17,356 matches
-
se orienteze; unde se află, în ce parte o fi apa, pentru că auzea gălăgia copiilor care erau la scăldat, din ce parte percepe că trebuie să vină miros de grâu proaspăt treierat sau miros de paie, de pleavă, poate și miros de șoarece, din ce parte bate, și dacă bate vântul... Și tot gândindu-se așa, s-a întrebat de ce, planta la rădăcina căreia stătea, nu are miros...S-a uitat la frunze, s-a uitat la tulpină și era convins
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
miros de grâu proaspăt treierat sau miros de paie, de pleavă, poate și miros de șoarece, din ce parte bate, și dacă bate vântul... Și tot gândindu-se așa, s-a întrebat de ce, planta la rădăcina căreia stătea, nu are miros...S-a uitat la frunze, s-a uitat la tulpină și era convins că nu s-a înșelat, planta era barbaursului și el știa încă de la naștere că este o plantă cu miros foarte frumos și lipește botul de plantă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
planta la rădăcina căreia stătea, nu are miros...S-a uitat la frunze, s-a uitat la tulpină și era convins că nu s-a înșelat, planta era barbaursului și el știa încă de la naștere că este o plantă cu miros foarte frumos și lipește botul de plantă, în zadar nu miroase de loc, de aceea se întreba de ce. Într-un târziu își aduce aminte că el nu mai are mustăți. Copilul acela l-a nenorocit pe viață, și a început
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să fac, să mă duc la canal sau să mă dizolv? a întrebat Alcoolul, după ce s-a evaporat puțin scăzând din tărie. -Pentru că dispui de tărie, în procent de sută la sută, trebuia să înțelegi că într-o zi mirosul tău nu va fi la îndemâna oricui, a răspuns Ceaiul. -Într-o zi dispar de pe piață și nu mai consumă nimeni tărie, a completat Alcoolul pe Ceai, râzând în batjocoră. -Eu n-am spus asta, dimpotrivă, se scuză Ceaiul. Tăria trebuie consumată
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să răspunzi la întrebare greierule? -Nu, a răspuns scurt, acesta . -Bine, atunci răspunde tu furnico. -În Amazonia trăiește cea mai mică maimuță din lume. Femela are greutatea de cincizeci de grame iar bărbătușul are optzeci de grame. -Oare de unde vine mirosul acesta? a întrebat păianjenul. -Cum, nu știți? i-a întrebat furnica pe cei doi prieteni. -Nu! au strigat amândoi deodată. -De la albine, le-a răspuns furnica și repet: nu mai strigați așa. -Ne ierți, dragă prietenă, știi doar de ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
întrebat furnica pe cei doi prieteni. -Nu! au strigat amândoi deodată. -De la albine, le-a răspuns furnica și repet: nu mai strigați așa. -Ne ierți, dragă prietenă, știi doar de ce urlăm. -Bine, bine! Hai să vedem cum e cu mirosul acesta de la albine. -Te rugăm și îți mulțumim scumpa noastră vecină, zise păianjenul. -Atunci când este cald, a început a explica furnica și cei doi stăteau cuminți și ascultau, adică temperatura este insuportabilă, albinele elimină picături de nectar lichid ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ar fi spre binele nostru să ne aciuim aici, după această tufă să nu fim zăriți de făpturile care se adapă din apa izvorului. -Despre ce fel de făpturi este vorba și de unde știe el? -Spune că roua a păstrat mirosul unor copite care au trecut pe aici nu cu mult timp în urmă. -Ale cui urme crede Trotinel că sunt? -Nu știu ale cui urme pot fi, pentru că au un miros specific de animal foarte greu și fioros, a răspuns
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și de unde știe el? -Spune că roua a păstrat mirosul unor copite care au trecut pe aici nu cu mult timp în urmă. -Ale cui urme crede Trotinel că sunt? -Nu știu ale cui urme pot fi, pentru că au un miros specific de animal foarte greu și fioros, a răspuns de data asta Trotinel, care se apropiase de Căiță între timp. -De unde știi că este greu și fioros? -Că sunt animale grele, mi-am dat seama după cum au culcat iarba
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de data asta Trotinel, care se apropiase de Căiță între timp. -De unde știi că este greu și fioros? -Că sunt animale grele, mi-am dat seama după cum au culcat iarba; că sunt fioroase, mi-am putut dat seama după mirosul adânc primit de plantele pe unde au călcat pentru că unele au murit, iar altele au imprimat în structura lor mirosul greu de suportat din cauza căruia abia respiră. -De la ce animale crezi că este mirosul? a insistat cu întrebările gărgărița
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sunt animale grele, mi-am dat seama după cum au culcat iarba; că sunt fioroase, mi-am putut dat seama după mirosul adânc primit de plantele pe unde au călcat pentru că unele au murit, iar altele au imprimat în structura lor mirosul greu de suportat din cauza căruia abia respiră. -De la ce animale crezi că este mirosul? a insistat cu întrebările gărgărița. -Nu-mi dau seama, cred că nu sunt animale care trăiesc pe la noi. -În cazul acesta tot grupul se va ascunde
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
am putut dat seama după mirosul adânc primit de plantele pe unde au călcat pentru că unele au murit, iar altele au imprimat în structura lor mirosul greu de suportat din cauza căruia abia respiră. -De la ce animale crezi că este mirosul? a insistat cu întrebările gărgărița. -Nu-mi dau seama, cred că nu sunt animale care trăiesc pe la noi. -În cazul acesta tot grupul se va ascunde într-o tolbă pe care o va ține Trotinel în spinare, Stup se va plimba
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
trecut pe lângă noi era un monstru, a zis Trotinel. -Înseamnă că acesta trebuie să fie Zeul șerpilor, își dădu cu părerea Ciric. N-a durat mult și s-au întors cele două plecate în observație: Cârtița și Buburuza. -Uf, ce miros înecăcios! zise cârtița după ce a ieșit la suprafață și a respirat puțin aer curat. -Suntem pe teritoriul șerpilor, zise puțin îngândurată gărgărița. -Ce vrei să spui, Buburuza? -Ce pot zice decât că la prima oprire am ajuns într-un loc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lovea cât putea de tare cu ale lui copite în corpul șarpelui de-i tremurau până și dinții, în care nu mai avea venin. Mulțimea de șerpi chemată de Dardailă, a rupt-o la fugă din locul cu pricina, simțind mirosul de usturoi aruncat pe jos de Căiță. Dardailă a rămas din nou singur să se lupte cu așa forțe pe care nu le mai întâlnise până atunci. -Spune, Dardailă, care-ți este hotărârea? a revenit cu întrebarea Stup. -Recunosc că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că cineva sau ceva ar aduce pagube locurilor natale. Împăcat totodată că Dumnezeu va avea grijă ca acest loc sfânt să rămână multă vreme nealterat de răutățile lumii. Ori de câte ori reveneam, găseam cu emoție și bucurie încă de la intrarea-n sat, mirosul plăcintelor poale-n brâu și mirosul răscopt al povirlei cu care gospodinele adeseori se mândreau de ceea ce ieșea din palmele lor obosite și bătătorite de muncă. Dulceața din nucă și aceea din cireșe amare, ocupă locuri de frunte în preocupările
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pagube locurilor natale. Împăcat totodată că Dumnezeu va avea grijă ca acest loc sfânt să rămână multă vreme nealterat de răutățile lumii. Ori de câte ori reveneam, găseam cu emoție și bucurie încă de la intrarea-n sat, mirosul plăcintelor poale-n brâu și mirosul răscopt al povirlei cu care gospodinele adeseori se mândreau de ceea ce ieșea din palmele lor obosite și bătătorite de muncă. Dulceața din nucă și aceea din cireșe amare, ocupă locuri de frunte în preocupările gospodinelor din Cristinești. Nu am găsit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gâze fluorescente pe care copiii le numesc îngerii nopții n-ar exista, viață n-ar mai fi ... Revenind din când în când la realitate, privesc în suflet cu mare satisfacție cum umbra timpului trecut mă urmărește și eu nu simt mirosul gazelor ce poluează atmosfera, gaze inventate de om pentru a-l distruge pe om, nu simt degradarea din juru-mi. Mă trezesc când umbra mă aruncă în brațele trecutului, simplu, copilăresc, crud, verde, chinuit, greu, alunecos în apă și în glod
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
adie oare peste noi spațiul gol? Nu a devenit mai frig? Nu continuă să se facă tot mai noapte? Nu trebuie oare să aprindem lanterne dimineața? Din zgomotul groparilor în timp ce îngroapă pe Dumnezeu nu auzim chiar nimic? Nu simțim încă mirosul putrefacției divine? Și zeii se descompun! Dumnezeu e mort! Dumnezeu rămâne mort! Iar noi l-am ucis!". Și totuși intenția lui Nietzsche prin știința veselă era doar să facă evident faptul că pentru viitorul oamenilor moartea lui Dumnezeu înseamnă un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și în cazul furnicilor sau al peștilor despre o "inteligență de grup". Animalul de unul singur nu înțelege totul, el doar se inserează în grup sau în colonie, dar găsește calea cu un instinct sigur datorită unor tehnici specifice (sunete, mirosuri). Pentru oameni este divers: fiecare individ are responsabilitatea să găsească și să parcurgă propria stradă în viață. Rasa umană însăși a trebuit să caute și să găsească propria cale în interiorul lumii animalelor în decursul a zeci de mii de ani
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
veci,să cuget, să visez... să visez mereu! Dar, vai! Lipsea repausul; lipsea liniștea și totul mă tulbura mai mult. Mergeam încet, privind o mică bisericuță, unde se află înmormântat prințul român George Bibescu (1887), când deodată mă pătrunse un miros urât de carne friptă și de păr. Cercetez și cam la mijlocul cimitirului văzui o casă mare; cu un coș ca de fabrică, de unde țâșneau valuri groase și negre de fum. Era multă lume adunată înăuntru acestei case. M-am strecurat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
deasupra ei; și, Într-un fel, spelunca de jos Închipuia salonul locuinței noastre. Căpitanului Îi plăcea să coboare și să se așeze acolo ca să-și omoare timpul când nu avea ceva mai bun de făcut, adică În majoritatea cazurilor. În ciuda mirosului de prăjit și a fumului de la bucătărie, a murdăriei de pe jos și de pe mese, a șoarecilor care fugeau de colo-colo urmăriți de pisică sau căutând bucățele de pâine, locul era confortabil. Era și plin de mișcare, fiindcă obișnuiau să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de la San Felipe cu centurionul Înțesat de tubulețe de tinichea pline cu mențiuni onorifice pentru campaniile lor și vitejia dovedită, toate mai false decât un dublon de plumb. Plouase nițel dis-de-dimineață și erau urme de noroi pe dușumeaua tavernei, cu mirosul acela tipic de umezeală și rumeguș pe care zilele ploioase Îl lasă În locurile publice. Cerul se Înseninase și o rază de soare, Întâi timidă, apoi tot mai sigură pe ea, Încadra masa la care Diego Alatriste, Licențiatul Calzas, Dómine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ocazii, când mi se permitea să ies în față și să stau lângă catedră, nimeni nu se mai gândea la micul meu defect, care mult mai târziu avea să primească frumosul nume de alexie. De la una din bănci venea un miros distinct de grajd. Câțiva tușeau sec și reținut, deși locuiau în Norsjövallen. Una din fete își sufla nasul în palmă. Nici unul dintre noi nu era perfect. în scurtele momente când mi se permitea să predau, mă purtam ca un reprezentant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
spus. Sunt convins de asta. Apoi tata m-a luat de mână și m-a condus prin bucătărie în camera bunicului. Acolo se afla motivul vizitei mele acasă. Pe soba din bucătărie stătea o cratiță care scotea aburi, iar inconfundabilele mirosuri de piper, dafin, cuișoare și ceapă, într-o uniune intimă, se răspândeau în întreaga casă. Mama nu uitase ce doream cel mai tare să mănânc. VIGNETA în camera bunicului era un frig de gheață. El zăcea în sicriul pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cearșaful alb. în Biblie Lazăr este înfășurat la fel înainte ca Iisus Hristos să-l trezească din morți. E într-adevăr ciudat, am spus, că el a fost cel care a trebuit să moară. în răceala camerei se simțea bine-cunoscutul miros de ulei de pipă și, foarte puernic, mirosul de tutun, adunat de multă vreme. Tot așa mirosea și în casa mea de lângă Râu. Pipa avea să-mi revină mie. De atunci am două pipe identice. Dar cea a bunicului e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
fel înainte ca Iisus Hristos să-l trezească din morți. E într-adevăr ciudat, am spus, că el a fost cel care a trebuit să moară. în răceala camerei se simțea bine-cunoscutul miros de ulei de pipă și, foarte puernic, mirosul de tutun, adunat de multă vreme. Tot așa mirosea și în casa mea de lângă Râu. Pipa avea să-mi revină mie. De atunci am două pipe identice. Dar cea a bunicului e mai dulce la gust. în general el arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]