KorAP: Find »[drukola/base=naționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...92 93 94 ...575 >

14,353 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

Prin aceasta ar dispărea din lume impopularitatea patentă a unei alianțe cu un Imperiu care la noi se face că ne protege, la el acasă însă izbește în tot ce noi românii avem mai sfânt în lume, în limbă și naționalitate. Nu sîntem atât de naivi de-a crede că cineva va fi influințat prin părerea noastră. Prea cunoaștem lumea pentru aceasta. Dar noi n-am vedea un folos mai mare și mai real decât în dreptatea pe care monarhia ar

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a aflat-o dumnealui? Deie-ni-se voie a ne îndoi despre aceasta. De o sută și mai bine de ani noi românii peste tot luptăm ca să cucerim peste un colț* al modului nostru de-a fi, pentru limba și naționalitatea noastră, un loc la soare, cât de modest, cât de mic, însă totuși un paladiu neatins de certurile și rivalitățile politice. Ei bine, acest loc la soare ni se refuză, oriunde ne-am afla în afară de România liberă. Astfel vedem că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
se refuză, oriunde ne-am afla în afară de România liberă. Astfel vedem că românilor din Ardeal, din Țara ungurească, din Bucovina, ba li se impun așa-numitele limbi ale statului, ca și când un stat a cărui rațiune de-a fi sânt tocmai naționalitățile ar putea să aibă limbi privilegiate ale statului, ba sub coroana Sf. Ștefan li se refuză până și teatrul în limba națională, până și colorile naționalității lor, încît vom ajunge a vedea că și în biserică ori în familie se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
limbi ale statului, ca și când un stat a cărui rațiune de-a fi sânt tocmai naționalitățile ar putea să aibă limbi privilegiate ale statului, ba sub coroana Sf. Ștefan li se refuză până și teatrul în limba națională, până și colorile naționalității lor, încît vom ajunge a vedea că și în biserică ori în familie se impune uzul unei limbi oficiale. Va să zică nici libertatea conștiinței și a formei ei celei mai intime, a limbei, nu mai e permisă românilor din Austro-Ungaria. Și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
despre inferioritatea ei ca rasă, de lipsa ei de tradiții, de bătrânețea sau tinerețea ei ca societate - toate acestea nu vor ajuta nimic. Germanizare sau maghiarizare: iată parola! Ei bine, ultrajul zilnic care s-aduce dincolo de graniță bunurilor morale ale naționalității noastre, limbei și rasei noastre, va fi o cauză statornică de răceală între poporul românesc de aici și între monarhia vecină. Nu tăgăduim că necesități politice pot face să înclinăm spre Austria, dar necesități, nu simpatii. Simpatiile românilor din petecul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
între poporul românesc de aici și între monarhia vecină. Nu tăgăduim că necesități politice pot face să înclinăm spre Austria, dar necesități, nu simpatii. Simpatiile românilor din petecul liber al pământului lor nu se pot câștiga decât prin respectul pentru naționalitatea lor, astfel cum se prezintă ca limba, ca tradiție religioasă, ca datină și obicei, {EminescuOpXI 338} 18. "Romînul", "Presa", "Observatoriul", "Vocea Covurluiului", "Democrația națională", "Telegraful", ziare cu care polemizează Eminescu. Daca acest singur punct ar fi câștigat n-am vedea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Romînul", "Presa", "Observatoriul", "Vocea Covurluiului", "Democrația națională", "Telegraful", ziare cu care polemizează Eminescu. Daca acest singur punct ar fi câștigat n-am vedea într-adevăr nici o greutate în punerile la cale de natură economică. Când am ști că limba și naționalitatea noastră se bucură în Austria de aceleași favori de cari se bucură polonii, croații, cehii chiar, austriacul n-ar mai trece în ochii noștri de străin, de orice origină ar fi el, n-ar mai fi privit ca vrăjmaș al

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
noastră se bucură în Austria de aceleași favori de cari se bucură polonii, croații, cehii chiar, austriacul n-ar mai trece în ochii noștri de străin, de orice origină ar fi el, n-ar mai fi privit ca vrăjmaș al naționalității noastre. Dar așa - ce scăpare ni se arată din vro parte a vecinătății? De mergi cu Rusia - rău, de mergi cu Austria - tot rău, încît tocmai presiunea aceasta din două laturi, această ultrajare zilnică a ființei noastre naționale a lipsit

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
arată din vro parte a vecinătății? De mergi cu Rusia - rău, de mergi cu Austria - tot rău, încît tocmai presiunea aceasta din două laturi, această ultrajare zilnică a ființei noastre naționale a lipsit pe unii de orice credință în viitorul naționalității românești, de orice avânt, iar pe de alta a dat în mâna patrioților lucrativi {EminescuOpXI 339} o armă pururea puternică, arma antipatiei contra Austriei, ori de câte ori ea-și urmărește planurile ei seculare în Orient. Oricine-și aduce aminte de stilul "Romînului

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de pe când era în opoziție. "Romînia sângerândă aruncată la picioarele contelui Andrassy" a devenit o frază stereotipă. Și astăzi chiar orice ziar ar întreprinde o campanie contra Austriei devine popular. Să nu ni se zică că fanatismul național, că panglicăria naționalităților - Nationalitaetenschwindel, cum zic germanii - are în toate țările succes. Poporul nostru este foarte puțin accesibil unor asemenea lucruri. Ceea ce-l supără este ultrajul făcut bunei dreptăți, celei mai elementare libertăți a conștiinței. Toate popoarele de pe lume au câte ceva sfânt și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
poate exista decât în limba maternă. Cine nu are școală în limba maternă nu învață în genere carte. Ei bine, o asemenea pretenție legitimă și fără nici un fel de idee politică e privită de foile grecești ca un atentat la naționalitatea greacă, precum școlile românești din Ardeal sânt privite ca un atentat la naționalitatea maghiară. C-un cuvânt ceea ce pentru grec, bulgar ori ungur e o virtute, pentru român e un păcat. Tot astfel ne înstrăinăm pe Rusia. De ce ne-o

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nu învață în genere carte. Ei bine, o asemenea pretenție legitimă și fără nici un fel de idee politică e privită de foile grecești ca un atentat la naționalitatea greacă, precum școlile românești din Ardeal sânt privite ca un atentat la naționalitatea maghiară. C-un cuvânt ceea ce pentru grec, bulgar ori ungur e o virtute, pentru român e un păcat. Tot astfel ne înstrăinăm pe Rusia. De ce ne-o înstrăinăm? Pentru că n-am tăcut în timpul Păcii de la San-Stefano. Ne înstrăinăm pe Austria

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și până astăzi. După întîmplare deschidem colecția de acum patru ani, de la 1875, și iată ce cetim în numărul de la 4 septembrie 1875. Ne pronunțăm în împrejurările de față pentru rezolvarea propagată de principalele ziare engleze și ruse pentru constituirea naționalităților creștine din Turcia în state autonome sub suzeranitatea Porții; mai mult decât atît: pentru această constituire în scopul de a se rezolva cestiunea Orientului înlocuind printr-o confederațiune de state, independente dominațiunea otomană în cazul când ea s-ar vedea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
care ne ține de Imperiul otoman și care mâni trebuie să ne unească cu noua rațiune geografică ce-i va lua locul... Spre a rezuma, politica națională românească cere: Legarea strânsă de Turcia pe cât Turcia va exista. Legarea strânsă de naționalitățile din Orient, constituite și confederate, în cazul eventual când Turcia n-ar mai exista. Românii sânt datori să vegheze și să conlucreze ca la caz de stingere a dominațiunii otomane, rezolvarea să nu fie alta decât o confederare de naționalități

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
naționalitățile din Orient, constituite și confederate, în cazul eventual când Turcia n-ar mai exista. Românii sânt datori să vegheze și să conlucreze ca la caz de stingere a dominațiunii otomane, rezolvarea să nu fie alta decât o confederare de naționalități independente... Însă cu un regim (Catargi) din care simțul național este izgonit ca o crimă de lezmaiestate, cu un regim care este de notorietate publică europeană că nu face decât să execute ordinele ce primește de la Viena adecă tocmai de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de notorietate publică europeană că nu face decât să execute ordinele ce primește de la Viena adecă tocmai de acolo de unde n-avem să ne așteptăm decât la pericole, cu un regim, în fine, care atrage astfel asupra României disprețul celorlalte naționalități din Orient, este oare posibil să avem însemnătatea și să prezintăm greutatea națională cari singure ne-ar putea asigura un avantaj serios în orice eventualitate? Iar la 12 septembrie 1875 foaia d-lui C. A. Rosetti, polemizând cu "Presa", zice

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Cât despre Austro-Ungaria îndeosebi, știm că pe cetățenii români de acolo nici tirolienii nu-i întrec în credința înrădăcinată pe care-o au pentru Casa împărătească. Cu toate acestea condițiile în cari trăiesc sânt mai rele decât a tuturor celorlalte naționalități. De ce asta? Repetăm: pentru că li se atribuie un ideal politic care, precum am relevat-o de mai multe ori, e pe de o parte de origine austriacă, pe de alta de origine rusească. Iosif II și Ecaterina II sânt părinții

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
comun se vor ivi unele după altele și nu vor putea fi dezlegate decât prin sincera dorință de-a da o satisfacere echitabilă cerințelor reciproce. Dacă e vorba ca să existe vreodată o aprop[2r]2iare mai mare între grupul de naționalități balcanice, ea va trebui pregătită de mai nainte prin tendența de-a unifica sistemul de guvernământ și de legislațiune. Științele istorice vor trebui asemenea să concurgă ca să lămurească legăturile ce-au existat în trecut între noi, ca să desemne liniamentele legăturilor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
monarhia austro-ungară și micile state libere ale Turciei nu sânt decât epizoduri ale rivalității între Viena și Petersburg. Până să vie ziua luptei cu armele și ziua împărțelei cei doi rivali caută a stabili în toate chipurile protectoratul lor asupra naționalităților dunărene și a le atrage, vorba vine, în sfera lor de influență și de acțiune. În ochii unei politici care nu se mulțumește nici cu vorbe, nici cu sentimente independența unor naționalități cari sânt situate ca România, Serbia, Bulgaria și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a stabili în toate chipurile protectoratul lor asupra naționalităților dunărene și a le atrage, vorba vine, în sfera lor de influență și de acțiune. În ochii unei politici care nu se mulțumește nici cu vorbe, nici cu sentimente independența unor naționalități cari sânt situate ca România, Serbia, Bulgaria și Muntenegrul nu va putea fi absolută. De voie de nevoie statele acestea vor gravita mult încă împrejurul uneia sau a celeilalte dintre cele două mari state cari-și dispută moștenirea sultanului și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
neavând dreptate într-o discuție, în loc de-a o recunoaște ace[a]sta precum i se cuvine unui gentleman, aruncă injurii asupra unei părți a poporului românesc, ridiculizând... ce? Greutățile cu cari acesta se luptă pentru păstrarea limbei și a naționalității lui. O ultimă observație. Deși de astă dată onor. confrate de la "Presa" se ceartă cu căciula sa proprie și maltratează pe ardeleanul scornit de imaginația sa, totuși intenția de-a ne adresa invective personale e destul de evidentă pentru a ne

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
s-au putut alege: aproape toți fruntașii partidelor aparțin epocei de la 1848. Cotul cu care măsurăm însă utilitățile e azi mai mare; a întrebuința oamenii, mijloacele și procedimentele din trecut înseamnă a crea un pericol permanent pentru viitorul țării și naționalității noastre. Reproducem încă o dată câteva cuvinte din articolul "Gazetei generale" din Augsburg, pentru a lămuri și mai bine punctul nostru de vedere: Înțelesul politicei principelui ar fi de-a apropia de Curte elementele dușmane dinastiei și de-a le împăca

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
deunăzi să nu fie absolut rău, la locul său și la vremea sa. Dar ni se pare că el nu e bun decât faute de mieux. Să nu se uite că însăși rațiunea de-a fi a statului nostru e naționalitatea noastră. Orice propunere dar care nu s-ar acorda cu acest sentiment general al țării, care n-ar cuprinde în el garanții de existență și de dezvoltare pentru elementul Românesc ar găsi poate momente în care s-ar impune ca

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
asemenea bosniacilor și herțegovinenilor, voiau să tragă un folos din invazia străină, după ce s-au convins că n-o mai pot înlătura au trecut la moametanism și, îndată după retragerea slavilor, albanejii de nord dispuneau deja de domni feudali de naționalitatea lor, dar de lege moametană. Ținuturile odinioară slave, Zeta, Jabliac și Podgorița, fură întrunite într-un singur ținut și date pe mâna unui guvernator moametan. E un detaliu demn de comunicat că acest guvernator nu era nici turc, nici arnăut

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ale albanejilor. Spre norocul vlădicei, în locul energicului Suleiman Pașa urmase un guvernator foarte pacinic, anume Chior Mehmed, membru al unei puternice, binevăzute și influente familii feudale albaneze, numită Bușatlia. Acesta a fost cel dentîi guvernator scutariot care și-au manifestat naționalitatea, deși nu activ, ci pasiv, lăsând pe agalele din Podgorița, Șabliac și Spuci, slavi maometani, la discreția adversarilor lor. Iubirea de pace a lui Chior Mehmed n-a rămas fără influență asupra muntenegrenilor și avea un înțeles bun. Aceștia încetară

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]