2,951 matches
-
Într-o banală Înghețată de vanilie (un ilustrator clasic În era calculatoarelor), și-a actualizat competențele pentru a deveni din nou o cremă de ciocolată specială (consultant În design), apoi a Învățat cum să devină cireașa din vârf (desenator de metamorfoze), folosind noile unelte oferite de lumea plată pentru a acoperi o nouă nișă de piață. Greer s-a gândit o clipă la complimentul meu, apoi a zis: „Iar eu am crezut, În tot acest timp, că nu fac altceva decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Company McKinsey Quarterly Medicaid servicii medicale portabilitatea beneficiilor sărăcia și lipsa de Medicare meditații online mediu consumul energetic și slujbele clasei de mijloc și Medline Meghna, C. M. Mehta, Pratap Bhanu Mercedes, Grupul Auto Mercer Management Journal Merrill Lynch Messman, Jack metamorfoze Mexic Banca Centrală a Centrul pentru Cercetare a Dezvoltării lucruri intangibile ale dezvoltării economice În reforme economice În Întreprinderi mici micro-multinaționale, companii Microsoft Business Web și Centrul de Cercetare din Asia community-developed software și Dell și Internet Explorer În China
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
curmat numai prin moarte. Fusesem amantul ei adolescent, creația ei, partenerul de afaceri, persoana cea mai apropiată de noțiunea de soț și, în cele din urmă, fiul ei de vârstă mijlocie, niciodată înstrăinat de ea. Prefacerile dragostei mele pentru Clement, metamorfozele ei fuseseră una dintre menirile și realizările cele mai importante ale vieții mele: această viață care a fost de atâtea ori în pragul ratării și totuși nu a ratat niciodată. Voi reuși oare vreodată să șed cu Hartley în fața focului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apoi profesor, socotit unul dintre întemeietorii viticulturii românești moderne (ing.Dan Hodorogea), președintele Secției de Horticultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice (1970-1979), director științific la Institutul de Cercetări Hortivi ticole C ălugăreasca. Semnează împreună cu Adrian Alexandru Heraru lucrarea Metamorfozele vinului, din care redă m capito lul: Măria Sa, Cotnaru Puțin, ca tot ce este bun, Și bun, ca tot ce este rar. Acesta-i vinul de Cotnar. (Elena Herovanu,, 1936) Cronicarul spune că Ștefan cel Mare, om de viață, era
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
concentrării și specializării podgoriilor a rămas până azi în picioare și d e aceea specialiștii în viticultură recunosc unanim că Ștefan cel Mare a fost precursorul viticulturii științifice din Româ nia.<footnote id=”31”> Gherasim Constantinescu și Adrian Alexandru Heraru, Metamorfozele vinului - Legende și povestiri despre vița de vie și despre vin. </foo tnote> ACADEMICIANUL VALERIU D. COTEA Valeriu D. Cotea (n. 11 mai 1926, comuna Vidra, județul Vrancea) este un eminent oenolog român. A absolvit Facultatea de Agronomie din Iași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
valorii de durată a terței . Tema secundă a secțiunii introductive operează o animare în cadrul atmosferei generale, fapt determinat de evoluția predominantă în a planului superior, care se opune ritmului punctat din spațiul median. Episodul supune același motiv introductiv unor multiple metamorfoze ritmico-melodice, procedând la o esențială tranziție de centre tonale (), suprapusă pedalei sonore ce deține, de această dată, un aspect staționar (nu mai îmbracă forma acelui ostinato de început). Valorile de durată ale acesteia din urmă vor reprezenta puncte de referință
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și ondulările acesteia le recunoaștem deopotrivă în ascensiunea amplă a acordurilor măsurilor 3 și 5, căreia i se juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a lumii acvatice supuse permanentei metamorfoze dictate de circuitul natural. În același plan noțional, asocierea acordurilor cluster cu rezonanța cvartei mărite produce o sonoritate neutră, privată de contururi distincte, menită a întruchipa printr-o plăsmuire sonoră inspirată personajul lipsit de suflet al Ondinei. Modalitatea de utilizare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei subtile metamorfoze. Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea dictează forma reprezentărilor sale. Evitând descrierile „după natură”, Debussy evocă frumusețea acesteia printr-o atitudine depersonalizată, care îi permite menținerea obiectivității de percepție. Astfel, starea de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în triumful artei. Creația și creatorul acced la veșnicie. Semilegendarul cântăreț trac și doctrina orfică împacă două ipostaze ale destinului uman: efemeritatea cu veșnicia. Dacă creatorul este efemer prin condiția sa în lume, creația îi asigură nemurirea, salvarea. “Zeu al metamorfozei, în același timp prezență și absență, Orfeu se situează la hotarul incert dintre două lumi, una nocturnă a virtualităților tainei, cealaltă solară, a împlinirilor realului. Cântecul său preaslăvește nu numai vizibil, ci și invizibil fecund de unde își trag seva toate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
incantabil, continuu, stimulând gestul creativ. în fond, Dupa melci e și o verificare tragică a puterii Logosului ca o privire înapoi după Eurydice”<ref id=”31”>ibidem, p. 116</ref> în aceasta creație literară, descantecul copilului pare a fi o metamorfoză a cântecului orfic, ce poate transfigura lumea. „Micul Demiurg” și Orfeu, victime ale păcatului originar, supuși greșelii specifice firii umane. încă din cele mai vechi timpuri, umanitatea a experimentat pe propria ființă consecințele nerespectării unei legi fundamentale cosmice: cunoașterea este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acestea îi îngână cântările, așa cum le-a păstrat memoria ierbilor, vântului, pitrelor sau izvoarelor timp de milenii. În șoapta, susurul, plânsul lor se mai aude, abia distinct, abia auzit, lira lui Orfeu, Lira Marelui Poet Trac.”32 MENȚIUNE Etnoestetica și metamorfozele urâtului Oana-Maria Butnaru, clasa a X-a Victoria Paraschiva Ciobotaru, clasa a X-a coord. prof. drd. Daniela Bahrin Colegiul Național, Iași Dintotdeauna, tradițiile unui popor au inclus valorile socioculturale create de el în clipe decisive din trecutul istoric, valori
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La război mi ai datu-mi buna-nvățătură: Brațe de aramă la săgetătură...”. Dar rezonanța excepțională a aliajului, mai cu seamă, l-a destinat instrumentelor muzicale cu sunet amplu. În Metamorfozele lui Ovidiu arama tronează în sediul Renumelui, trimițându-și ecourile asemănătoare mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în același sens, ca materie a cântecului aspru. „Fire-aș ca o aramă răsunătoare și ca un clopot nerăsunând”, scrie Ioan
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dincotro cu blastămurile părințești în mână”. În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii dracul, simbol al lumii fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se rănește, sentimentul de iubire aparținând parcă de altă lume. O ipostază diferită a dragostei apare la Blaga, în poezia Cântecul focului. Profund filosofic, discursul liric marchează potențarea misterului. Dragostea lui Blaga devine elan, trăire plenară, departe de Marele Orb. Metamorfoza iubitei amplifică misterul sentimentului și a atingerilor tainice: „tu crengi ai, iubito, nu brațe”, „înflorești mulțumită”. Iubitul este un Orfeu care transformă ființa iubită în vibrații, mișcare, tensiune. Ciclicitatea naturii căreia aparține iubita stă sub semnul inimii. Lexical este dominat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
metafizică. Visul literar creează întotdeauna o confruntare între două lumi, o tensiune între aparență și esență și o plăcere a deghizării, a disimulării și a izolării. Eul care visează știe că visează, dar este actor și se iluzionează întotdeauna că metamorfozele la care participă se vor rezolva cândva, în spectacol, în favoarea lui însuși. O primă constantă a visului este metamorfoza, caracterul de mișcare. În tradiția realistă, visul pare rezolvat straniu în finalul din nuvelă, manevra tipică fiind aceea de a sugera
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
românească la anul de grație 2005 Gând de final În loc de preambul: Arheologie feminină (întrebările aparțin Magdei Cârneci) Observator Cultural, nr. 47, 16 ianuarie, 2001 Scurtă prezentare personală (adusă la zi): De 50 de ani sunt persoană ca femeie în diverse metamorfoze: nepoata unor țărani ardeleni, fiica învățătoarei Emilia Bîrsan și a colonelului artilerist Mihai Bîrsan, mama lui Andrei, soția lui Adrian, prietena prietenilor mei, colega colegilor mei, profesoara elevilor și studenților mei. Am scris cărți de filosofie feministă, de teorie politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
formelor de gips, pânză, imagine video cu fețe de bătrâne care se metamorfozau în glie, ședea discretă ca o umbră, undeva într-un colț al sălii. Mi-am plimbat privirea pe „formele” născute de Marilena, ascultând vocea care însoțea filmul metamorfozelor pământ-chipuri de bătrâne. După o vreme, am părăsit sala fără să-i pot spune Marilenei nimic. Graiul îmi pierise oprit de emoția și frustrația teoreticienei față cu o operă care întrupa atât de senzațional femeiescul. Mă gîndeam la răceala raționamentelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ar considera că e o treabă învechită. Mi-ar putea reproșa că mă întorc înspre romanul tradițional. Dar eu nu scriu în nici un fel roman tradițional. Am totuși convingerea că personajul trebuie să existe orice s-ar întâmpla. Sau oricâte metamorfoze ar suferi romanul. Când creez personajul, mă încearcă senzația pe care o aveam mai demult, atunci când sculptam. Astăzi, îi conturez fruntea, obrajii, ochii. Mâine, mâinile, îi caut expresia până ce reușesc să-l văd. Deci în fiecare zi îi adaugi acelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
tâlcurilor sale depășind pitorescul, vibrând spre infinit, poezia lui Cezar Ivănescu se vrea un analogon al Lumii." Gheorghe Grigurcu " Cezar Ivănescu este poetul stărilor primordiale, al lumii ce se naște murind și moare născând, al spaimei biologice de dispariție, al metamorfozei. Un extraordinar simț al efemerului și al inconsistenței, o pătrunzătoare intuiție a materiei, o trăire viscerală, instinctuală se întrevăd în fluxul continuu de senzații, în furia dezordonată a imaginilor, în gâlgâirea impresiilor primare. Este o poezie grea, zguduitoare până la teroare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Criza ca manifestare a tuturor contradicțiilor economiei burgheze", Marx afirmă: "Separararea procesului de producție (nemijlocită) de procesul circulației nu reprezintă decât într-o formă mai dezvoltată posibilitatea crizei, posibilitate care a ieșit la iveală încă de atunci de am analizat metamorfoza simplă a mărfii. De îndată ce aceste procese, în loc să se succeadă în mod armonios, devin independente ca momente separate și opuse, apare criza." Și mai departe Marx spune: Dacă mărfurile rămîn nevîndute, izbucnește criza". Asemenea momente de separare între producție și circulația
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
la relația dintre procesul producției și cel al circulației, analizându-le ca pe un tot în cadrul procesului reproducției. Această analiză constituie de fapt una dintre concepțiile mai bine explicate, după cea a analizei creării valorii unei mărfi. Referindu-se la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea (M-B-M'), Marx arată că circulația mărfurilor implică diferite costuri (de depozitare, de transport și evidență), pe care capitalistul le extrage din plusvaloarea creată
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
17, 33, 47, 95, 97, 99, 125, 135, 141, 171, 174, 192, 193, 199, 201, 244, 249, 251, 259 cheltuieli, 154 depreciere, 99, 101, 123, 125, 128 inflație, 70, 123, 125, 127, 128, 137, 296 istoria, 50, 118, 277, 278 metamorfoză, 61 monedă în circulație, 71, 124, 127, 139, 141, 202, 214, 312 nivel de trai, 35 plusvaloare, 61 politică economică, 119, 125, 133, 142, 147 politică financiară, 18, 101, 102, 104, 124, 135, 202, 203, 239, 286, 297 bănci, 47
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Ovidius este autorul mai multor lucrări erotice: Amores, Heroides, Ars amandi, Remediile iubirii. Heroides include douăzeci și una de epistole erotice imaginare, șaptesprezece dintre ele sunt dedicate unor personaje feminine legendare, una dintre ele este dedicată poetesei Sapho. Ovidius este și autorul Metamorfozelor, Tristelor, Ponticelor, a creat Ars amandi sau Ars amatoria, o capodoperă a literaturii erotice. Autorul s-a substituit fiului zeiței Venus, Amor / Cupidon, pentru a-i sfătui pe bărbați și pe femei să-și cucerească iubitele / iubiții la teatru, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ani. Curtezane și pseudocurtezane în literatură Corina Publius Ovidius Naso, Amores / Iubiri Ovidius (43 î.H.-18 d.H.) aparține curentului clasic al literaturii latine și strălucitei triade, alături de Vergilius și Horațius. Este autorul unor lucrări recunoscute ca valoare: Pontice, Triste, Metamorfoze, autorul elegiilor erotice cultivate în: Amores, Ars amandi sau Ars amatoria, Heroides, Remediile iubirii. Poetul latin a fost influențat de epoca de libertinaj moral în care a trăit și pe care a reflectat-o cu mijloace artistice. Opera sa de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
anumită idee a forței în sport. Ea anunță ceea ce unsprezece-cincisprezece ani a născut și a explodat: noile sporturi de alunecare în aer, pe mare și pământ... Deoarece corpul sportiv este un corp social, în raport cu alte corpuri productive și lentele sale metamorfoze sunt sub efectul mecanizării și automatizării. Este de asemenea o imagine a corpului la care se adaugă mii de reprezentații difuze și mii de semnificații. De exemplu, ju-jitsu, la începutul secolului al XX-lea nu s-a putut dezvolta în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]