11,179 matches
-
și deputat, din partea Partidului Conservator, al Colegiului de Argeș, A. s-a integrat mișcării pentru o Românie întregită. Pasionat de teatru, scrie mai ales piese istorice, unele cu subiecte celebre (Filip al II-lea), altele inspirate din perioada antică și medievală. În 1929 devine membru în Societatea Autorilor Dramatici Români. Debutează cu o „tragedie romantică în versuri”, În preajma tronului, jucată la Teatrul Național din București, în 1894. Piesa, cu subiect „italian”, miza pe efecte violent teatrale - intrigă complicată, situații false, replici
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
Dalmației, aflat... În fierbere din vara lui 1990, primesc arme de la Belgrad. Populația sîrb... e indignat... de reformă constituțional... inițiat... de naționaliștii partidului lui F. Tudjman, care face din ele simple minorit...ți ale noului stat croat. Adoptarea drapelului croat medieval, care fusese emblemă statului ustași În timpul celui de-al doilea r...zboi mondial, pare s... confirme propagandă naționalist... a Belgradului și convinge populația sîrb... c... se afl... În pericol. Armata croat..., format... din unit...ți ale Ap...r...rîi teritoriului
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Amazon, Australia ) a dus la păstrarea unui cadru arhetipal extrem de vechi și la evoluții foarte lente. Susținem aici rolul deosebit al Mediteranei 230, pământ căruia Dumnezeu i-a oferit totul, fiind leagănul civilizației moderne, de la fenicieni, prin greci, romani, Europa Medievală și apoi prin apariția și dezvoltarea capitalismului. Cu privire la poziționarea geografică a activității și acțiunii economice, Georges Bataille consideră că planeta pământ are o anume energie ce nu este repartizată uniform pe suprafața sa. Între energia planetară și viața și acțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe una dintre fețe avea inscripționat un leu. În limbajul popular va căpăta denumirea de leu, după care legea monetară de la 1867 îl va prelua ca inspirație, sub această denumire în rol de monedă națională leul. Circulația monetară în Europa Medievală a fost una confuză, marcată de lipsa de organizare statală și variații în apariția și folosința monedelor metalice bătute. Remarcăm relativa lipsă a aurului din circulație, "argintul fiind folosit mai mult decât aurul în baterea monedelor"489, de asemenea "cantitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de etalon al tuturor celorlalte mărfuri. Pur și simplu existau spații geografice foarte întinse care nu cunoșteau moneda, funcțiile și rolul monedei. Crizele monedei metalice vor căpăta intensitate doar în momentul folosinței sale pe scară largă, de exemplu în Europa Medievală a secolelor XII-XIV, adică înaintea apariției monedei din hârtie. Crizele monedei metalice au un caracter restrâns, atât ca intensitate, cât și ca spațiu geografic pe care se desfășoară deoarece acestea erau caracteristicile circulației monetare și a economiei agrare. Cu toate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
va întâmpla mai târziu în cazul economiei financiare. Economia financiară este un concept care vizează economiile puternic monetizate și în care moneda se autonomizează ca instrument economic și capătă propriile sale legi de funcționare. Max Weber, discutând despre Europa economică medievală 503, arată că: "Totuși, dată fiind importanța covârșitoare a agriculturii, economia financiară a rămas până în epoca modernă la fel de slab dezvoltată ca și în Egiptul lui Ptolomeu"504. Până la capitalism, sistemul economic este unul primitiv în care banii joacă un rol
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Romano-Germanic în secolul al XVII-lea". Același autor 510, dezbătând problema inflației monedei metalice, oferă indicii importante privind preocupările teoretice și practice mai vechi. Este vorba despre dezbaterea pe care o deschide în jurul lui Nicholas Oresme, autor al unui tratat medieval despre deprecierea monedei metalice "Traité des alterations de monnaie". Oresme este descris ca fiind primul autor care a scris un tratat despre economie și despre deprecierea monedei. "Marele deschizător de drumuri al acestui tip de abordare a fost matematicianul, fizicianul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
corespunzătoare noului conținut. Aceasta este "forma cea mai obișnuită de inflație până în secolul al XVII-lea"517 și în același timp "ea era larg răspândită și perenă în toate etapele istorice ale vechii Rome și, practic, sub toate dinastiile creștine medievale"518. Ca și în cazul monedei de hârtie și a inflației monedei de hârtie s-a pus problema legitimității și a corectitudinii acestor metode. Deși empiric, oamenii realizează că această metodă era una prin care erau deposedați de valoare, oferindu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și societății. Din aceeași cauză, au existat preocupări pentru a clarifica și a combate răspândirea acestui fenomen. Se întâmpla asta deoarece paleta largă de forme ale monedei, ca și multitudinea celor care o fabricau și puneau în circulație, îndrepta lumea medievală spre un veritabil haos monetar 524. Deosebirea dintre monede, fiecare de o formă și un conținut distinct, nu mai putea fi făcută decât de către cei foarte buni cunoscători. Singurul element ce ținea în picioare sistemul monedei metalice îl constituia valoarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care le-a moștenit de la vechii greci și romani. Poziția umană față de muncă era una dictată de către Biserică, păstrată în cadrele unei sclavii din strânsoarea căreia va mai trece mult timp până când ne vom elibera. Discutând despre economia occidentului medieval, Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu lumea bizantină. "Ceea ce caracterizează universul tehnic medieval este caracterul său rudimentar"548. Autorul nu se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
până când ne vom elibera. Discutând despre economia occidentului medieval, Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu lumea bizantină. "Ceea ce caracterizează universul tehnic medieval este caracterul său rudimentar"548. Autorul nu se sfiește să vorbească despre "starea primitivă" a viitorului centru de cultură și civilizație. Este indubitabil că epoca popoarelor migratoare a creat un recul al civilizației, care va fi recuperat mai târziu, începând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a viitorului centru de cultură și civilizație. Este indubitabil că epoca popoarelor migratoare a creat un recul al civilizației, care va fi recuperat mai târziu, începând cu secolul al XV-lea. "Nu există fără îndoială un alt sector al vieții medievale în care să fi acționat oroarea de inovații cu mai multă forță antiprogresistă decât cel tehnic"549. În aceste condiții, moneda metalică a jucat un rol secundar, asemănător cu cel jucat în economiile sclavagiste. În aceeași lucrare 550, Jacques le
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bancă, bancnote de hârtie care însă aveau un curs limitat la anumite regiuni și un anumit număr de ani"587. Dincolo de caracterul profund religios al folosinței primelor însemne monetare tipărite, vom sublinia că practica devine una comună în China epocii medievale. Dacă aceste însemne erau chemate pentru a înlocui moneda metalică în cadrul unui ritual de sacrificiu, mai târziu bucățile de hârtie vor circula ca monedă reprezentativă. Mecanismul apariției monedei de hârtie este unul simplu în inițierea sa, dar foarte complicat în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și a dominat mult timp opiniile despre bani. Aristotel este gânditorul care a considerat că "moneda nu face parte din bogăția unei națiuni, deoarece ea reprezintă un simplu mijloc de schimb în activitățile comerciale. Viziunea sa a constituit fundamentul gândirii medievale asupra banilor"723. Mises consideră noțiunea de monedă neutră ca fiind "nu mai puțin contradictorie decât aceea (de monedă) cu o putere de cumpărare stabilă. Banii lipsiți de o forță motrice nu ar fi, așa cum își imaginează unii, perfecți, ci
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Gide, C., Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927. Georgescu-Roegen, N., Legea entropiei și procesul economic, Editura Expert, București, 1996. Goff, J. L., Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994. Goff, J. L., Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970. Goldstein, J.; Pavenhouse, J. C., Relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2008. Goleman, D., Inteligența socială, Editura Curtea Veche, București, 2007. Greco jr., T. H., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011. Gulian, C.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economică, nr. 24/1991. Piaget, J., Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998. Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995. Platon, A. F., Europa medievală. Societate, instituții, mentalități colective. Apogeul civilizației medievale (sec. XI -XIII), www.history.uaie.ro, Pleșu, A., "Note, stări, zile", în Dilema Veche, anul XI, nr. 520, 30 ianuarie-5 februarie 2014. Polanyi, K., Marea transformare. Originile politice și economice ale epocii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998. Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995. Platon, A. F., Europa medievală. Societate, instituții, mentalități colective. Apogeul civilizației medievale (sec. XI -XIII), www.history.uaie.ro, Pleșu, A., "Note, stări, zile", în Dilema Veche, anul XI, nr. 520, 30 ianuarie-5 februarie 2014. Polanyi, K., Marea transformare. Originile politice și economice ale epocii noastre, Editura TACT , Cluj, 2013. Popper, K.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și piețe, Editura Institutul European, Iași, 1997. Strauss, C.L., Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2002. Tașnadi, A.; Doltu, C., Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000. Taton, R.-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970. Teulon, F., Sistemul monetar internațional, Editura Institutul European, Iași, 1997. Toynbee, A., Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997. Turliuc, V.-co., Monedă și credit, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007. Țuțea, P.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981,vol. I, p. 28. 6 Ibidem. 7 Vezi și Gh. D. Bistriceanu-co., Lexicon de finanțe, bănci și asigurări, Editura Economică, București, 2006, vol. I, p. 213. 8 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 332. 9 Apud. Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 80. 10 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006. 11 Vezi Karl Popper
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mișcările lor, prin contact direct și actual; în timp ce inteligența este cunoaștere care se produce atunci când intervin ocolurile și cresc distanțele spațio-temporale dintre subiect și obiect", Jean Piaget, op. cit., p. 61. 80 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 12. 81 Friedrich Engels, Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om, Editura Politică, București, 1970, p. 11. 82 www.marxists.org 83 "Diviziunea socială a muncii proces istoric obiectiv de desprindere a diferitelor categorii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu o are, nici nu o creează. Ele sunt puteri divine, absolute care-l însuflețesc, îl determină și-l domină. El nu le poate opune nici o rezistență". op. cit., p. 33. 153 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 9. 154 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 602. 155 Apud. Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1992, p. 10. 156 Immanuel Kant, în Visurile unui vizionar, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
232 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 13. 233 Ibidem 234 Costin Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 235 Ibidem, p. 132. 236 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 309. 237 Idem. 238 Ibidem. 239 Ibidem. 240 Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 215. 241 Vezi și Thomas H. Greco jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rolul apariției scrierii și alfabetului. El spune: "Civilizațiile care nu cunosc înscrisul au folosit paramoneda. Culturile alfabetizate au cunoscut moneda adevărată". Vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 40. 347 Scolasticii medievali au definit banii drept RES FUNGIBILIS ET PRIMO USU CONSUMTIBILIS. "Prin natura lor reprezentau un lucru cu care se făceau schimburi pe piață și a căror primă folosință era aceea de a putea fi consumat". Vezi Jörg Guido Hülsmann, Etica
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acuză pe Pasion, un bancher atenian, de însușire ilicită a unui depozit de bani pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 163. 536 Ibidem. 537 Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 153. 538 Michael Beaud discută despre abundența mijloacelor de schimb drept cauză a creșterilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Cu ajutorul lui Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, pp. 82-83. 541 Vezi și Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 63 542 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 163. 543 Ibidem, p. 164. 544 Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro., p. 314. 545 În fapt este vorba despre combaterea crizelor economice specifice economiei care se bazează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]