2,938 matches
-
limbi folosite În spațiul pruto-nistrean. Prestigiul limbii române nu se poate dobîndi prin surparea altora. Ei cred Însă cu tărie că limba română trebuie să fie regină la ea acasă, să ocupe locul din capul mesei și nu să rămînă muza cenușăreasă, cum aprecia Anatol Ciobanu. Iar acest statut se dobîndește numai prin funcția pe care autoritățile de stat trebuie să i-o acorde, aceea de principal mijloc de comunicare În instituțiile statului, de principal mijloc de formare și vehiculare a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
recital de excepție. Evenimentul a constituit un moment emoționat în care pe lângă prezentarea artistului, sculptorul bârlădean Marcel Guguianu, s-au evocat numeroase amintiri. Amintiri legate de înființarea corului cadrelor didactice vasluiene patronat de către Casa Corpului Didactic Vaslui, (sub conducerea d-nei Muza Maftei), amintiri legate și de alte activități ale C.C.D. Vaslui, ale bibliotecarilor din județul Vaslui. încheierea zilei s-a făcut prin vizită la biblioteca Mănăstirii Moreni, unde s-au purtat discuții interesante privind atât biblioteca cât și istoricul mănăstirii. În cadrul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Mare” Vaslui, director prof. Dumitru Busuioc, prof. bibliotecar Cecilia Vasilescu și a Colegiului „Anghel Rugină” Vaslui, director prof. Lidia Zărnescu, bibliotecar Mariana Juverdeanu, unde s-a prezentat un moment inedit Tudor Arghezi. Concluziile au fost mediate de d-na prof. Muza Maftei, consilier M.E.C.T.S, unde s-au dezbătut probleme legate de rolul bibliotecilor caselor corpului didactic în contextul noii legi a învățământului. ...Normală Bârlad), Veronica Camenschi (Școala nr. 1 Bârlad), Silvia Cernătescu (Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu” Bârlad), Constanța Ciocoiu
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
acestor coriști i-a făcut să-și dăruiască din timpul lor ore nenumărate de repetiții la CCD Vaslui. Se cuvine să mulțumesc din suflet pentru sprijinul necondiționat în realizarea demersului artistic doamnelor prof. Lupu Valentina și director de atunci, prof. Muza Maftei. Fie ca sprijinul muzical să dăinuie mereu în sufletele acestor minunați coriști, pentru a transmite publicului ascultător toată paleta de sentimente umane. Vivat Musica! prof. Cristin Ciobotaru dirijor corala „Voces” C.C.D., Vaslui, Educație pentru informație - la ora bilanțului - de la
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
editura ieșeană Pim, îmi vin în minte spusele domnului prof. univ. dr. Ion Stoica : Bibliotecile se nasc din încredere în cei de azi, din dragoste pentru cei de mâine și din prețuire pentru cei de ieri. Volumul este coordonat de Muza Maftei, Veronica Anton, Gica Ursanu, Andrei Teodor Huiban, Teodor Pracsiu, foști directori ai Casei Corpului Didactic Vaslui și de către doamna Valentina Lupu, nume recunoscut în breasla noastră, cea care a patronat mulți ani biblioteca acestei importante structuri educaționale. Curcubeu peste
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
țară, cadre didactice din spațiul universitar și preuniversitar, inspectori școlari, publiciști , invitați, constituindu-se în tro modalitate de abilitare profesională într-un moment socio-economic și cultural nu doar tensionat ci și complex și contradictoriu. Au luat parte, între alții, prof.Muza Maftei, consilier la Direcția Formare Continuă (M.E.C.T.S.), prof.univ. dr. Mircea Regneală, director general al B.C.U. Carol I București, Constanța Dumitrășconiu (B.C.U.București), Sorin Stratilat (Biblioteca Pedagogică Națională I.C.Petrescu București ), prof. Mihaela Cososchi, inspector școlar general (I.S.J.Vaslui
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
anumită măsură motivațiile și opțiunile <contents> CUPRINS 1. Tipărite, ideile cuceresc spiritele Mihaela Veronica Cososchi 2.Practica lecturii și constituirea spațiului public Andrei Teodor Huiban 3. Bibliotecile caselor corpului didactic - centre metodologice cu rol în formarea continuă a bibliotecarilor școlari Muza Maftei 4. Bibliotecarul de ieri și de astăzi Mircea Regneală 5. Bibliotecarul școlar și biblioteca sa Constanța Dumitrășconiu 6. Informatizarea bibliotecilor vasluiene Voichița Dragomir 7. Repertoriul structurilor infodocumentare din România Biblioteca Națională a României Monica Greceanu 8. Biblioteca - un sistem
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
25 de ani de când știm) cine va răspunde. Conștient de rătăcirile istoriei, constrânsă uneori să se retragă în rafturile bibliotecilor, poetul de ieri și de azi, cronicarul sentimentelor autentice și al paradoxurilor interioare nu uită că istoria își are propria muză, nu uită că istoria conjugă cel mai des verbul a fi la toate timpurile, dar rămâne fidel priorităților sale statornice, care, odată exprimate în acea Ars poetica atât de proprie poetului, vin către noi ajutândune să înțelegem mai ușor că
OMAGIU POETULUI DANIEL CORBU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1735]
-
casa parohială. Biserica sfântul Andrei a avut parte întotdeauna de bună gospodărire și a îndeplinit cu râvnă și con știinciozitate exemplară îndatoririle creștinești. 3. BISERICA SF. ATANASIE ȘI CHIRIL Pe strada sfântul Atanasie, care leagă strada Nicolae Bălcescu (fostă strada Muzelor), de strada Sărăriei, se află biserica Sfinților Atanasie și Chiril de unde și numele străzii ridicată întru cinstirea și pomenirea celor doi arhiepiscopi și patriarhi ai Alexandriei, pe care Biserica Ortodoxă îi prăznuiește la 18 ianuarie. Înainte vreme, locul acesta era
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din mers“, la un popas important din drumul vieții. Mă interesează mai mult nu ce am realizat și, în primul rând, privind retrospectiv, doresc 123 să văd mai bine ce mai am de făcut pentru a sluji și împlini așteptarile muzei Clio. Întorcându-vă la anii tinereții, considerați că locul în care v-ați născut a jucat un rol decisiv în alegerea viitoarei cariere? Fiecare om încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din mers“, la un popas important din drumul vieții. Mă interesează mai mult nu ce am realizat și, în primul rând, privind retrospectiv, doresc 123 să văd mai bine ce mai am de făcut pentru a sluji și împlini așteptarile muzei Clio. Întorcându-vă la anii tinereții, considerați că locul în care v-ați născut a jucat un rol decisiv în alegerea viitoarei cariere? Fiecare om încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
materia poeziilor lui este întreaga lui viață perceptivă. La artist, în orice mediu, fiecare impresie este modelată de arta lui ; el nu acumulează experiențe fruste. *10 În gândirea clasică, "inspirația", numele tradițional al factorului inconștient din creație, este asociată cu muzele, fiicele memoriei, iar în gândirea creștină cu Sfântul Duh. Prin definiție, starea de inspirație a unui șaman, profet sau poet se deosebește de starea lui obișnuită, în societățile primitive șamanul poate să intre în transă cu bună știință sau poate
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
creației tehnice se află în exterior și țin de abilitățile creatorului, în timp proprietățile creației înțeleasă ca artă se află în sine însăși și sunt specifice unui obiect de artă autonom. Platon vede creația poetului ca fiind sub influența nebuniei muzelor întrucât posibilitatea creației este generată de inspirație. În același timp, creația este legată de imaginație refuzându-se orice urmă de metodă sau judecare: creația survine doar prin intermediul inspirației. Aceasta este un concept mirific întrucât aparține zeilor, zeii creează prin intermediul omului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
subiectivitate și atmosferă lirică - prin Jurnalul unui pribeag de Ion Minulescu, Din lumea gândurilor de Al. I. Zamfirescu (Matei Elian), prin poemele în proză și dramatice semnate de Ervin, precum În ostrovul de vis, Steaua amintirii, Fântâna blestemată, prin Darul muzelor din Tripticul dramatic al lui Pompiliu Păltănea -, demne de interes se arată contribuțiile teoretice dedicate artei dramatice: psihologia personajelor lui Molière e abordată de Pompiliu Păltănea, valorile universale ale tragediei antice sunt studiate de N. Bănescu și de I. Vârcol
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
comitetului de redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție, la „Revista contimporană”. Nu a fost lipsit de o anumită popularitate, mai ales după ce în 1873 compune, la îndemnul confraților de la această publicație, revista teatrală Muza de la Borta Rece, în care îi ridiculiza pe membrii Junimii. Mai scrie, împreună cu Petru Grădișteanu, Ciru Oeconomu, Nicolae Țincu, Al. Lara și Oscar Eliot, revista umoristică Cer cuvântul! (1874). I s-au atribuit și o serie de satire politice versificate
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
pesimistă a mărturisirii, învăluită uneori în melodia romanței sau în țesătura baladei. Confesiunea Mariei (Sora Maria), un „suflet blestemat”, o amintește îndeaproape pe cea a lui Rolla din poemul lui Alfred de Musset. Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza dezvoltă tema pierderii credinței, cu ecouri din L’Espoir en Dieu de Musset, iar în construcție imită Nopțile. Blazarea (un sonet se intitulează The Spleen) este însă artificială, impresie acutizată și de limbajul italienizant, în linia lui Heliade-Rădulescu. O armonie
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e acuzat, cu îngustime
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
de o neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis, pe care Z. le găsea „grotești”. Scrierea a fost destul de cunoscută în epocă, servind adversitățile, de diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
Științe de Stat din Pesta (1859-1863). Debutează în 1859, publicând o corespondență la „Telegraful român” și versuri la „Gazeta Transilvaniei”. Mai scrie acum la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” (la care este și redactor), „Muza română”, dar și la numeroase periodice de limba maghiară din Pesta. La inițiativa sa, în 1862 aici se fondează o societate academică (purtând ulterior numele lui Petru Maior), în al cărei consiliu de conducere intră ca „notar” (secretar), mai târziu
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
nu Însă fără a fi operat În prealabil o dublă critică. Prima se referă la literatura asimilaționistă, literatură de imitație născută dintr-o identitate de Împrumut, care a făcut să apară la Tropice fabuliști, parnasieni, romantici, simboliști, poeți „vrăjiți de muzele grecești”, astăzi căzuți În desuetudine și din care n-au mai rămas decât vreo câțiva adepți, nostalgici ai vechii școli. Creolitatea respinge așadar aceste contra-figuri literare, considerate lipsite de autenticitate. A doua critică este mai delicată, Întrucât vizează câțiva scriitori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
curgere fluidă de imagini, o mișcare. Desigur, filmele sale au momente briliante. Însă Aventura, de exemplu, nu-mi spune nimic. Nu-mi stârnește decât indiferența. N-am înțeles niciodată de ce Antonioni a fost atât de aclamat pentru acest film. Iar muza lui, Monica Vitti, mi s-a părut o actriță groaznică“. Nu știu în ce an a spus Ingmar Bergman aceste lucruri Ăoricum, în același context i-a făcut praf și pe Orson Welles, și pe Godard), dar în 2004 declara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
pentru Attila în numărul următor. 1 Pentru cine vrea să afle mai multe, skandalonul era, în Grecia lui veche, un obstacol pus în mijlocul drumului ca oamenii să se împiedice de el. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » MUZA BOBO Într-o zi artistul a părăsit muza. S-a întâmplat subit, în timp ce serveau împreună, ca de atâtea ori în ultimul an, cafeaua de dimineață. Muza a dat să meargă la baie și, când a intrat și a închis ușa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
vrea să afle mai multe, skandalonul era, în Grecia lui veche, un obstacol pus în mijlocul drumului ca oamenii să se împiedice de el. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » MUZA BOBO Într-o zi artistul a părăsit muza. S-a întâmplat subit, în timp ce serveau împreună, ca de atâtea ori în ultimul an, cafeaua de dimineață. Muza a dat să meargă la baie și, când a intrat și a închis ușa în urma ei, s-a trezit în stradă. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
să se împiedice de el. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » MUZA BOBO Într-o zi artistul a părăsit muza. S-a întâmplat subit, în timp ce serveau împreună, ca de atâtea ori în ultimul an, cafeaua de dimineață. Muza a dat să meargă la baie și, când a intrat și a închis ușa în urma ei, s-a trezit în stradă. A stat un pic, încercând să se dezmeticească, privind oamenii grăbiți cum treceau pe lângă ea, fără să înțeleagă nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
O mulțime de oameni cu serviete se opreau la baza ei și brusc se înălțau în zbor până dispăreau într-o volbură albă. O pisică mică și roșcată, având șapte capete înșirate de-a lungul spinării, se freca de coapsele muzei, deja afundată până la jumătate în asfalt. Ieșind din cafeneaua scriitorilor, după două săptămâni de căutat un artist pe care să-l inspire și împreună să înfăptuiască minuni nemaivăzute, muza, cu fața trasă, obosită, oprea trecători grăbiți întrebându-i dacă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]