2,511 matches
-
Consiliul Local Sulina Județul Vaslui (7 unități sanitare) 327. Spitalul Județean de Urgență Vaslui Consiliul Județean Vaslui 328. Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Huși Consiliul Local Huși 329. Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad Consiliul Local Bârlad 330. Spitalul Orășenesc Negrești Consiliul Local Negrești 331. Abrogată. ----------- Poziția 331 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 687 din 6 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 13 iulie 2011, conform art. 2 din același act
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
Județul Vaslui (7 unități sanitare) 327. Spitalul Județean de Urgență Vaslui Consiliul Județean Vaslui 328. Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Huși Consiliul Local Huși 329. Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad Consiliul Local Bârlad 330. Spitalul Orășenesc Negrești Consiliul Local Negrești 331. Abrogată. ----------- Poziția 331 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 687 din 6 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 13 iulie 2011, conform art. 2 din același act normativ. 332. Spitalul
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
Consiliul Local Sulina Județul Vaslui (7 unități sanitare) 327. Spitalul Județean de Urgență Vaslui Consiliul Județean Vaslui 328. Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Huși Consiliul Local Huși 329. Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad Consiliul Local Bârlad 330. Spitalul Orășenesc Negrești Consiliul Local Negrești 331. Abrogată. ----------- Poziția 331 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 687 din 6 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 13 iulie 2011, conform art. 2 din același act
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
Județul Vaslui (7 unități sanitare) 327. Spitalul Județean de Urgență Vaslui Consiliul Județean Vaslui 328. Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Huși Consiliul Local Huși 329. Spitalul Municipal de Urgență "Elena Beldiman" Bârlad Consiliul Local Bârlad 330. Spitalul Orășenesc Negrești Consiliul Local Negrești 331. Abrogată. ----------- Poziția 331 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 687 din 6 iulie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 13 iulie 2011, conform art. 2 din același act normativ. 332. Spitalul
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
în interiorul Mănăstirii Mitoc. Pe data de 26 octombrie 1896 a fost inaugurată clădirea actuală a școlii. Cele mai prestigioase unități de învățământ preuniversitar sunt Colegiul Național "Vasile Alecsandri", Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza", Colegiul Național "Mihail Kogălniceanu", Colegiul Național "Costache Negri", Liceul Teoretic "Emil Racoviță", Școala Generală Mihai Eminescu nr. 28, Școala Generală nr. 26 și Școala Generală nr. 29. În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înființată în anul 1889, având ca prim fond de carte
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Revoluției de la 1848, generalul Bem a adresat o proclamație către locuitorii Moldovei, făcându-le cunoscut că toți cei ce voiau să lupte pentru libertate să se prezinte la cartierul său general de la Târgu Ocna, pentru a fi organizați militărește. Costache Negri, locuind în modesta căsuță de la Ocna corespondă cu Domnitorul Principatelor Unite Române - Alexandru Ioan Cuza. Târgocnenii își vor aduce contribuția la obținerea independenței , atât prin reprezentanții lor din compania a 6-a Târgu Ocna a batalionului 2 Bacău din Regimentul
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Ioan Movilă moare, dar familia condusă de Elena Movilă continuă vânzarea locurilor de casă pe care se construiesc noi vile și hoteluri începând din anul 1905. În perioada 1903-1906 se construiesc aproximativ 50 de vile și hoteluri ca: vila Colonel Negrea, vila Cleopatra (azi Cupidon), vilele Sachelarie, Călinescu, Smântânescu, Predescu, Flora, hotelul Popovici si vila Ing. Zissu construită alături de hotel Parc, vilă care a fost reparată și refăcută în 1967. Tot în această perioadă, se construiesc și anexele comerciale ale centrului
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a fost transferată la județul Iași, în alcătuirea actuală, după ce satul Vovriești a trecut la comuna Băcești din județul Vaslui. Cinci obiective din
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Grajduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Stavnic, în amonte de lacul de acumulare Căzănești. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248B, care o leagă spre nord de Ipatele, Șcheia, Mogoșești și Voinești, și spre sud în județul Vaslui de Negrești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgușeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,05%). Pentru 1,88% din populație
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era formată din satele Drăgușeni, Crăciunești, Tatomirești și Șcheia de Jos, având în total 1528 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Negrești a aceluiași județ, având 2172 de locuitori în satele Crăciunești, Drăgușeni, Frenciugi (preluat de la comuna vecină Parpanița, Gura Văii, Rătenii Cuzei și Tatomirești. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Negrești a aceluiași județ, având 2172 de locuitori în satele Crăciunești, Drăgușeni, Frenciugi (preluat de la comuna vecină Parpanița, Gura Văii, Rătenii Cuzei și Tatomirești. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași și desființată, satele ei actuale (Drăgușeni și Frenciugi) trecând la comuna Șcheia. Cele două sate s-au separat din nou în 2004, formând comuna în alcătuirea ei actuală. Trei
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
Mânjești și Mogoșești (reședința). Comuna se află în partea de sud a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248B, care o leagă spre nord de Voinești și spre sud de Șcheia, Ipatele, Drăgușeni și mai departe în județul Vaslui de Negrești (unde se termină în DN15D). Din acest drum, la Budești se ramifică șoseaua județeană DJ248C, care duce spre est la Ciurea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
plasă și comuna Suhulețu, formată din satele Suhulețu, Găureni și Brașovnița, având 1246 de locuitori. Existau și aici două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Suhulețu și trecerea satului Suhulețu la comuna Tansa, care era inclusă în plasa Negrești a aceluiași județ și avea 3177 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Tansa inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca
Comuna Tansa, Iași () [Corola-website/Science/301311_a_302640]
-
și aici două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Suhulețu și trecerea satului Suhulețu la comuna Tansa, care era inclusă în plasa Negrești a aceluiași județ și avea 3177 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Tansa inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local, este (1780) din satul Suhuleț, obiectiv clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Tansa, Iași () [Corola-website/Science/301311_a_302640]
-
Vaslui, în vreme ce târgușorul Țibana făcea parte din comuna Mironeasa. Comuna s-a format în 1931, în cadrul județului Vaslui, cu satele Domnița, Moara lui Ciornei, Pănoasa, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Secături și Țibana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satul Secături a primit în 1968 denumirea de "Livada Nouă", pentru ca în 1968 să fie desființat și inclus în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost trecută la județul Iași, în alcătuirea actuală. Singurul obiectiv din
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
în aceeași plasă și comuna Tângujei, formată din satele Tângujei, Griești, Recea, Moara lui Ciornei, Pănoasa și Poiana Mănăstirii, având în total 1323 de locuitori; aici erau două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Negrești a aceluiași județ; comuna Țibănești avea 2031 de locuitori în satele Găureni, Gârbești, Jigoreni și Țibănești; iar comuna Tungujei avea 1190 de locuitori în satele Griești, Moara lui Ciornei, Pănoasa, Recea și Tungujei. În 1931, câteva sate ale comunei Tungujei
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
comunei Tungujei s-au separat pentru a forma noua comună Țibana, cea dintâi rămânând cu satele Griești, Recea și Tungujei, în timp ce comuna Țibănești avea în compunere în plus satele Glodenii Gândului și Războieni. În 1950, comunele au fost transferate raionului Negrești din regiunea Iași, în timp comuna Tungujei fiind absorbită de comuna Țibănești. Satul Găureni a primit în 1968 denumirea de "Vălenii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. La 29 iunie 2006, cu prilejul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
după ce fusese obligat să abdice, fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania). Rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa unde au fost întâmpinate la gară de Elenă Cuza, însoțită de Vasile Alecsandri, Costache Negri și generalul Ioan Emanoil Florescu. Soldații Regimentului 5 Infanterie au intonat marșuri funebre și au tras 21 de salve de tun. Sicriul a fost așezat într-un cort din curtea bisericii, perindându-se pe la o tribuna improvizată din apropiere mai
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Bâra este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bâra (reședința), Negrești și Rediu. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Iași, în Podișul Moldovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre sud-vest de Sagna și Roman și spre nord-est de Boghicea și mai departe în
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În timp, satul Oțeleni s-a separat, formând o comună de sine stătătoare; iar în 1964, satul Călugărița-Negrești a luat denumirea de "Negrești". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Satu Nou fiind desființat și comasat cu satul Rediu, și comunei i-au fost arondate și satele Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia ale comunei Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
Nechit, care curge în întregime pe teritoriul comunei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Piatra Șoimului, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). La Ruseni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre sud-est la Rediu și
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Negrești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Negrești (reședința) și Poiana. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al Cracăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Crăcăoani (unde
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
Negrești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Negrești (reședința) și Poiana. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al Cracăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Crăcăoani (unde se termină în DN15C) și spre sud-est de Dobreni (unde se intersectează
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
intersectează cu DN15C), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Roznov (unde se intersectează cu DN15), Borlești, Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negrești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%), cu o minoritate de romi (1,78%). Pentru 2,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]