9,927 matches
-
deosebim: 1. Inflamații predominant alterative; 2. Inflamații predominant exsudative; 3. Inflamații predominant proliferative. Este adevărat că modificările alterative, uneori sunt mai puțin decelabile, decât modificările exsudative, care sunt mai tumultoase; că adesea modificările alterative sunt de ordin celular sau chiar molecular, niveluri structurale a caror investigație necesită o tehnologie amplă și destul de sofisticată. Cercetarea actuala a depășit însă vizibilul macroscopic și este din ce in ce mai ancorată în microcosmosul celular electronomicroscopic. Aici este miezul, nișă ecologică, a oricărei inflamații. Biotehnologia
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1978Ă. BIBLIOGRAFIE Abella N. și colab. - Revue Méd. Vét., 145, 3, 177-184, 1994; Ackley C.D., Coper M.O. - Am. J. Vet. Res., 53, 4, 466- 471, 1992; Adameșteanu Constantă - Anatomie Patologica. Inst. Agronomic Cluj Napoca, 1974; Alberts B. și colab. - Molecular Biology of the cell. Garland Publishing, Inc. New York, London, 1992; Alessi M.C. și colab. - Revue du Practicien, Paris, 47, 20, 2227-2231, 1997; Alien Fr. și colab. - Journal of Pharmac. and Toxicol. Metods, 37, 215218, 1997; Alison M.R. și colab. - J.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Jersey, 2002, BIC All, București, 2002; Belkaid și colab. - Vet. Res., 24, 4, 359-361, 1993; Benazzi C., Marcato P. - Atti. Șoc. Ital. Di Buiatria, 1987, 635-636 și Obiettivi e Documentii Veterinării, 8, 12, 55-57, 1987; Benga Gh. - Biologie celulară și moleculară, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1985; Blantz R.C., Munger K. - Role of nitric oxide în inflammatory conditions. Nephron, 90, 4, 373-378, 2002; Bochsler Ph., Slauson D.O. - Inflamation and Repair of Tissue. În Slauson D.D. and Cooper Barry J. Mecanisms of
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1993; Mitrea L.J., Solcan Gh. (coord.Ă - Dermatologia animalelor de fermă. Ed. Med. Vet., București, 2006; Moise A., Șuteanu St. - Date actuale asupra inflamației în Actualități în Medicină Internă, Edit. Medicală, București, p. 35-79, 1988; Moore K.W. și colab. - Molecular Biology of Interleukine- 10 and its receptor. În Interleukine-10 edit. by de Vries J.E. și de Waal Malefyt R., 1-9, 1995; IOAN PAUL160 Moroșan S.Z. - Developpement de modèls animaux pour l’étude des agents hepatropes viraux. These doctorat. Angers
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
R.M., Sen G.C. - În Viral Pathegenesis. Lippincon-Raven Nathanson N (edita Publishers, Philadelphia, 1997; Wilson J.W., Leduc E.H. - J. Pathol. Bacteriol., 76, 441-449, 1958; Witowski J. și colab. - Cell Mol. Life Sci., 61, 5, 567-579, 2004; Zamzami N., Kroemer G. - Molecular cell biology, 2, 67-71, 2001; Zarnea G. - Tratat de Microbiologie generală, vol. 4. Ed. Academiei Române, București, p. 183-225; Zhang Ying, BaiXue-Fan, Huang Chang-Xing - World J. Gastroenterol., 9, 2, 201-204, 2003. Cap. III. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE Cuprinde
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Progresele medicale din ultimii ani În domenii precum biologia moleculară, genetica moleculară sau explorările imagistice au adus la un nou nivel de Înțelegere aproape pentru Întreaga patologie medicală. Aceste progrese se fac resimțite și la nivelul patologiei hepatice, biliare și pancreatice, schimbând pentru multe din afecțiuni Înțelegerea acestora, metodele de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Progresele medicale din ultimii ani În domenii precum biologia moleculară, genetica moleculară sau explorările imagistice au adus la un nou nivel de Înțelegere aproape pentru Întreaga patologie medicală. Aceste progrese se fac resimțite și la nivelul patologiei hepatice, biliare și pancreatice, schimbând pentru multe din afecțiuni Înțelegerea acestora, metodele de diagnostic și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
noastră, cercetarea privind resursele genetice existente în viticultură sunt orientate către metode moderne de investigații, cum sunt cele biochimice, analiza enzimatică pentru diferențierea soiurilor de viță de vie și cele genetice, respectiv analiza diversității genetice ADN - cloroplastic, utilizarea markerilor genetici moleculari pentru investigarea genomului viței de vie și utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care studiază caracterele ampelografice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. De asemenea, se ocupă de studiul soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
remarcabile au fost obținute și în Ungaria (Csizazia, 1979, 1985), Germania (Beexer, 1978, 1985; Husfeld, Alleweldt), Republica Moldova (Juravel, Guzun, Gavrilov, Savin Gh.), Ucraina (Golodriga, Papanov, Tebrii) care au obținut soiuri rezistente cu însușiri calitative comparabile cu cele vinifera. Dezvoltarea biologiei moleculare și aprofundarea mecanismelor ce au loc la nivelul genomului viței de vie, au deschis noi perspective în ameliorarea genetică a soiurilor prin metode neconvenționale, biotehnologii moderne, oferind posibilitatea implementării unor metode intensive și eficiente în obținerea de genotipuri cu valoare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie din colecțiile ampelografice existente. Rezultatele obținute în descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la stabilirea a 18 descriptori ampelometrici, care completează lista descriptorilor OIV. Beneficiind de succesele înregistrate pe plan mondial de dezvoltarea biologiei moleculare, cercetările în domeniul ampelografiei au avansat, astăzi fiind posibile investigații mult mai avansate care fac posibilă stabilirea originii genetice a soiurilor de viță de vie. Dintre acestea amintim: analiza enzimatică , care se bazează pe principiul conform căreia, variabilitatea genetică dintre
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Plecând de la aceste considerente, analiza enzimatică și-a găsit aplicabilitate la numeroase specii de plante dar mai ales la vița de vie. analiza diversității genetice , respectiv ADN-ul cloroplastic, utilizarea markerilor moleculari, care presupune utilizarea unui sistem bazat pe markeri ADN ce reproduc amprentele genetice ale unui soi. Astfel, de exemplu se pot pune în evidență bazele moleculare ale rezistenței soiurilor de viță de vie la secetă, boli, dăunători sau alți factori
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ales la vița de vie. analiza diversității genetice , respectiv ADN-ul cloroplastic, utilizarea markerilor moleculari, care presupune utilizarea unui sistem bazat pe markeri ADN ce reproduc amprentele genetice ale unui soi. Astfel, de exemplu se pot pune în evidență bazele moleculare ale rezistenței soiurilor de viță de vie la secetă, boli, dăunători sau alți factori de stres, se pot calcula distanțele genetice dintre diversele soiuri și linii, evitându-se posibilitatea introducerii în cultură a unor soiuri cu bază genetică identică. Prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie la secetă, boli, dăunători sau alți factori de stres, se pot calcula distanțele genetice dintre diversele soiuri și linii, evitându-se posibilitatea introducerii în cultură a unor soiuri cu bază genetică identică. Prin utilizarea tehnicilor de biologie moleculară s-au putut identifica genitorii unor soiuri de viță de vie. De exemplu Carol Meredith, în anul 2002 a identificat părinții soiului Chardonnay. În ultimii ani s-au utilizat și alte tehnici moleculare cum ar fi microsateliții SSR (simple sequence
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
genetică identică. Prin utilizarea tehnicilor de biologie moleculară s-au putut identifica genitorii unor soiuri de viță de vie. De exemplu Carol Meredith, în anul 2002 a identificat părinții soiului Chardonnay. În ultimii ani s-au utilizat și alte tehnici moleculare cum ar fi microsateliții SSR (simple sequence repeats), spectometria MIR (mid-infrared) și NIR (near-infrared), (Benin și colab., 2006). Utilizarea microsateliților a permis stabilirea originii genetice a următoarelor soiuri: Cabernet Sauvignon (Cabernet franc și Sauvignon blanc), Blauburgunder (Portugieser blue x Blasfran
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a permis stabilirea originii genetice a următoarelor soiuri: Cabernet Sauvignon (Cabernet franc și Sauvignon blanc), Blauburgunder (Portugieser blue x Blasfran kisch), Neurburger (Sylvaner și Veltelener rouge), Zweigelt (Blanfrankein și Saint Laurent) (Sefe și colab., 1997). Rezultatele obținute prin utilizarea biologiei moleculare în diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la completarea Listei descriptorilor OIV, cu doi descriptori biochimici și șase descriptori genetici. Biologia moleculară cunoaște în prezent o evoluție rapidă, cu rezultate spectaculoase în ceea ce privește clasificarea soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Veltelener rouge), Zweigelt (Blanfrankein și Saint Laurent) (Sefe și colab., 1997). Rezultatele obținute prin utilizarea biologiei moleculare în diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la completarea Listei descriptorilor OIV, cu doi descriptori biochimici și șase descriptori genetici. Biologia moleculară cunoaște în prezent o evoluție rapidă, cu rezultate spectaculoase în ceea ce privește clasificarea soiurilor de viță de vie, a identității genetice și a gradului de înrudire a soiurilor. 1.3. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL AMPELOGRAFIC ÎN ROMÂNIA Cultura viței de vie în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
obținerea a trei selecții din soiurile Berlandieri x Riparia 140 Ruggeri selecția 59, Chasselas x Berlandieri 41 B selecția 6 (la ICDVV Valea Călugărească) și Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecția M54. Progresele înregistrate în domeniul biologiei și geneticii moleculare au contribuit la perfecționarea metodelor de lucru pentru lucrările de ameliorare a viței de vie. Îmbinarea biotehnologiilor moderne cu metode de ameliorare clasică pot constitui premise care să conducă la obținerea unor rezultate mai valoroase la aprofundarea cunoașterii bazelor genetice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
singure enzime, definită ca structură chimică, adică unui singur fel de molecule. Ulterior, prin analize electroforetice, s-a ajuns la concluzia că aceiași activitate catalitică poate fi rezultatul activității mai multor proteine, apărând astfel noțiunea de izoenzime. Izoenzimele sunt forme moleculare multiple ale unei enzime, care pot fi detectate și separate prin electroforeză în gel a extractelor celulare. Sunt considerate izoenzime, numai enzimele izodinamice înrudite structural și care fac parte din același organism. Izoenzimele pot fi distinse între ele prin diferențele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
glutamat oxaloacetat transaminaza (E.C.2.6.1.1). + hidrolaze - carboxil esteraza (E.C. 3.1.1.1); - fosfataza acida (E.C. 3.1.3.2). 3.1.2. EVIDENȚIEREA DIVERSITĂȚII BIOCHIMICE PRIN ANALIZA ENZIMELOR Sistemele enzimatice au fost primele utilizate în caracterizarea moleculară a plantelor, regăsindu-se în majoritatea etapelor din ciclul de viață a acestora, începând cu stadiul embrionar și până la cel de după maturitate. De asemenea, se cunoaște faptul că o mare parte a variațiilor detectate în urma studiului izoenzimelor sunt determinate genetic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
izoenzimatică pot contribui la diferențierea soiurilor de viță de vie prin aprecierea intensității izoenzimatice, dar pentru precizia informației este necesar ca aceste cercetări să fie completate cu analize genetice de investigare a genomului, la nivelul ADN cloroplasic prin utilizarea markerilor moleculari, activitate deja avansată, aflată în plină desfașurare pe plan internațional dar și național. 3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de bazele de date axate pe literatura de specialitate. Și în România au existat și există preocupări în analiza genetică a soiurilor de viță de vie în scopul stabilirii originii genetice a genotipurilor autohtone și a polimorfismului existent la nivel molecular. Astfel, Pop Rodica și colab, 2004 studiind polimorfismul la nivel molecular la 10 soiuri de Vitis vinifera, cu ajutorul markerilor RADP, determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
România au existat și există preocupări în analiza genetică a soiurilor de viță de vie în scopul stabilirii originii genetice a genotipurilor autohtone și a polimorfismului existent la nivel molecular. Astfel, Pop Rodica și colab, 2004 studiind polimorfismul la nivel molecular la 10 soiuri de Vitis vinifera, cu ajutorul markerilor RADP, determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură originea soiurilor studiate precum și faptul că în interiorul soiurilor V. vinifera, există
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură originea soiurilor studiate precum și faptul că în interiorul soiurilor V. vinifera, există un polimorfism ușor de pus în evidență la nivel molecular. De remarcat în acest experiment a fost faptul că soiul Fetească albă a fost încadrat în același grup cu soiul Merlot, aflându-se față de acesta la o distanță genetică mai mică, comparativ cu cea față de soiul Fetească regală. Ipoteza acestui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]