4,239 matches
-
zâmbește, iar acest lucru nu s-a mai Întâmplat de multă vreme. Înseamnă că sosirea mea nu e chiar atât de supărătoare... - Mda... recunoscu Ștefan. Ești un tânăr deosebit. Ești inteligent și ai haz. Se vede că ai crescut pe meleaguri mai puțin Încercate de nevoi. Și acum, că m-ai găsit, ce ai de gând? - Să rămân alături de măria ta. I-am promis asta tatălui meu. - Ți-a cerut el asta? - Da. Mi-a spus că, indiferent ce poruncește măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
odată ajuns aici, nu-i mai place. Ținutul i se pare dezolant. Până și vânătoarea e sporadică. În afară de câteva culturi răzlețe ale localnicilor, cu greu irigate de o rețea de canale și diguri, singurele forme de vegetație care rezistă pe meleagurile acestea sterpe sunt iarba îngălbenită și tufele ofilite de mărăcini. Într-o asemenea atmosferă de uscăciune se simte stingher, nefiresc, nu-și găsește locul. De dimineață, pe măsură ce soarele îi încălzește cortul, Forrester are visuri agitate, cu soldați mărșăluind în ritm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tată în fiu și se spune chiar că un reprezentant al familei Pandit din Cașmir a fost primul scriitor al Vedelor. Gurul familiei Razdan își cunoaște pe dinafară tot arborele genealogic de sute de ani, până la momentul în care pe meleagurile lor au năvălit musulmanii, iar ei au fost forțați să-și încropească o viață nouă la câmpie. Așadar, sângele care se oprește în proeminența pantalonilor lui Pran Nath este, garantat, de cea mai bună calitate. Pran Nath nu este singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
limba română sunt bunicii și străbunicii, limba română e tata și mama, limba română sunt copii și nepoții. limba română e veche cât veacul, în ea a vorbit și getul și dacul, cetate de suflet e limba română, pe-aceste meleaguri doar ea e stăpână, noi trecem prin viață ca frunzele-n vânt, regină e limba acestui pământ. au înflorit salcâmii iar au înflorit salcâmii iară cu albul pur și verde crud și primăvara se răsfață dansând în vârful unui dud
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să gust doar din iubirile străine, Să rătăcesc meleag după meleag, Spre golfuri care pot să mă aline. Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, în visele telurice cobor. Aprind o candelă Aprind o candelă și trec Iubirea mea prin foc divin; Două secunde ... și-apoi plec, Singur nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să gust doar din iubirile străine, Să rătăcesc meleag după meleag, Spre golfuri care pot să mă aline. Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, în visele telurice cobor. Aprind o candelă Aprind o candelă și trec Iubirea mea prin foc divin; Două secunde ... și-apoi plec, Singur nu știu ce-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-ntunecoasă, câmpurile Își plecară spicele, iar copacii Își chirciră frunzele. Văzând așa ceva, mânat mai mult de teamă decât de Îndrăzneală, ăl cu bicicleta se porni de unul singur spre Dunăre, ca să Întrebe pe marinari cum se arată lucrurile pe alte meleaguri. Cauciucurile ronțăiau mărunt țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Lanțul neuns scârțâia cumplit la fiecare opintire În pedale, iar mecanismele din butucul roții din spate trosneau din când În când de parcă s-ar fi făcut țăndări. Omul gâfâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe piele, cu dinți mai albi, ochi mai codați, mă rog, Îi treceau prin cap toate lucrurile firești pentru orice bărbat. Și din nou o idee măreață ce avea, și ea, să schimbe destinele omenirii, s-a ivit pe aste meleaguri. „Băi, băieți”, le-a zis el cu Înțelepciune și diplomație celorlalte căpetenii cu care făcea troc, „uitați cum stă socoteala: și la noi, și la voi, la toată lumea se nasc copii prost Întocmiți. Trebuie să schimbăm sângele, ce să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
veșnice -, pe când cele politice sunt trecătoare și repede uitate. Consistentul eseu se intitulează Ce Înseamnă astăzi a fi european (Întâmplări din memoria ascunsă): „Se pare că Strămoșul, Întemeietorul (ori cum va fi voia fiecăruia să-l numească) a ajuns pe meleagurile acestea din Întâmplare, mânat de o foame aprigă. În urmă cu vreo două milioane de ani, Într-o perioadă pe care oamenii deștepți de mai târziu au numit-o cuaternar, el fugărea, Împreună cu alți câțiva, un mamut la fel de lățos ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
erau supuși de către vremelnicii și sângeroșii ocupanți - cu câteva căruțe În care Își puseseră tot ce li se păruse Însemnat pentru viața nouă ce urma să Înceapă În alte locuri decât cele de baștină. Băjenarii se Împământeniseră bine pe noile meleaguri, provincia istorică se scuturase de cârmuirea străină În chiar anul În care, Într-un sat de la poalele munților, se născuse bunicul dinspre mamă al lui Ectoraș. Pentru că era cel mai mare dintre cei zece frați, pe când avea cincisprezece ani fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
viață averea. Dar soarta și viața banală I‐ au dat moștenire și‐o boală De‐ atunci boala străbună Îi roade ca o nebună. 145 Bătrâna se stinge‐n durere Bolnavă și fără avere Copiii cu boala în vine Rămân pe meleaguri străine Când mama‐ i plecată de‐acasă, Oare cine‐ i mai cheamă la masă? .......................................... Copii fiți cuminți, luați seama Nu toți semănați cu mama. Ca boala să nu ia proporții, Păziți de necazuri nepoții Dați‐ le zestre de datini Nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
călimară Căci șoapta ta îmi e destin și‐ am să te am în fiecare seară Pe coarda timpului hain... Din revista « Elanul» nr.61/2007. Petruș Andrei La 1 iunie 2006 Petruș Andrei a împlinit 60 de ani. Născut pe meleaguri nemțene, s‐a stabilit la Puiești, în colinele Tutovei și este profesor la liceul din localitate. CA ORICE OM... Ca orice om divinizăm femeia și‐o vreme‐ am cunoscut ce e iubirea, Mă invada ca valul fericirea și îmi trăiam
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ca pădurea Arzător ca focul Neclintit ca muntele. Toți știau că poemul avea caligrafia executată de Kaisen, marele preot al Templului Erin. — Ah, cât e de trist că însuși sufletul acelui stindard părăsește astăzi Castelul Tsutsujigasaki, îndreptându-se spre alte meleaguri. Toți oamenii din vechea capitală păreau întristați. De fiecare dată când drapelul cu cuvintele lui Sun Tzu și flamura cu cele treisprezece ideograme chinezești erau desfășurate și luate în luptă, vitejii soldați se întorseseră cu ele. În acele vremuri, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
totului tot, o bijuterie literară ca formă și, mai ales, în privința conținutului de idei, fapte și aspecte multiple de educație. După o activitate în învățământ de peste 40 de ani la Bârlad și Iași în funcții de conducere, autorul, binecunoscut pe meleagurile Bârladului, și-a continuat activitatea prin scris, realizând până în prezent 10 cărți cu tentă educativă. Am citit și recitit paginile acestui volum cu interes sporit și o înțelegere a problemelor pe care le pune în discuție, ca unul care am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Sâmbătă, 6 octombrie 2007, fără să fi reținut cu exactitate data de 6 octombrie 1407 ca dată aniversară a atestării orașului Dorohoi, puneam punct acestei scurte prezentări... O oră mai târziu primesc un telefon de la prof. Vasile Fetescu - om al meleagurilor evocate - prin care mă anunța că DOROHOIUL și oamenii săi sunt în plină comemorare a celor șase secole de atestare documentară, iar împătimitul ziarist - scriitor Ion N. Oprea se află în miezul acestei grandioase manifestări de suflet. Un adevărat și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
suferințelor sufletului românesc. Doina e poezia însingurării și a dorului, e glas de jale și de dor, e viers cu foc, e un dor al despărțirilor și al îndepărtării, iar rădăcinile ei stau la temelia dăinuirii noastre neîntrerupte pe aceste meleaguri. În spiritul celor scrise anterior ca fiind judecăți de valoare ale autorului, îmi permit să adaug subiectiv că, în perioada grea și crâncenă a războiului, generația mea a simțit din plin toate stările sufletești emoționale ale unor oameni foarte tineri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să adaug subiectiv că, în perioada grea și crâncenă a războiului, generația mea a simțit din plin toate stările sufletești emoționale ale unor oameni foarte tineri atunci, care au răspuns prezent la chemarea PATRIEI. Departe de cei dragi și de meleagurile natale, în ritmul trepidant și aspru al vieții de război, înfruntând nesiguranța și moartea în orice moment, în scurtele perioade de relaxare între confruntări, am constatat și simțit pe viu marea mângâiere sufletească a doinelor cântate cu sufletul, cu inima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
că e mare lucru să fii un remarcabil bucătar, precum „Măria-sa Boul”, din volumul în discuție. Titlul e incitant, cu o adresă și o țintă directă, raportat la o epocă nu prea îndepărtată, când, tuturor celor ce viețuiam pe meleagurile mioritice, ni se impuneau anumite meniuri delicate, preparate tuturor din „capete, gâturi și gheare (scurmace) de pui și chiar râturi și picioare de porc de la genunchi în jos”. Și noi, „fericiții de atunci”, ne băteam ore în șir pentru asemenea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
o parte celelalte informații din atâtea domenii științifice pe care le-ai abordat și care, în ultimă instanță, mi-au îmbogățit orizontul cultural-științific. Uitam să amintesc un lucru esențial: am constatat cu uimire că și eu am hoinărit pe aceleași meleaguri bătătorite repetat de mata. Și eu am străbătut locurile dintre Herculane - Râmnicu-Vâlcea și Făgăraș, am înnoptat și eu pe la stânile din munte cu aceeași emoție de a face cunoștință cu urșii și că, undeva în apropierea lacului Capra din Făgăraș
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
granițele țării serios amenințate din toate punctele cardinale, m-am bucurat când printre cei repartizați în plutonul meu am recunoscut numele și persoana unui consătean cu 4-5 ani mai în vârstă ca mine. Prin el mi se părea că am meleagurile natale lângă mine, că nu mai eram singur printre necunoscuți. Mi l-am ales ca ordonanță imediat după 1 mai 1940, când am fost avansat ca sublocotenent. Cum nu aveam pretenții mari și mai ales că trăisem opt ani în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
am fost devansați de sovietici, am fost umiliți ca ostași și cetățeni români și toată averea și armamentul avut asupra noastră au rămas pe peronul gării Chișinău. Cu sufletul cătrănit, am luat drumul spre Prut, noi cei care eram de pe meleaguri îndepărtate - puțini la număr -, fiindcă regimentul nostru constituit în marea lui majoritate din basarabeni s-a volatilizat. L-am îndemnat pe Ghiță să urmeze calea spre Prut în mod individual, fiindcă în grup eram mult mai vulnerabili. Așa se face
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Editura Cartea Românească, București, 1998), „Război de o zi” (Editura Cartea Românească, București, 1999), și „Calea cea neștiută” (Editura Paralela 45, Pitești, 2000), precum și primul volum al romanului „Pământeni” (Editura Paralela 45, Pitești, 2000) , abordând o tematică inspirată de realitatea meleagurilor natale, spațiul Câmpiei Române și al Luncii Dunării. Prin romanul „Undeva o lumină” (Editura 45, Pitești, 2004), scriere insolită atât prin formă, cât și prin conținut, părăsește această tematică, abordând un subiect total diferit de cele anterioare. Romanul următor, „Pelerinaj
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93394]
-
și “Maica Precista”... --De unde să știu eu ce poate gândi un om lihnit de foame? --Privește la biserica Sfântul Sava. --Care-i pricina, cumetre? --Mă gândeam la spusele lui Paul de Alep... --Întâi te-aș întreba când ne-a călcat meleagurile acest prelat? --Dacă am să-ți spun că în descrierea călătoriei lui în Moldova există un capitol intitulat “ Întâlnirea Patriarhului Antiohie cu Vasile, Domnul Moldovei” sper să pricepi în vremea cărui voievod a călcat pe aceste meleaguri. --Eu am să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ne-a călcat meleagurile acest prelat? --Dacă am să-ți spun că în descrierea călătoriei lui în Moldova există un capitol intitulat “ Întâlnirea Patriarhului Antiohie cu Vasile, Domnul Moldovei” sper să pricepi în vremea cărui voievod a călcat pe aceste meleaguri. --Eu am să-ți precizez și anotimpul când l-au vizitat pe Vasile Lupu voievod. --Te ascult cu viu interes. --“Marți dimineața, 8 februarie, sărbătoarea Sf. Teodor Stratilat, măria sa domnul a trimis vorbă domnului nostru patriarh să se pregătească spre
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
puterea crește, ici în țara lui nea Pește. Cred, că are mare dreptate poetul acesta, am ajuns drept țara lui Pește, (cine naiba o mai fi și ăla ca să-l prăjim odată!). Țara lui pește, care doar mămăligă prăpădește pe meleagurile acestea mioritice, de când e lumea și în afară de aceasta nu reușește nimic altceva... Logica lui Lăpușneanu A trecut și Ziua Națională. Dacă nu ar fi fost chestia aia tare, cu Bocul percutând la ordinul Băsescului, în fața militarilor veniți pentru paradă, poate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]