10,006 matches
-
ani, mai precis între 94 si 97 de ani, dar a mai făcut completări și în anii care au urmat: „În anul 2003 fiind de acum la vârsta de 100 de ani mi-a căzut în mână monografia satului meu natal Cotiujenii Mari publicată de N. Andronic și V. Stavilă la Chișinău în anul 2002 și am realizat că în felul lor amintirile mele erau incomplete" adaugă el la pagina 222. Acest autor este ieșit din comun și pentru că întâmplările orânduite
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_vasile_guja_un_autor_iesit_din_comun_none_1327658115.html [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
un caracter memorialistic, autorul se constituie într-un fel de martor al epocii sale atingând probleme politice, economice, sociale și culturale pe care le-a urmărit de-a lungul vieții sale. La început, cadrul de desfășurare al evenimentelor este satul natal cu evenimente de excepție de la începutul veacului trecut, urmărit apoi prin timp. Aduce însemnări importante despre viață cu un secol în urmă. Vasile Guja zugrăvește în culori vii fresce de viața palpitantă, deși cadrul se schimba de multe ori. Evenimentele
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_vasile_guja_un_autor_iesit_din_comun_none_1327658115.html [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
deocamdată în țara de baștină, mulți dintre ei ar dori totuși să-și aibă tot acolo locul de veci. Adevărul este că foarte puțini își pot îndeplinii visul. Nu prea te țin balamalele să te reîntorci la bătrânețe în locurile natale! Din aceasta cauză confuzia românilor emigranți persistă. Unii, chiar dacă se dau mari iubitori de limbă română, nu își învață odraslele limba stramoșilor... precum o fac alte neamuri „venetice”. După interesanta „daco-gestică” - formă de comunicare de care au „profitat” la începutul
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_1_c_george_roca_1356608670.html [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
la oficierea limbii române ca limbă de studiu pentru adulți, în Belgia. IC: Primul impact a fost limba și Doamne, ce dor îmi era de limba mea maternă. Ca să-mi mai potolesc dorul, am continuat ce începusem în țara mea natală - să o fac pe translatoarea. În felul acesta am aflat cât de legați sunt flamanzii de România - prietenii, căsătorii, ajutoare, proiecte pe toate planurile, turism, înfieri, studii, codul penal românesc are la bază pe cel Belgian, sașii veneau și din
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_petcu_nou_si_unic_gabriela_petcu_1386068666.html [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
greu a fost să vă obișnuiți cu ritmul alert de viață din Chicago? Ce anume v-a atras în Arizona? - A fost interesant să locuiesc în Chicago, mai ales ca nou venit din România... va dati seama... veneam din țara natală, dintr-o comună cu doar două mii de locuitori, într-o metropola cum este Chicago...ce mare diferență. Dar noi românii, după cum bine știți, ne integrăm repede, mai ales când ne încredem în Dumnezeu. Când am venit în America, nu știam
JOHN TODOR, SINGURUL ROMÂN STABILIT IN QUARTZSITE, STATUL ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/John_todor_singurul_roman_stabilit_in_quartzsite_statul_arizona_.html [Corola-blog/BlogPost/340852_a_342181]
-
caracterului și a viitorului meu le aparține învățătorilor și profesorilor școlari, în mare măsură primelor mele învățătoare Dora Ciobanu (Sărătenii- vechi, și Vasilița Handrabur (Vadul-Leca) 3. Ce știți despre părinții și buneii Dvs., locul și rolul lor în viața comunității natale? - Pe bunicii de pe linie tatii, din Sărăteni cunosc numai pe bunica Alexandra, dar mi-o amintesc ca în vis, că s-a trecut din viață pe când aveam 4 anișori, în schimbmi-o amintesc bine pe străbunica, mama bunicăi Alexandra, care a
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
Românesc de lângă Hamilton în luna iulie a fiecărui an mă fac întotdeauna să mă visez la festivalurile artistice din timpurile anilor 80, care se petreceau de obicei în codri la Budăi, Telenești...Dacă observați, noțiunea casă se asimilează cu plai natal, baștină, țară... Aici, în depărtare, pentru mine aceste cuvinte întruchipează casa părintească. 5. Cum apreciați schimbările care au avut loc la baștina Dvs. în ultimele decenii? - Republica Moldova în 20 de ani de la proclamarea Independenței este marcată pe parcursul acestei perioade de
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
să-și schimbe vectorul către uniunea vamală sovietică. Politica: dezbină și stăpânește... Lupu, Filat ș.a. Nu-i ajunge Kremlinului Moldova până la Prut. O dorește până la Carpați... Este părerea mea personală. 6. Dacă ar fi cazul de înveșnicit în istoria localității natale, unele personalități din partea locului, cine, credeți, ar merita neapărat această onoare? - Să numesc persoane...nu pot, nu vreau să obijduiesc pe cineva, Dar, în două sate pe care le am mai scumpe sufletului meu, Sărătenii vechi și Vadul-Leca sunt multe
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
serviciu destul de bune, la care în RM puteau numai să viseze. Și, că îmi aduc cât de cât aportul în apropierea idealului de unire, de reîntregire a neamului meu românesc, chiar aflându-mă și la mare depărtare de meleagul drag natal. 13. Care-i cea mai mare dorință neîmplinită a Dvs.? - Cea mai mare dorință neîmplinită este reîntregirea națională, unirea teritorială a României și să trăiesc măcar până la primul strănepot. 14. Două decenii nu mai contenesc discuțiile controversate în jurul denumirii limbii
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
-și amintească cu drag de portul tradițional, de obiceiurile și tradițiile care i-au luminat copilăria, de primii ani de școală, chiar dacă viața l-a purtat pe drumuri străine. Românul, în ciuda faptului că viața l-a purtat departe de locul natal, nu uită să păstreze învățătura primită de la predecesorii săi. „Givăniț româneșce“ este mesajul poetului în grai Iancu Almăjan Bănățanu. „Vorbiț să-ntăliagă lumia dî la sat / [...] / Nu stâlșiț prîn șpiluri limba me română / [...] / Spuni-ț româneșce pră unge îmblaț.“ Se poate observa
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte... țărănimea bănățeană dă dovadă de un extraordinar simț artistic.“ 2 Ion Vornic Rîncu numit și Moș Ion Rîncu vorbește de satul lui natal, Vârciorova, în poezia „Satu' drag“ punându-l în strânsă legătură cu viața religioasă și anii de școală „Vârșiorova, cuibu-n care / Am vădzut pământ șî soare, / [...] / Litărele dă cipari / Le-nvățai dîn călindari, / După care, cu sfială, / Am ajiuns copil dă
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Editura InfoRapArt Galați, 2010, Editor Petre Rău "Puterea razei albastre" - volum de povestiri " Eternele visări" - povestiri " Grandoarea Chinei" - amintiri din Chină "Amintiri din epoca Felix a calculatoarelor rom ești" , coautor Petre Rău, Galați 2011 "Povestiri din Moldovița" - amintiri din satul natal, volum publicat în 2013, InfoRapArt, Galați Am realizat un site personal de literatură și informatică "Cântec pentru Bucovina", adresa www.vioreldarie.ro Am colaborat pentru site-rile literare Semănătorul, Agonia, RoLiteratura Doresc cu mult drag colaborare cu scriitorii și citirorii de pe
VIOREL DARIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Viorel_Darie.html [Corola-blog/BlogPost/341029_a_342358]
-
contemporanilor de pe mapamond, dar în special tinerilor, că din județul Galați s-au ridicat personalități certe ale culturii, științei, artei, sportului, pe care merită să-i cinstim și care la rândul Domniilor Lor, pot fi ambasadori perfecți și doriți ai meleagurilor natale în lume. Sunt repere morale și sociale, răspândite în toate colțurile globului. Prin tot ce întreprind diurn ei ne lasă o bogată moștenire, anume neamul, țara și credința în Dumnezeu. Orașul Tg.Bujor, la inițiativa noastră, a acordat primele titluri
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1468575362.html [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
credința în Dumnezeu. Orașul Tg.Bujor, la inițiativa noastră, a acordat primele titluri de Cetățean de Onoare din lunga sa istorie prof.univ.dr. Vasile BURLUI, președintele Fundației APOLLONIA Iași, președintele Colegiului Național al Medicilor Stomatologi-onorat și cu botezul școlii din satul natal Tudor Vladimirescu (actual Suceveni) cu numele său, Domnia Sa primind la Suceveni și titlul de Cetățean de Onoare, dar și pictoriței Gina HAGIU-POPA, sora poetului și scriitorului Grigore HAGIU. De asemenea, tot la inițiativa noastră, Școala nr.2 din Galați a
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1468575362.html [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
parodiere a melodiei populare zece negrii mititei, parte a albumului cu numarul șapte în discografia trupei, "Opium fürs Volk", considerat cel mai bun album Die Toten Hosen. De-a lungul istoriei, Die Toten Hosen și-a exprimat atașamentul față de orașul natal prin diverse acțiuni. În vara anului 1995, membrii trupei au concurat în competiția sportivă "Powerplay des Wahnsinns", formând o echipă alături de membrii lotului de hochei "Düsseldorfer EG Metro Stars" împotriva finlandezilor "Leningrad Cowboys", susținuți de națională de hochei a Finlandei
ARTmania Festival anunta Die Toten Hosen in august la Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/1790/artmania-festival-anunta-die-toten-hosen-in-august-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/99681_a_100973]
-
Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viață de Dan Ionescu La editura Lumina, a apărut în anul 2010, cartea de versuri, Din vinerea patimilor, de Nicolae Țurcanu. Selecția poemelor, distribuite în secțiunile: Contraste, Ecouri din iadul Gulagului, Priveliști natale, Urzicuțe și Epilog, aparține lui Tudor Țurcanu. Nicolae Țurcanu s-a născut în satul Nezavertailovca, raionul Slobozia, în Transnistria, la 21 ianuarie 1918, într-o familie de țărani, și a murit la 19 august 1985. „După o zi de vară
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-turcanu-poeme-care-nu-dor-sau-cartea-dorului-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
mele, așa după cum, citindu-l, pătrund la rândul meu în intimitatea sa spirituală. El, scriitorul, se află acolo undeva, departe, în orașul lui, în țara lui, iar eu, parcurgându-i opera, mă trezesc lângă el, vizitându-i țara, orașul, locurile natale, însoțindu-l în periplul său existențial. Iată-ne astfel întâlniți cu ajutorul cuvântului scris, față în față, pe o punte invizibilă, tainică, dar cât de reală ! Căci ceea ce de multe ori ni se pare imposibil, și ca atare ne ferim să
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
secret, mai fiecare om visează, speră sau crede, că este special; mai frumos, mai dotat cu talente, mai inteligent, sau mai bine echipat pentru succes. Ideea se răsfrânge și asupra mediului în care-și duce viața. Familia mai bună, satul natal mai pitoresc, orașul în care locuiește mai modern, biserica de care aparține (denominația) mai spirituală, grupul cu care se întâlnește mai select, clubul la care s-a înscris ca membru mai exclusivist, etc. Ideea nu este decât o altă formă
EU NU SUNT SPECIAL de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_sunt_special.html [Corola-blog/BlogPost/344899_a_346228]
-
de inventar din natura personalității lui Grigore Dominte, atribut care l-a extras definitiv din masa comună a contemporanilor săi. Verbele care însoțesc numele Grigore Dominte se vor conjuga de-acum doar la timpul trecut. Cei din Miroslovești (comuna sa natală, al cărei Cetațean de Onoare este) îl vom simți mereu însă, în inimile noastre, la timpul prezent. Referință Bibliografică: COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 627, Anul II, 18 septembrie
COLONELUL PROF. GRIGORE DOMINTE A PLECAT LA CER de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Colonelul_prof_grigore_dominte_a_plecat_gheorghe_parlea_1347999101.html [Corola-blog/BlogPost/343561_a_344890]
-
a fost omagiat, toți exprimându-și deosebita plăcere de a fi prezenți la aniversarea reputatului savant, manager iscusit, om politic și personalitate de înaltă cultură și care la această vârstă își continuă rodnic activitățile și savurează din plin frumusețile plaiului natal ca un profund cunoscător al legității biodiversității. Evocând activitatea științifică a omagiatului, s-au remarcat competențele deosebite în domeniul biologiei și ecologiei, Ion Dediu fiind unul dintre primii savanți-ecologi din țară. Ion Dediu este o personalitatea recunoscută și înalt apreciată
150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1479217324.html [Corola-blog/BlogPost/376226_a_377555]
-
nevoie de muncă salariată. Nu neapărat lângă locuință spre a nu fi obligat să folosești mijloace de transport. Prea mulți se rușinează de profesiunea părinților și vor să „trăiască mai bine” adică în mizerie când ar putea deveni fruntașii satului natal. Este curios că tocmai marele partid de stânga, care statuează doctrinar ameliorarea vieții celor ce muncesc omite munca, în folosul ajutorului social. Există bineînțeles categorii sociale care nu pot muncii datorită unor handicapuri irecuperabile. Ei necesită acest ajutor și, în
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1426265405.html [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
fiindcă îi plăceau logica și inteligența ei , rămânea uimit la cât de repede găsea soluția pentru orice,deși el era cel cu matematica. Apoi viața i-a despărțit neașteptat ,facultatea s-a terminat ,el s-a mutat în orașul său natal să aibă grijă de părinții lui bolnavi de multă boală fizică ,dar și mai mult, de egoism. „ Nu poți pleca acum , pe noi cui ne lași ? Am mâncat pâine cu magiun ca tu să termini facultatea și acum ne părăsești
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1446897415.html [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
ca procurator al tânărului Ivan. Logodna celor doi s-a făcut la Suceava, prin procura, reprezentantul cneazului. Urmară ospețe și serbări și domnița Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei. Nu avea să-și mai vadă niciodată tatăl și locurile natale. Ștefan-Vodă îi dărui trei boieri s-o întovărășească: Lascu, Sînger și pe Gherasim cu jupânesele lor. Regele Cazimir al Poloniei primi pe tânăra domniță moldoveancă și pe însoțitorii ei cum se cuvenea viitoarei țarine moscovite, dându-i bogate daruri, și
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ unde străbunicul meu și-a dat viața, căci a fost trădat și ucis mișelește! - Ce vorbe-s astea, Paloș? - Măria Ta, ai datoria să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! - strigă el lovind cu paloșul în stânga și-n dreapta. - Așa voi face!... După bătălie să te prezinți în fața mea!! - Las’ pe mine, Măria Ta! Voi împinge dușmanul în bârlog! - Îți poruncesc! - răcni vodă, dar când îl privi în ochi, văzu
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1418242731.html [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
ești tu? - Sunt Paloș! -îi răspunse cavalerul și dispăru precum o nălucă. Și într-adevăr voievodul ajunse până la Constantinopol, iar de acolo înaintă spre nord pe lângă Marea Neagră. Reușise, așa cum proorocise Paloș, să bage fiara în bârlogul său. Reîntors pe plaiurile natale, își întări oastea și ideea reîntregirii ținuturilor românești nu-i dădea pace. Avea o victorie răsunătoare și o oaste bine pusă la punct. Simțea că va reuși să reînvie în mintea poporului său demnitatea străbunilor. În asemenea momente ar fi
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1418242731.html [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]