3,398 matches
-
eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a unei atmosfere netensionate în clasă, în orele de curs. Numai pe baza unei obiective cunoașteri de sine se formează „spiritul autocritic”, judecata realistă, principialitatea, modestia, echilibrul moral. Nu mai puțin importantă este și capacitatea profesorului de a cunoaște și aprecia în termeni obiectivi elevul, inclusiv colectivitatea căruia acesta aparține, deoarece activitatea didactică reprezintă un dialog viu și permanent (de ordin intelectual, afectiv și moral) între
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Încetișorul. Când zeii bătrâni și meschini, și consecințele lor, nu-l mai incomodează pe om cu dușmănii și favoruri. Pictură de război. Un concept impresionant pentru oricine, profesionist sau nu; și Faulques se apropiase de ea cu toată prudența și modestia tehnică posibile. Înainte de a cumpăra turnul și de a se instala acolo, adunase ani În șir documentație, vizitase muzee, studiase execuția unui gen care nici măcar nu-l interesase În perioada studiilor și Înclinațiilor de tinerețe. De la galeriile cu bătălii din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vecini au Însemnat mult mai mult decât „gălăgia” publică a disidenților români popularizați de Radio Europa Liberă sau alte instituții de presă occidentale. Explicația adepților acestei teorii? Disidența lor a stat sub semnul caracteristicilor definitorii ale poporului român - bunul-simț și modestia de sorginte creștină -, În timp ce opozanții care și-au asumat gesturi publice de protest Împotriva abuzurilor dictaturii denotă prin acțiunile lor un fel de practici neconforme cu statutul unui român adevărat. Nu a fost exclusă nici ipoteza unei dorințe acute de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe care o va urma relația (constituire, continuare, disoluție, repararea relației). Autodezvăluirile au funcție strategică în comunicare: vorbitorul îi propune interlocutorului o imagine despre sine pentru a o negocia pe parcursul interacțiunii verbale. Vorbitorul este constrâns în autodezvăluire de reguli ale modestiei și de riscurile pe care le comportă dezvăluirile personale. Printre mărcile discursive specifice sunt formele verbale și pronominale de persoana I, determinările adjectivale și adverbiale, modalizatorii subiectivi (părerea mea, zic că, cred că), frecvența deicticelor, constituirea unor opoziții discursive eu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate, dezamăgire, nemulțumire, dezgust, stânjeneală, invidie, teamă, singurătate, frustrare, durere, vinovăție, umilință, gelozie, remușcare, [auto]compătimire, egoism, ură, rușine, îngrijorare), altele mixte (acceptare, trac, dor, modestie, nostalgie). Dintre acestea, cinci sunt considerate emoții de bază, primare, în sensul că se regăsesc la toate populațiile și intră în structura unor emoții complexe: furia, frica, tristețea, dezgustul, fericirea. Diagrama de mai jos prezintă principalele emoții, gradele în care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conduită socială, mâncare, tradiții, limbă etc.); dar, așa cum cea mai mare parte a aisbergului este sub ape, cea mai importantă parte a culturii este ascunsă și nebănuită: valori, mentalități, motivații, reguli și relații instituționale, roluri sociale, semnificația unor noțiuni ca modestie, generozitate, hotărâre, feminitate, percepții subiective ale timpului, relația cu puterea, conexiuni sociale, retorica discursului etc. În același timp, partea invizibilă a culturii este și partea ei cea mai periculoasă: așa cum partea nevăzută a icebergului poate scufunda un vas, tot astfel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individului în lume stau la baza realizărilor personale și afirmării voinței proprii. În Orient, individul, ca parte componentă a universului și ca membru al grupului din care face parte, are ca valori fundamentale devenirea spirituală, propășirea interioară, cultivarea spiritului, virtutea, modestia, atitudinea rezervată în relațiile cu semenii. Familia. Importanța familiei în societate derivă din faptul că transformă, prin socializare, un organism biologic în ființă umană. În cadrul familiei se definește relația dintre individ și grup. Conceptul însuși de familie conferă o imagine
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
standardele estetice se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția, frumusețea, bunătatea, generozitatea, solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea, emoția; conflictele sunt rezolvate prin negociere și compromis. Relațiile între rolurile sociale ale celor două sexe sunt flexibile: băieții și fetele studiază aceleași materii la școală, femeile și bărbații pot ocupa aceleași poziții în societate, desfășoară aceleași tipuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul (emoția pe care o are individul pus în situația de a se manifesta public, de exemplu, în cadrul unui discurs public - engl. apprehension) este valorizat negativ în Statele Unite, dar pozitiv în cultura Chineză. Și, în ciuda posibilității de echivalare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au fost rostite (Subiect-Obiect-Verb). Cuplarea actelor de vorbire în perechi de adiacență pune în evidență diverse diferențe: în unele culturi complimentele vorbitorului sunt acceptate de interlocutor (Ai o bluză foarte frumoasă! / Mulțumesc.), în altele sunt refuzate, ca expresie indirectă a modestiei (Ai o bluză foarte frumoasă! / Îmm, nu e cine știe ce... e ieftină!); în unele culturi interlocutorii acceptă sau refuză ofertele de mâncare sau băutură ale vorbitorului, în funcție de ceea ce vor cu adevărat la momentul respectiv (de exemplu, în cultura americană), în timp ce în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mult, e foarte frumos!). O abordare a sistemului politeții în termenii principiilor comunicative a relevat existența unor maxime ale politeții precum Nu impune!, Lasă opțiuni interlocutorului!, Exprimă sentimente de camaraderie! (Lakoff, 1973) sau maxima tactului, maxima generozității, maxima aprobării, maxima modestiei, maxima acordului, maxima simpatiei (Leech, 1983). În această abordare, culturile diferă între ele în funcție de felul în care ierarhizează maximele, de prioritățile acordate unora dintre ele. Pentru cultura chineză, de exemplu, Gu (1990) identifică patru maxime ale politeții în acțiune: maxima
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare contextuală, ideile sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gaură; gest frumos; gesturi; gîndul; grandios; greșit; grijă; impecabil; inestetic; interesant; inundat; ireproșabil; istorie; iubit; încredere; îndodii; îndrăgostit; îndrăzneață; înțelept; Jessica Alba; de lăudat; ce merită lăudat; like; loc; lucitor; magazin; mareșal; măiestuos; măreție; merit; merituos; Messi; militar; mirific; mișto; modestie; modul de viață; muncă; natura; natură; neadmirabil; negustor; nobil; nou; ofițer; oglindă; om cu clasă; om plăcut; onorat; operă; parc; pas; părere; părinți; persoane; personalitate; place; poate; poet; poetul; pomul; prieten; portret; poziții; preferat; de preț; prielnic; prieten; prost; răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dezonoare; distracție; dormi; eu; face; fală; falsitate; fată; favoare; fără; feciorie; felicitare; fidel; fini; formare; fraternitate; frumos; grație; hoție; hrană; hrănire; ideal; inteligență; invitație; încredere; încununare; înstărit; întîmplare; înțelepciune; la masă; a lăuda; lăudat; lectură; maturitate; măreție; mărinimie; minune; moca; modestie; morală; moralitate; multă; naș; nimeni; noblețe; normal; normalitate; nouă; nu; nuc; oamenilor; oaspete; obraz; omagiu; omenos; și onoare; onora; ospăț; patrie; patriotism; părinte; plasă; plăcere; plăcut; a plăti; politic; pomană; a prețui; prețuire; primire; primul; prînz; prostie; rang; raritate; ras
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
independență; influență; inginer; ins; interior; invizibilă; iubesc; încăpățînată; încercare; îndrăzneală; însăși; însuși; înțelegător; înțelepciune; întineri; întotdeauna; învăț; la; liber; linie; liniște; luluță; lume; luptă; magazin; mamă; Marian; mărunt; mereu; al meu; micuță; Mihaela; minte; misterios; mișto; mîine; mîndrie; modest; modestă; modestie; multe; mulțumire; musafir; nasol; nebun; necunoscut; neînțeles; ca niciodată; noblețe; nor; nul; om important; om simplu; onoare; perfect; plec; plictisit; plîng; poate; o port; posesie; prăjituri; prenume; prietenie; prietenoasă; profesionalism; propria persoană; prost; puritate; realitate; realizări; rebel; rece; respect; reușită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
157/62/95/0 laudă: mîndrie (66); de sine (26); bucurie (22); fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere (11); bravo (11); fericire (10); bine (8); compliment (8); odă (8); om (8); păcat (8); minciună (7); mîndru (7); modestie (7); încurajare (6); orgoliu (6); aplauze (5); bună (5); copil (5); fudul (5); mărire (5); sine (5); succes (5); aprecia (4); aroganță (4); bucuros (4); faimă (4); fățărnicie (4); felicitare (4); încrezut (4); onoare (4); plăcere (4); plin de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuminte (2); cuvinte (2); Dumnezeu (2); el (2); pe el (2); exagera (2); falnic (2); fete (2); fițe (2); fraudă (2); frumos (2); insuportabil (2); îngîmfat (2); mări (2); mereu (2); merită (2); minciună (2); nu miroase a bine (2); modestie (2); mult (2); multă (2); mulțumire (2); muncă (2); narcisist (2); omagiu (2); orgolios (2); prietenie (2); proslăvi (2); răutate (2); rea (2); reușită (2); ridica în slăvi (2); satisfacție (2); pe sine (2); stimă de sine (2); susține (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăudat; lăudător; lene; linguri; lingușea; lingușeală; a linguși; lingușire; lucru bun; doar mama; manipula; a se da mare; marfa; mari; mașină; măguli; măgulire; măreție; a mări; mărinimie; a merita; nu merită; a minți; mîncare; mîndră; a se mîndri; modest; fără modestie; motivare; mulțumi; mulțumiri; nașpa; nenorocire; nepoata; nesimțire; nesuferit; nimic; nimic frumos; noroc; nou; obstacol; om deștept; omagia; omagiere; omul; onoare; onora; parșivitate; pasiune; pălăvrăgi; părinte; pedeapsă; peria; persoana; persoană; o persoană; pestriț; pițipoancă; place; a place; plăcea; plăcut; plin; plin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros urît; miros; modestie; murdară; naivitate; neam; neghiob; neinteligent; nevinovat; nivel; oală; oier; orb; paie; păr; pășune; pletoasă; portieră; prietenie; producție; prost; prostie; prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
insultă; interdicții; interzicere; ispravă; istorie; încătușare; încercare; închis; încuiat; îndeplinește; înduioșare; îndură; îndurerare; îngrădire; înjosire; întotdeauna; întristare; învață; învățare; învățătură de minte; jilavă; joc; a judeca; judecător; just; justiție; la naiba; limită; lipsă de libertate; lucru; mama; masochism; măr; de modestie; nasol; năcaz; neacceptare; neascultare; necesară; nechibzuit; nedreptate; needucat; nefericit; negru; neîncredere; nemeritat; nemiloasă; neputință; neregulă; nerespectare; nesupunere; nevinovăție; nimic; noapte; normală; nu vreau; nu; nuci; nu-u-u!; obidă; obrăznicii; a fi ocărît; om; onorariu; oprire; orez; orgoliu; pătură; pedeapsă; a pedepsi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
degeaba; delicatețe; destăinuiri; duce; durere; ea; el; ele; eu; a doua familie; foarte; folositor; fotbal; gînd; greu de găsit; important; interes; Ioana; Ionela; încercare; îndrumare; înghețată; jumătate; legat; legătură; liniște; loial; melec; al meu; Mihaela; Mihai; minciună; minciunos; miraj; mîndrie; modestie; moment; mult; de nădejde; nebun; nerecunoscător; nevoie; niciodată; noroc; nu; Olea, Ana; om apropiat; om de încredere; omenie; optimism; oricînd; Paul; părinte; persoană de încredere; persoană; povară; prietenos; putere; robot; scump; senior; sfat; sincer; sociabilitate; sper; speranță; străin; suferință; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
firicel; foc; frumos; frustrare; aproape gata; geană; gol; gramaj; greșeală; greu; guvern; hașiș; important; inconsiderabil; inexistent; infim; inimă; insuficiență; încă; nu îndeajuns; îndrăzneală; a învăța; pe jumătate; limitare; limită; lipsuri; luptător; mai mic; mărunțiș; cu măsură; măsură; minus; minută; modest; modestie; motivație; nu mult; nu prea mult; mulți; mulțumesc; mulțumire; mulțumit; murdar; neajunsuri; neavut; necesar; nedreptate; neimportant; neîmplinire; neîncredere; neîncrezut; neliniște; neplăcut; nesatisfăcător; nestrîns; nesuficient; aproape nimic; nimica; nisip; normal; noroc; nota; nul; obosit; omăt; papuci; patine; peste; pitic; plictisitor; poco
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos; fugă; furt; gafă; gest; gînsac; gol; grea; greșeli; greșit; greu; haine; hoț; iertare; ignoranță; incomoditate; inovație; inutilă; ipocrizie; îmbujorat; închis; încleștare; îndrăzneț; însărcinată; învinuit; jena; jenare; laudă; lenevie; lipsă de curaj; lume; mama; medic; mică; mincinos; minciuni; minte; mîhnire; modestie; mohorîre; moment; multă; mulțime; mustrări; naiv; neatenție; necinste; necinstit; necunoscut; negru; neîncredere; neîndemînare; neliniște; neobrăzare; nepăsare; neplăcere; nepoliticos; nerușine; nevinovăție; niciodată; normal; notă mică; note; obidă; obraji roșii, obrăjori; obrăznicie; obscen; ofensă; oribil; oroare; palpitații; panică; păcate; pămînt; părere; părere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
singur (3); slab (3); umilință (3); a nu avea (2); avere (2); fără avut (2); bătrîn (2); bogăție (2); calic (2); depresie (2); fără familie (2); fericire (2); frică (2); ghinionist (2); greu (2); greutate (2); lefter (2); mîncare (2); modestie (2); Moldova (2); neajunsuri (2); nevoi (2); noi (2); oameni (2); popor (2); pustiu (2); puțin (2); rege (2); sincer (2); stare (2); stradă (2); Africa; african; aleargă; amar; amară; anevoios; nu are; boschet; bucurie; dar bun; bunătate; buzunar; buzunare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grijă; ieftin; îmbogățit sufletește; imensă; impresie; incontestabilă; inegalabil; inestimabil; inestimabilă; ingenios; inimă; inteligent; interes; investiție; irefutabil; ispite; istorie; iubire; înălțător; încredere; lire; lucruri; mafioți; manea; de-aia mare; mașină; matematică; materială; materialist; măreție; măsură; mătură; Mihai Eminescu; mîncare; minte; mod; modestie; mondială; monete; morala; morale; moravuri; muncă; națională; neestimată; nemărginită; neprețuită; nimeni; nivel; noi; nulă; număr; numeric; nutritivă; oameni; ochi; omul; onest; operă; părinți; Paris, Salam; pe; preț moral; pricepere; prietenia; prietenie; privilegiu; produs; profit; prostie; putere mare, mare; puternic; realizare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]