7,582 matches
-
cându este vorba de satisfacerea Cassei aflăm rezistența cea mai absolută și mai încercatu tocmai pentru a vă convinge etc. etc.". Conflictul era cronicizat, cum reiese din multe adrese, și se reflectă asupra bolnavilor care erau cele dintâi victime ale neînțelegerilor, fiind în permanență purtați pe drumuri. Relativ al spitalizarea bolnavilor în Ospiciul Golia, este prețios dosarul 562 Fond Epitropia Generală Sf. Spiridon Iași 1872, care oferă multe aspecte de felul celor arătate mai sus și permite precizarea retrospectivă a modului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru conservatori fidelitatea față de ordine și tradiție, flacăra luptei împotriva revoluțiilor. Însă practica politică, abandonarea patrioților de către ruși clarifică situațiile confuze și prea marile speranțe ale epocii napoleoniene și post-napoleoniene. Patrioții își descoperă fragilitatea în fața unei politici ruse care folosește neînțelegerile pentru a-și stabili hegemonia."23 Desigur, neînțelegerile intraetnice românești, răul dinlăuntru, în diagnosticul eminescian. IV. "Cestiunea Orientului" Vremelnic, între 1856 1878, în urma Tratatului de la Paris din 18 martie 1856, decidenții europeni au făcut o mică reparație Moldovei, județele sudice
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
luptei împotriva revoluțiilor. Însă practica politică, abandonarea patrioților de către ruși clarifică situațiile confuze și prea marile speranțe ale epocii napoleoniene și post-napoleoniene. Patrioții își descoperă fragilitatea în fața unei politici ruse care folosește neînțelegerile pentru a-și stabili hegemonia."23 Desigur, neînțelegerile intraetnice românești, răul dinlăuntru, în diagnosticul eminescian. IV. "Cestiunea Orientului" Vremelnic, între 1856 1878, în urma Tratatului de la Paris din 18 martie 1856, decidenții europeni au făcut o mică reparație Moldovei, județele sudice ale noii Basarabii retrecând sub jurisdicția patriei de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deosebire 38 GÂNDITORUL SINGURATIC pe filozofi - lumea ca întreg, limbajul/gândirea și relația limbajului/gândirii cu lumea, valorile care conferă sens vieții - iese în afara acestui domeniu. Încercările de a spune ceva despre toate acestea sunt, pentru autorul Tractatus ului, consecința „neînțelegerii logicii limbajului nostru“. Ceea ce este cu adevărat important din punct de vedere spiritual nu se poate spune, dar se arată. Logica limbajului și relația dintre expresiile limbajului și fapte se arată prin simbolismul limbajului. Iar valorile se arată în limbajul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
discuțiile sale cu Wittgenstein, Engelmann a înțeles cât de strâns se corela venerația acestuia pentru capodopere ale muzicii, poeziei și literaturii clasice cu năzuința lui spre puritate morală și de ce orice discurs teoretic asupra valorilor îi apărea drept rezultatul unei neînțelegeri elementare. Singurele valori vii erau pentru Wittgenstein cele care se exprimă în creația și acțiunea oamenilor. Orientarea gândirii lui Wittgenstein, subliniază Engelmann, reprezenta, între altele, o reacție față de acea opunere a sentimentelor rațiunii, care era caracteristică pentru iraționalismul epocii: „Nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
intereseze de publicarea lucrării pe care o socotea pe atunci opera vieții sale. Ne putem închipui cât de greu i-a fost să se împace cu gândul că se izbește de un zid atât de înalt și de compact al neînțelegerii. Comentând scrisorile pe care le-a primit de la Wittgenstein în această perioadă, Engelmann scria: „Ceea ce l-a lovit evident atât de greu pe Wittgenstein trebuie să fi fost incapacitatea unor oameni situați atât de sus, ca și a unor prieteni
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să fie psihanalizată. Wittgenstein a reacționat trimițându-i lui Ayer o scrisoare plină de indignare. Subliniind că nu vede nici o relație între practica psihanalizei și modul său de a aborda problemele filozofice, Wittgenstein s-a declarat stupefiat de superficialitatea și neînțelegerea cu care se poate vorbi despre ceea ce gândește și spune cineva. Ayer, care participase la începutul anilor ’30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein nu a vrut însă să mai știe de el.110 Poate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu adevărat Wittgenstein despre cutare sau cutare problemă filozofică. Eu nu cred însă că Wittgenstein a avut, în genere, vederi (Ansichten) filozofice. El discuta, ce-i drept, asemenea vederi, dar întotdeauna doar pentru a arăta că ele se sprijină pe neînțelegeri, că sunt cu totul altfel decât simple, că întotdeauna există alte cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou toate generalizările filozofice deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Nuerath o aprecia drept derutantă deoarece sugerează că există ceva despre care ar trebui să se tacă. Or, despre tot ceea ce există în mod real se poate vorbi și ar trebui să se vorbească. Este o observație care semnalează o neînțelegere elementară. Perceperea scrierii de tinerețe a lui Wittgenstein drept o operă reprezentativă pentru o critică a metafizicii, care se întemeiază pe principiile noii filozofii empiriste a cunoașterii 79, o percepere favorizată de reacțiile la Tractatus ale lui Russell și ale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se poate spune nimic, nu se pot face afirmații adevărate sau false, nu se pot formula teze și teorii.84 Imaginea filozofiei ca știință al cărei obiect este analiza teoretică a semnificațiilor și valorilor reprezintă ea însăși o consecință a neînțelegerii logicii limbajului nostru. Abia desprinzându-ne de ea vom putea comunica bine cu ceea ce este „mai înalt“ și vom putea înțelege corect rolul cunoașterii, al științei în viața oamenilor. Ceea ce conferă semnificație și importanță recomandării finale: „Despre ceea ce nu se
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
totul, căci este oricum foarte apăsător să nu fii înțeles de nimeni.“ (L. Wittgenstein, Briefe, p. 252.) Ne putem închipui ce a simțit Wittgenstein când a citit „Introducerea“ scrisă de Russell, un text care reprezintă o expresie exemplară a acestei neînțelegeri. 28 R. Rhees, Discussions of Wittgenstein, pp. 9-10. 29 Pentru precizări și dezvoltări vezi și P. M. S. Hacker, Insight and Illusion, revised Edition, Oxford University Press, 1986, îndeosebi pp. 16-22. 30 Astfel Pears subliniază că munca lui Wittgenstein la Tractatus
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o face numai știința. Dar privirea de ansamblu (Überblick) corectă asupra acestor banalități este extrem de greu de obținut și extrem de importantă.“15 Aceste rânduri ne amintesc de observații din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului, de observația că problemele filozofice sunt rezultatul neînțelegerii logice a limbajului nostru, ca și de aceea că prin indicarea sursei lor și prin înlăturarea acestor probleme nu s-a realizat mare lucru. Există însă elemente noi. Când vorbește aici de banalități, Wittgenstein are în vedere identificarea contextelor și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
opera lui de tinerețe și în cea mai târzie, este însă evident. Calea propusă în Tractatus a fost cea a cercetării formei logice a expresiilor limbajului, formă care „se arată“ în simbolism. Problemele filozofice iau naștere în mod sistematic din neînțelegeri ale logicii limbajului, care pot fi puse în evidență prin utilizarea tehnicilor logicii moderne. Apariția și persistența lor este așadar consecința unor greșeli de ordin logic. Îndată ce aceste greșeli sunt identificate, faptul că nu suntem în fața unor probleme autentice devine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În loc de asta, ar trebui să spunem că fără acest acord regulile vor fi fără sens, nu vor fi reguli.“ (p. 159) 63a Sugestia lui Kripke că Wittgenstein ar fi formulat, ca și Hume, un argument sceptic se sprijină pe o neînțelegere caracteristică, subliniază Whinch. „El nu observă bunăoară că distincția pe care o accentuează Wittgenstein nu este atât cea dintre enunțurile «filozofice» și cele ale «gândirii comune» despre ceea ce este urmarea de reguli, cât cea dintre practica noastră comună a urmării
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
despre limbaj, despre etică, despre valori în genere Wittgenstein adoptă o atitudine „mistică“, o impresie pe care a comunicat-o apropiaților săi după întâlnirea de la Haga, era din punctul de vedere al celui din urmă cea mai netă expresie a neînțelegerii lucrării sale. În ciuda aprecierii sincere a contribuțiilor teoretice pe care le aduce Tractatus-ul, citirea WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 331 textului produs de Russell i-a întărit lui Wittgenstein certitudinea dureroasă că el nu a fost înțeles de omul despre care credea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propozițiile limbajului nostru cotidian sunt în realitate, așa cum sunt ele, pe deplin ordonate din punct de vedere logic.“20 Dacă ne întrebăm cum a fost posibil ca o minte de calitatea aceleia a lui Russell să cadă pradă unei asemenea neînțelegeri putem presupune că el a citit manuscrisul acceptând drept ceva de la sine înțeles că Wittgenstein a rămas pe poziția pe care se situa în discuțiile lor din anii 1912-1913. Această bănuială este coroborată de o reflecție retrospectivă din autobiografia intelectuală
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
constituie practica ei individuală, iar această practică individuală a limbii are ceva comun care reprezintă uzul33. Pe o treaptă superioară de abstractizare se află norma, adică ceea ce este obișnuință în uz, în cazul folosirii limbii, fără a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al treilea nivel de abstractizare. Ulterior, lingvistul danez a reluat problemele, menținînd, cu unele modificări terminologice, conceperea tripartită a limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În cuprinsul relației limbă filozofie, se întrevăd două aspecte definitorii: 1) relația dintre filozofie și stilul filozofic și 2) relația dintre filozofare (maniera de realizare a filozofiei) și discursul filozofic (particularizarea stilului filozofic prin realizările individuale, la nivelul vorbirii). Din neînțelegerea manifestării acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fac legea! Intenția (repetată) de a înțelege lumea, "ridicând-o în dreptul ochiului", îndrăzneala de a întâmpina fără aprehensiuni moartea individualizează vădit un spirit lucid și paradoxal. Dintr-un Orgoliu picură lent o indistinctă mâhnire: Fii bun, vom trăi / copleșiți de neînțelegerea lumii cu lumea..." Mai temperat decât la Cezar Ivănescu și Ileana Mălăncioiu, spectrul dispariției neliniștește; în Fervoare (1972) starea de reflux existențial împresoară: "Numără, numără, numără, / astăzi este ai ce număra / mâine amândoi nu vom mai fi / alții altfel vor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bune, iar efectele unei asemenea stări de lucruri asupra elevilor și părinților sunt deplorabile. Atmosfera din cadrul colectivului didactic se răsfrânge favorabil sau nefavorabil asupra colectivului de elevi. Aceasta se întâmplă mai ales când unele cadre didactice împărtășesc elevilor sau părinților neînțelegerile și conflictele care au loc între profesori. Încercăm în cele ce urmează să punem în evidență principalele căi sau mijloace prin care directorul, cu autoritatea și calitățile sale intelectual-morale, poate instaura în colectivul pe care-l conduce o atmosferă sănătoasă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
rizom. Filosoful francez propune noi legături între uman și animal, între sănătate și boală, între rațiune și sminteală. Parafrazîndu-l pe Nietzsche, Michel Foucault anunța, în Cuvintele și lucrurile, o "moarte a omului", suscitînd, ca și în cazul lui Nietzsche, multe neînțelegeri. Desigur, nu dispare specia umană, ci o anumită reprezentare despre om ca centru referențial sau ca principiu explicativ, capabil de cunoaștere. Nici științele așa-zis "umaniste" nu se mai ocupă de om, ci de tot felul de chestii adiacente : de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
97b. rrr Conform promisiunii din Maleahi, 3:23. sss Numit sabat Eikha, deoarece se citește de trei ori cuvântul Eikha ("Cum, cum"): așa cum apare el în Deuteronomul 1:12 ("Cum dar voi purta singur greutățile voastre și sarcinile voastre și neînțelegerile dintre voi?"), în Isaia, 1:21 ("Cum a ajuns ca o desfrânată cetatea cea credincioasă și plină de dreptate? Dreptatea locuia în ea, iar acum este plină de ucigași") și în Plângeri, 1: 1 ("O, cum a rămas pustie cetatea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
piața bursieră la creditele ipotecare. Aceasta susține globalizarea. Alta privește moralitatea și substanța sistemului financiar. De aceasta se leagă rolurile și responsabilitățile actorilor. Alta vizează dinamicitatea, evoluțiile extreme, pe toate planu rile. Am observat apoi că, în pofida dezbaterilor, există o neînțelegere profundă asupra tuturor acestor probleme, în special în privința rolului pe care piețele și instituțiile trebuie să-l joace în societatea globală. În pofida optimismului lui Shiller privind capacitatea științei financiare și a instrumentelor sale redutabile de a ajuta toți oamenii, în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să răstoarne întreaga știință a astronomiei", iar în 1981 Consiliul Academiei Naționale de Științe a S.U.A. a decretat că "Religia și știința sunt pentru gîndirea umană teritorii separate și reciproc exclusive a căror prezentare în același context conduce la neînțelegeri atît a teoriei științifice, cît și a credinței religioase". În schimb, ideea integrării dintre știință și religie a fost acceptată de toți marii teologi, cum sunt Sf. Pavel, Origen, Augustin și d'Aquino. Mai mult, în ultimii 30 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
stele, în nori și în ceruri nalte", el a mai scris, tot atunci, și poezia Floare-albastră. După aprecierea lui Perpessicius, "Floare-albastră face parte dintre cele mai puțin înțelese din poeziile lui Eminescu, în orice caz din poeziile cele mai expuse neînțelegerii, și încă din cauza desăvîrșitei lor grații"155. Mai întîi, poezia aceasta a fost mult discutată și mult răstălmăcită, din cauza unor greșeli de tipar. Cînd s-a încercat corectarea greșelilor, după manuscrise, s-a constatat că manuscrisul este necomplet; între manuscrisele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]