2,369 matches
-
box office în 1969. Balraj Sahni a câștigat o nominalizare Filmfare pentru cel mai bun actor în rol secundar . Povestea a fost scrisă de Mushtaq Jalili. Somna trăiește un stil de viață sărac, cu mama ei văduvă, Leela, în regiunea muntoasă din India și Nepal. Ea își duce viața lucrând la ferma de mere a unui văduv bogat, Kailash Nath Kaushal. Kaushal conduce, de asemenea, o școală de alpinism, unde Amar Kumar este unul dintre elevii săi. Somna și Amar se
O floare și doi grădinari () [Corola-website/Science/335277_a_336606]
-
Al-Ahwaz a devenit cunoscut sub numele de Arabestan, sugerând caracterul arab al regiunii, recunoașterea locuitorilor săi arabi. În această perioadă arabii din regiune s-au bucurat de o autonomie considerabilă, având în vedere separarea lor de către puterea imperială prin lanțul muntos Zagros. Șeicii arabi locali erau în mare măsură independenți, iar regiunea se diferenția etnic de restul Persiei. Emiratul Arabestan autonom a existat până în anul 1924, când Shahul Reza Pahlavi a preluat conducerea, beneficiind de sprijin britanic. Acesta a început o
Comunitatea arabă din provincia Khuzestan () [Corola-website/Science/335365_a_336694]
-
plecopterele sunt destul de comune în preajma apelor din zonele de deal și de munte: genurile "Perla", "Isogenus", "Perlodes", "Chloroperla", "Nemura", etc. Adulții plecopterelor zboară, în general, greu; ei se întâlnesc cam prin aceleași locuri unde trăiesc și larvele, fie în locuri muntoase cu ape reci și repezi, fie în locuri de câmpie cu ape stătătoare ("Nemura", mai ales). Adulții evită lumina multă, ca și efemeropterele. Adulții își petrec ziua ascunși în vegetația de pe malurile apelor zburând seara și în timpul nopții. Sunt forme
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea de sud-est a masivului Șureanu (grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului carpatic al Meridionali), respectiv în extremitatea sud-vestică a județului Alba, la granița către județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cugir. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
orașul. În timp ce oastea lui Saladin mărșăluiește spre Ierusalim, Arn îl convinge pe Marele Maestru Arnold de Torroj să dea ordinul de a-i întâmpina pe sarazini înainte de a ajunge în oraș, surprinzând cu succes armata lui Saladin într-o trecere muntoasă (ambuscada ia locul bătăliei istorice de la Montgisard din 1177 care este descrisă în roman). Filmul se încheie în timp ce Arn primește o scrisoare prin care Marele Maestru de Torroja îl promite eliberarea în curând din serviciul său în Țara Sfântă și
Arn: Cavalerul templier () [Corola-website/Science/331592_a_332921]
-
păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de fag, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană, Fânețe montane, Comunități de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
înaintea evenimentelor prezentate în trilogie, virukii au ignorat sfaturile soothilor în problemele de politică internă și au ajuns la lupte pentru putere care au implicat folosirea unor vrăji extrem de puternice. Acestea au dus în cele din urmă la scufundarea lanțului muntos pe care se ridica Virukadeen, locul acestuia fiind luat de Marea Întunecată. În acele vremuri s-a ridicat pe cer a doua lună ca mărime, "Gol'dun" (Perla Neagră), iar Imperiul Viruk s-a destrămat, supraviețuitorii viruki retrăgându-se în
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
multe ori în raid. Survolează lacurile și Natron și fac escală de alimentare la Dodoma, unde sunt ajunși din urmă de Caspareuthus, care făcuse escală la Moshi. Spre Mbeya trebuie să zboare după busolă și să treacă printr-o trecătoare muntoasă. Caspareuthus le face o schiță pe o carte de vizită, dar pe traseu au norocul să ajungă la trecătoare simultan, astfel că "Atalanta" sevește drept ghid. La 21 aprilie decolează din Mbeya și intenționează să zboare spre Mpika, dar un
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare". Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru. Aria naturală dispune de șapte habitate naturale de
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
fost făcute de către oamenii care au sosit pe Oceanul Atlantic, între o zona dintre Bretania franceză și gura de vărsare a râului Garona, stabilindu-se în cele din urmă de-a lungul coastei din Galiția și Cantabria. au locuit în zonele muntoase de pe coasta Atlanticului de nord spaniol, cuprinzând întreaga provincie modernă a Cantabriei, Asturia de est, în regiunile muntoase din apropierea Leonului și Castiliei și marginea de nord ale provinciilor Palencia și Burgos. În jurul secolului I î.Hr, ei erau curpinși în
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
vărsare a râului Garona, stabilindu-se în cele din urmă de-a lungul coastei din Galiția și Cantabria. au locuit în zonele muntoase de pe coasta Atlanticului de nord spaniol, cuprinzând întreaga provincie modernă a Cantabriei, Asturia de est, în regiunile muntoase din apropierea Leonului și Castiliei și marginea de nord ale provinciilor Palencia și Burgos. În jurul secolului I î.Hr, ei erau curpinși în aproximativ 11 triburi - Avarigines (es), Blendii (es), Camarici (sau Tamarici), Concani, Coniaci/Conisci, Morecani, Noegi, Orgenomesci, Plentuisii, Salaeni
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
Goar au ținut în principal de terenul mai accidentat și mai puțin de răspunsul defensivei. Raioanele de traversare ale Corpului VIII erau plasate de-a lungul văii cursului mijlociu al Rinului, loc unde Rinul își săpase albia printre două lanțuri muntoase și unde apa curgea rapid, cu vârtejuri, printre pereții canioanelor înalte de aproximativ 90 m. În ciuda terenului accidentat și a focului mitralierelor și a artileriei tunurilor automate antiaeriene de 20 mm ale germanilor, trupele Corpului VIII au reușit să cucerească
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
(în ) este o rezervație naturală a Rusiei situată în partea centrală a Uralilor Sudici din Bașchiria. Ea se întinde pe pantele muntoase împădurite din partea de vest a Uralilor sudici înspre râul Kaga și se află în zona de tranziție de la pădurea montană la stepă. Rezervația a fost înființată în 1930 în raionul Burzyansky din Bașkortostan. Rezervația a fost instituită la 11 iulie
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
cu păduri. Pădurea se află pe pantele munților, în partea de est a zonei de tranziție către stepă și pajiști joase. O cartografiere detaliată a fost publicată în 2006, prin activitatea studenților geografi de la Universitatea din Moscova. Relieful rezervației este muntos. Piscurile sale sunt erodate, de o înălțime redusă și acoperite cu păduri, precum Muntele Massime, popular printre excursioniști. Versanții sudici sunt acoperiți cu păduri, precum și cu silvostepă, având poieni cu diferite ierburi. Fiecare zonă a rezervației are particularitățile sale. Rezervația
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
ar fi putut fi asigurată decât prin contactul nemijlocit cu realitatea din teren și mai puțin prin preluarea unor elemene din documentele cartografice existente pe atunci. Munții sunt reprezentați prin movile, iar pădurile prin pomi, fiind însemnate numai în afara zonelor muntoase. Toate sunt exacte și corespund cu situația actuală sau cu știrile pe care le avem despre trecut. Rețeaua hidrografică este densă, harta reprezentând râurile principale (Siret, Prut, Nistru) și afluenții acestora. Cei mai numeroși, peste 60, sunt afluenții de pe dreapta
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
propunea locația Cavarna-Carvuba, la est de Balcic. Mai recent, într-un studiu care îmbogățește dosarul istoric cu mai multe mărturii inedite, Aurel Decei a încercat să identifice „Karînovasî” ca fiind Karinâbâd sau Karnabad, un mic oraș la sud de lanțul muntos balcanic pe care bulgarii îl numesc astăzi Karnobat. Suportul principal al acestei ipoteze, propusă deja de Jireček, este că "ova" în limba turcă înseamnă „câmpie, câmp, vale”, iar "âbâd" în persană înseamnă „loc locuit, cultivat, productiv”. Dar această demonstrație prezintă
Karînovasî () [Corola-website/Science/332845_a_334174]
-
vechi de când lumea. Pasionala și înflăcărata Merida este o adolescentă încăpățânată de descendență regală care se zbate să preia controlul asupra propriului destin. Tânjește să fie în aer liber, șlefuindu-și aptitudinile atletice de arcașă și spadasină, alergând prin ținutul muntos magnific împreună cu calul ei loial, Angus. Cu un spirit la fel de vibrant ca părul ei sălbatic, Merida are și o slăbiciune, mai ales atunci când vine vorba de frații ei tripleți. Vedeta are o voce copilăroasă, credibilă, iar timbrul său este unic
Neînfricată (film) () [Corola-website/Science/332929_a_334258]
-
jucătorilor să zboare, ceea ce a condus la verticalitatea jocului. Regizorul jocului a sperat și el că jucătorii să aibă abilitatea de a calări elefanți într-un loc cu „peisaje exotice” și „o cultură unică”. Acest lucru a condus la cadrul muntos și introducerea de elefanți în joc. Dezvoltatorii au dorit ca jucătorii să considere "Far Cry 4" o experiență nouă, iar, din această cauză, au evitat să refolosească personajele din "Far Cry 3", cu excepția lui Hurk. Decizia de a-l readuce
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Ucraina. În România șobolanul de apă de munte este răspândit de o parte și de alta a lanțului carpatic între altitudinile de 300 și 1500 m. Trăiește în principal în zonele muntoase, unde construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupa montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali); constituită din culmi joase aflate între cursurile râurilor Mureș și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
avifaunistică Lunca Inferioară a Turului. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, pășuni, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, meandre, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a albiei râului Tur, cuprinsă între colinele vestice ale Munților Oașului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
de hectare. Situl Soveja se suprapune parțial cu Parcul Natural Putna - Vrancea. Situl prezintă o arie naturală (încadrată în bioregiune alpină și continentală) aflată în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei (subunitate geomorfologică a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în bazinul superior al râului Șușița. Acesta adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Situl dispune de 11 tipuri de habitate
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]