10,211 matches
-
DESTINATAR. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și COD, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE POETICĂ. metadiegetic [metadiegetic]. Ceea ce face parte din DIEGEZA (diégèse) care este inserată în alta și, mai exact, în diegeza NARAȚIUNII PRIMARE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. metaforă [metaphor]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, este înlocuit sau identificat cu un alt termen ce desemnează o altă noțiune, B, prin aceasta atribuindu-i lui B o însușire sau mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
implicînd selecția și substituția), și procesul metonimic, unde un subiect al discursului duce la altul, prin relații de contiguitate. Preluînd și extinzînd teoria lui Jakobson, care a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă, naratologii tind să trateze NARAȚIUNEA ca avînd cu prioritate un caracter metonimic: ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de continuitate. Se poate totuși argumenta că narațiunea este într-un mod important o funcție a procesului metaforic: într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă, naratologii tind să trateze NARAȚIUNEA ca avînd cu prioritate un caracter metonimic: ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de continuitate. Se poate totuși argumenta că narațiunea este într-un mod important o funcție a procesului metaforic: într-o secvență narativă, ultima situație sau ultimul eveniment constituie repetiția parțială a primeia sau primului; cu alte cuvinte, există o relație de similitudine între cele două. ¶Culler 1981; Jakobson
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o NARAȚIUNE AUTOREFLEXIVĂ este o metanarațiune. Și mai exact, pasajele sau unitățile dintr-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
descrie narațiunea. O narațiune care are (o) narațiune ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o NARAȚIUNE AUTOREFLEXIVĂ este o metanarațiune. Și mai exact, pasajele sau unitățile dintr-o narațiune care se referă explicit la CODURILE sau subcodurile în funcție de care narațiunea semnifică sînt metanarative și constituie SEMNELE METANARATIVE. ¶ Hamon
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca (unul din) subiectele sale este o metanarațiune. Mai exact, o narațiune care se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o NARAȚIUNE AUTOREFLEXIVĂ este o metanarațiune. Și mai exact, pasajele sau unitățile dintr-o narațiune care se referă explicit la CODURILE sau subcodurile în funcție de care narațiunea semnifică sînt metanarative și constituie SEMNELE METANARATIVE. ¶ Hamon 1977; Hutcheon 1984; Prince 1982.Vezi și COD
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se referă la ea însăși și la acele elemente din care constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o NARAȚIUNE AUTOREFLEXIVĂ este o metanarațiune. Și mai exact, pasajele sau unitățile dintr-o narațiune care se referă explicit la CODURILE sau subcodurile în funcție de care narațiunea semnifică sînt metanarative și constituie SEMNELE METANARATIVE. ¶ Hamon 1977; Hutcheon 1984; Prince 1982.Vezi și COD NARATIV. metonimie [metonymy]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constă și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o NARAȚIUNE AUTOREFLEXIVĂ este o metanarațiune. Și mai exact, pasajele sau unitățile dintr-o narațiune care se referă explicit la CODURILE sau subcodurile în funcție de care narațiunea semnifică sînt metanarative și constituie SEMNELE METANARATIVE. ¶ Hamon 1977; Hutcheon 1984; Prince 1982.Vezi și COD NARATIV. metonimie [metonymy]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, se folosește pentru un alt termen ce desemnează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
similitudine. Preluînd și lărgind teoria lui Jakobson, care a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă (naratorul se detașează adesea, la modul metonimic, de PERSONAJUL din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR și se retrage din intrigă în atmosferă), mulți naratologi tratează NARAȚIUNEA ca fiind predominant metonimică. Mai exact, ei argumentează că MOTIVELE și FUNCȚIILE se integrează în SECVENȚE, în principal prin relații de contiguitate (situațiile și evenimentele narate constituie lanțuri logico-temporale). ¶Culler 1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METAFORĂ. microstructură [microstructure
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narativă și nu pot fi eliminați fără a se distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. mijloc [middle]. Setul de întîmplări dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE, între ÎNCEPUT și SFÎRȘIT. Mijlocul urmează și este urmat de alte întîmplări. ¶Cercetătorii narațiunii au arătat că mijlocul este dublu orientat (la modul prospectiv, de la început la sfîrșit, și la modul retrospectiv, de la sfîrșit la început), că el progresează în chip paradoxal către sfîrșit, în timp ce, totodată, amînă atingerea sfîrșitului; ei au mai arătat că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
imitație, iar diversele arte diferă prin obiect, mijloace și manieră sau mod, cele două moduri, ca și așa-numitul mod amestecat (care este format din celelalte două și ilustrat de Homer, bunăoară) constituie trei feluri de mimesis. În termeni aristotelici, narațiunea verbală ar putea fi atunci caracterizată de imitația unei acțiuni (mimēsis praxeōs) folosind mijloace lingvistice și adoptînd unul din cele trei moduri. Într-o analiză a Poeticii lui Aristotel și a relevanței sale pentru înțelegerea narațiunii, Ricoeur dezvoltă un model
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mimesis. În termeni aristotelici, narațiunea verbală ar putea fi atunci caracterizată de imitația unei acțiuni (mimēsis praxeōs) folosind mijloace lingvistice și adoptînd unul din cele trei moduri. Într-o analiză a Poeticii lui Aristotel și a relevanței sale pentru înțelegerea narațiunii, Ricoeur dezvoltă un model tripartit al mimesisului ca imitație prin care INTRIGA, ce oferă mijloacele care ne permit să înțelegem și să dăm un sens timpului uman, e văzută ca o configurație temporală mediind între timpul prefigurat în cîmp practic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care INTRIGA, ce oferă mijloacele care ne permit să înțelegem și să dăm un sens timpului uman, e văzută ca o configurație temporală mediind între timpul prefigurat în cîmp practic (cîmpul vieții și acțiunii umane) și timpul re-figurat prin receptarea narațiunii. ¶Poate că nici un alt concept nu a exercitat o influență mai puternică decît imitația în tradiția critico-literară apuseană, fie prin aceea că a încurajat reprezentarea fidelă a vieții, sau că a încurajat imitația lucrărilor clasice și a maeștrilor antici, fie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
artă, punînd o oglindă în fața naturii (și nu fiind o oglindă), relevă prezența generalului în specific, a universalului în particular, a esențialului în fenomenal. ¶Aristotle 1968 [1965]; Frye 1957 [1972]; Genette 1980; Plato 1968 [1986]; Ricoeur 1984, 1985. Vezi și NARAȚIUNE. mișcare [move]. 1. Orice secvență de FUNCȚII, dezvoltîndu-se de la Prejudiciere sau Lipsă la un DEZNODĂMÎNT. După Propp, fiecare basm (skázka) constă dintr-una sau mai multe mișcări. ¶Mișcările se pot combina prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lentă [slow motion]. O manifestare cinematică a SEGMENTĂRII (cf. Bonnie și Clyde). În mișcarea lentă, o acțiune ocupă mai puțin timp decît reprezentarea sa, care se deplasează la o viteză mai mică decît cea obișnuită. ¶Chatman 1978. mit [myth]. O narațiune tradițională, îndeobște legată de credința religioasă și de ritual, care exprimă și justitifică un aspect exemplar al modului în care se prezintă lucrurile. ¶După Lévi-Strauss, structura mitului se poate exprima printr-o omologie cu patru termeni care pune în raport
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rudenie/sublicitarea legăturilor de rudenie. ¶Frye 1957 [1972]; Greimas 1970 [1975]; Jolles 1956; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Scholes, Kellogg 1966. mitem [mytheme]. Unitatea constituentă fundamentală a MITULUI. ¶Lévi-Strauss 1963 [1978]. mod [mode]. 1. DISTANȚĂ. Amplitudinea medierii naratoriale caracterizează modul unei narațiuni: REPREZENTAREA și RELATAREA sînt două moduri diferite. ¶Împreună cu PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE, modul constituie categoria MODULUI NARATIV (mood). 2. Un univers ficțional considerat din punctul de vedere al capacității de acțiune a eroului în raport cu ambianța umană. Frye argumentează că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mediului înconjurător). ¶Frye 1957 [1972]; Todorov 1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic mode]. Unul din cele opt puncte de vedere în clasificarea pe care Friedman o operează înlăuntrul PUNCTULUI DE VEDERE. Cînd se adoptă modul dramatic ca în așa-numita narațiune OBIECTIVĂ sau COMPORTAMENTISTĂ (Dealuri ca elefanți albi, Vîrsta ingrată) informația furnizată e în mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele și nu există vreo indicație despre ceea ce percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-adevăr, s-a argumentat că narațiunile se desfășoară pe axe modale și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile lor și, în general, direcționînd cursul acțiunilor. Într-adevăr, s-a argumentat că narațiunile se desfășoară pe axe modale și reprezintă tranziții, de la anumite stări de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău la ceea ce e bun; și/sau de la ce nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
stări de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău la ceea ce e bun; și/sau de la ce nu se știe la ce se știe). În modelul greimasian al narațiunii, modalizările pe axa capacității (a putea să faci sau să fii), dorinței (a vrea să faci sau să fii), cunoașterii (a ști să faci sau să fii) și, respectiv, obligației (a trebui să faci sau să fii) sînt cele mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]