de dosare importante, mi-aduc aminte că pe vremea PNA
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Ca o paranteză, vorbind de dosare importante, mi-aduc aminte că pe vremea PNA a fost chemat, în calitate de martor într-un dosar, fostul ministru al sănătății din guvernul Adrian Năstase, Ovidiu Brânzan, iar această chestiune a fost de mare rezonanță mediatică. Doar privind lucrurile în tiparul ăsta vă dați seama cât de mult a crescut DNA, care acum notifică acuzații la adresa oricărui ministru/deputat care a săvârșit fapte de corupție și-l deferă justiției. Zambaccian, Trofeul Calității și alte dosare celebre
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
în pușcărie în momentul ăla? — Ba da. — Deci să înțeleg că era închis și s-a enervat din cauză că era singurul care făcea pușcărie. — Apropo, revenim la perioada PNA-ului: dosarul cu Fănel Păvălache a fost un dosar de mare rezonanță mediatică, instrumentat de către domnul Miclescu, actualul avocat al domnului Năstase (unul dintre ei). — Deci Miclescu era procuror la PNA? — Da. — Și a fost singurul caz cu care se putea lăuda PNA-ul și care implica un personaj cât de cât înalt
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Maximilian Bălășescu. Acesta din urmă avea o presă foarte bună - vezi Lumea Justiției -, era considerat un procuror foarte dur, însă nimeni nu știa că fusese de mai multe ori ținta procurorilor anticorupție cu privire la presupuse fapte de corupție sesizate. Un impact mediatic deosebit a avut și arestarea vicepreședintelui de la Curtea de Apel Timișoara, Cătălin Șerban; țin minte că atunci când m-am dus la Timi șoara și m-am întâlnit cu foștii mei colegi, aceștia erau impresionați neplăcut de ceea ce se întâmplase cu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ocupăm de ăștia“. Pe când în cazurile de corupție este o zonă din păcate gri în România, n-aș putea spune că există un sprijin public pentru asta, aveți cazuri cum sunt Năstase și Diaconescu, care sunt oameni mult mai puternici mediatic decât dumneavoas tră, e cu totul altă presiune. Și atunci încerc să mă gândesc ce vă determină. — Pur și simplu îmi place meseria pe care o fac și probabil că am o apetență pentru întronarea ideii de justiție. Acum pot
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
mult dosarul, pentru că probațiunea în acuzare s-a bazat în cea mai mare parte pe convorbiri telefonice/ambientale între subiecții procesuali. — Țineți minte de unde-a plecat dosarul Voicu? — Dosarul Voicu a plecat de la sesizarea SRI-ului. Ultimele dosare de rezonanță mediatică instrumentate de Secția de Combatere a Corupției sunt ca urmare a infor mațiilor obținute de la SRI. Fără ajutorul lor, succesul DNA-ului n-ar fi fost la fel de mare. — Știți că am fost plăcut surprins când am discutat și cu colegul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
au întors la parchetele de unde-au venit. N-au făcut față ritmului și s-au întors din proprie inițiativă. A fost un volum de muncă, un impact me diatic și psihic prea mare. Or, în provincie nu simți impac tul mediatic. — Domnul Călin zice invers, că aici e mai ușor. — Bun, e opinia dânsului și o respect. E adevărat, el a fost extrem de vizibil acolo, toți funcționarii publici din județul acela l-au luat la ochi, dar eu vorbeam de parchetele
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
da, uneori ba. De cele mai multe ori nu le mai citesc pentru că mă enervez și prefer să n-o fac. Însă îmi mai spun amici sau colaboratori de-ai noștri: știți ce a apărut? Dar nu mă interesează. — Există o presiune mediatică, are ea efecte asupra dumneavoastră? — Asupra mea, în nici un caz. Eu m-am imunizat. Le-am spus și colegilor: nu le mai citiți. Este cel mai bun antidot împotriva unor astfel de atacuri. Nu le mai citești, nu te interesează
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
avem cum să modificăm opinia. Avem doar intervenții pe fapte, atunci când se spun lucruri vădit neadevărate - nu orice fel de lucruri, căci ar trebui să fim tot timpul în dialog cu presa. Cazurile astea foarte importante sunt și niște lupte mediatice până la urmă, în spațiul public. De multe ori, am impresia că vine foarte multă informație de la cei acuzați despre contextul cazului și foarte puțină de la DNA. Există restricții legale în ce-i privește pe procurori sau e alegerea dumneavoastră de-
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
publicul vede pentru ce tip de abateri sunt sancționați magistrații și, pe de altă parte, magis trații înșiși văd pentru ce tip de abateri sunt sancționați colegii lor, ca să fie descurajați. Am văzut că pedepsele pentru corupție judiciară, sub presiunea mediatică și a publicului, sunt mai mari. Sau sunt numai pedepse cu executare în penitenciar. În 2005-2006 se dădeau pedepse numai cu suspendare, pe motiv că judecătorul inculpat nu avea antecedente penale și provenea dintr-o familie bună. Cred însă că
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
-urile, dar nici măcar ele toate, unele au fost mereu mai preocupate de încălcarea drepturilor omului decât de combaterea co rupției. Presa mai degrabă izolat. De fapt, cum au început să-și facă treaba instituțiile anticorupție, cum s-au pus tunurile mediatice pe ele. Câtă vreme vorbea despre corupție fără corupți, presa era într-o poziție comodă. Când au apărut marile cazuri, cu sentințe, a trebuit in ventată o nouă narațiune: politizare, justiție televizată. Din cele patru conglomerate de presă care fac
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Tocmai de aceea, schimbarea de peisaj față de acum zece ani este totuși specta culoasă. Astăzi putem vorbi despre anticorupție, avem despre ce vorbi. Avem instituții, avem cazuri, avem reguli. Cum s-a întâmplat asta? Printr-o permanentă gherilă instituțională și mediatică. Fiind o luptă de gherilă, nimic nu a fost sigur, nimic nu a fost lin, nimic nu a fost stabil. Nu mai puțin de cinci proiecte de legi au încercat să castreze Agenția Națională de Integritate de când a devenit funcțională
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
am petrecut-o vor bind despre celebrele cazuri Adrian Năstase, unde DNA a reușit să obțină con damnări în ambele dosare (una cu suspendare și una cu doi ani de închisoare). Despre cum se simte un adevărat asalt avocățesc și mediatic pe durata a câțiva ani, despre cum citește presa și cum percepe presiunea externă un procuror care face dosare împotriva unor oameni foarte importanți, aflați din lungul interviu cu procurorul Papici. Laura Ștefan este membru al grupului consultativ al Comisiei
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
megaafaceristului și un anumit fel de a fi al acestuia. Și mai interesant este că Patriciu avea să dezvăluie obsesii oarecum asemănătoare. Vladimir Tismăneanu identifică, de asemenea, crearea paradigmei „tiraniei“ ca aparținându-i lui Dinu Patriciu care, prin forța sa mediatică directă sau indirectă, ar fi impus imaginea de Putin balcanic a lui Băsescu. E posibil, deși îmi amintesc incredibila ofensivă „voiculesciană“ într-o direcție identică. Și acum o mostră de deducție perfectă în ceea ce privește ciudatele întorsături de situație din politica românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
FAR WEST Consumerism (II) Daniel CRISTEA-ENACHE Criticile vehemente aduse consumerismului metropolitan și național au în fundal, în opinia mea, cu totul altceva decât pioșenia dreptcredinciosului român. Nu din respectarea Postului și din dezgustul față de mărfurile consumabile se născu iritarea profeților mediatici. Ci din constatarea la locul faptei a teribilei aglomerații achizitive. E într-adevăr inconfortabil ca, odată ajuns în parcarea unui Mall, să te învârți bezmetic minute în șir în căutarea unui locșor liber. E dezagreabil ca, după această mică aventură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
copiilor s-a împletit, cumva, cu disperarea neagră a „reporterilor“ și „analiștilor“ care au transformat un lucru mai mult decât firesc (altădată curent, pe timpul iernii) într-un așa-zis coșmar meteorologic. Mai puțin discutată a fost însă o altă campanie mediatică întreținută de jurnaliștii aflați în criză de subiecte și de inspirație. În perioada trecutelor Sărbători, cea mai cumplită amenințare care a plutit deasupra Bucureștilor și a României întregi a fost consumerismul. Odiosul consumerism care îi făcea pe cetățenii ispitiți de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
de ego. Nu aș insista prea mult pe asta dacă nu ar avea legătură cu lucrul pe care îl spune filmul, dincolo de imaginea atât de căutată a lui Roger Deakins și de alte neajunsuri: Jesse James a fost o vedetă mediatică încă din timpul vieții. Ce scria în ziare îl preocupa, iar ziarele au fost cele care i-au clădit soclul mitologic păstrat până azi, când Brad Pitt se căznește să-și înghesuie ego-ul în costumul prăfuit al acestui Robin Hood
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Albei ca Zăpada. Oglinda ne povestește că țara nu e populată de oameni ca noi decât într-o foarte mică măsură. Iar noi facem lifting oglinjoarei. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP Înștiințare despre o nouă rubrică la gazetă În uriașa explozie mediatică de azi, cine-și mai aduce aminte de începuturile presei de la noi, când cu acordul ocârmuirii țariste, doi cărturari școliți în spiritul culturii europene editau cele dintâi gazete românești, spre luminarea nației, cunoașterea „înaintirilor minții omenești precum și cursul întâmplărilor lumei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
mai ales în Europa. Poate pentru că pare mai uman? Nu știu. Mai discutăm săptămâna viitoare... LA LOC teleCOMANDA Mariean de Timișoara Alex SAVITESCU Săptămâna trecută, Gigi Becali. Astăzi, Marian Iancu. Nu mi-am propus să iau la rând toate ciudățeniile mediatice, care se lipesc, precum zburătoarele de noapte, pe tubul catodic. Dar aceste două personaje par a face cu schimbul într-un șir al reprezentațiilor publice ridicole.Un fotbalist cu probleme comportamentale a luat de gât un arbitru. Gestul golănesc a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
însă din tagma literară pasagerii clandestini, cei care se bucură de o vizibilitate fără acoperire, propagată și în media, tot astfel cum există destui tineri competenți care publică în reviste de nișă (electronice, de obiceiă cu un potențial exploziv redus (mediatic vorbindă. Unii dintre absolvenții de la Litere care nu au acces la o carieră universitară, după ce publică un volum sau două - bine primite sau premiate de către critici - aleg jurnalismul (cultural, de obiceiă ca sursă de existență. E în firea lucrurilor ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
doar calități cognitive sau expresive, ci și eficiență socială. Dimensiunea structurală ne trimite la canalele, rețelele și mediile prin care se desfășoară fluxul comunicării. În acest sens, se face distincție între canalele instituționale (cum ar fi parlamentul sau administrația), canalele mediatice (presa scrisă și audiovizuală) și canalele interpersonale (grupuri sociale, relații interumane). Cîmpul teoriilor explicative se inspiră, mai curînd, din zona sociologiei comunicării decît din cea a științelor politice. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul sînt principalele concepte cu care se încearcă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
culturale specifice unei comunități particulare, în vreme ce aspectele structurale definesc materialul de tratare a informației. În general, pentru comunicarea politică se face distincție între canalele instituționale, precum parlamentul sau administrația, canalele organizaționale, cum sînt partidele politice și alte forțe organizate, canalele mediatice, precum organele de informare scrisă și audiovizuală și canalele interpersonale constituite de grupuri sociale și de relațiile interumane. Conceptul de rețea trebuie folosit cu precauție, fiindcă semnificația lui se schimbă în funcție de contextul în care este utilizat. Trebuie făcută deosebirea între
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]