60,569 matches
-
domnița Stanca, anunță NAȚIONAL. Biserica din satul Proieni, comuna Brezoi a județului Vîlcea unde s-au aflat ușile altarului a fost jefuită, se pare, de profesioniști care știau cît valorează ușile altarului - cel puțin 30.000 de dolari pe piața neagră. * Doi editorialiști din presa centrală salută reapariția nevestelor în politica înaltă. Ileana Mălăncioiu o elogiază pe Dana Năstase, soția premierului, pe care o crede adevărata autoare a întîlnirii premierului cu președintele american George Bush, deoarece dna Năstase s-a întîlnit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
față de momentul cînd eu aștern aceste rînduri. O simplă coincidență? "Aș vrea și eu să reușesc, măcar o dată, să montez un spectacol în România", aud obsedant finalul interviului cu Petrică Ionescu, de la Paris. O mai fi avînd mustățile lungi și negre?
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
se înscrie în partidul tău. Românul - fie el ardelean - a devenit mai precaut și așteaptă mai întâi fapte, și apoi vorbe. Or, dacă în Transilvania nu se vor face investiții masive, dacă această provincie nu va fi scoasă de pe lista neagră a finanțărilor guvernamentale, geaba încearcă dl. Rus să se joace de-a vadimul. Ieșirile sale, la marginea isteriei - ce altceva sunt afirmațiile iresponsabile cum că județele Harghita și Covasna funcționează în afara legilor țării? - vor avea ca efect doar clasificarea, în
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
că este așa, bibliografia critică a cărților mele, care a atins pînă acum cifre neverosimile, de sute și sute de titluri de recenzii". Deci, pe de o parte s-ar simți ignorat sau subestimat, tratat de către cronicari ca o "bestie neagră", iar pe de altă parte ne asigură de o largă recepție a cărților d-sale, bizuită pe "cifre neverosimile" de comentarii. Ce să credem? Oricum, Adrian Marino dovedește că-și contabilizează cu minuțiozitate recenziile ce i se consacră. Nemulțumit, teoretic
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
ale tehnicii instrumentale. Tot ce era allegro este acum mult mai vivace (repede, mai repede). Tempoul, fluența, timbralizările, lirismul instrumental au altă alură. Schubert nu și-ar fi putut asculta decât lăuntric, eventual, o astfel de tălmăcire. În alb și negru, sumbru și luminos (jocul armoniilor!), lansare către câmpuri sonore ascunse pe atunci simțului muzical comun, așa cum și-a fixat Schubert proiectul în cea de a treia piesă. Cu Mihaela Ursuleasa suntem într-un climat de comunicare în care nu mai
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
șoaptei proporțional cu intensitatea urletului, să știi că ți-o sug aici. Apoi, fără să mai aștepte vreun răspuns, îl saltă de subțiori, îi ridică brusc poalele cămășii, de sub care, pentru o clipă, i se zărește acea protuberanță firavă și neagră ce se pierde, însă, fără urmă, camuflată de capul femeii care se apasă între picioarele lui crăcănate și scheletice. Urletul încetează subit, o liniște aproape nepămînteană, sporită, evident, și de contrast, se instalează în vagon. Nu se mai aud decît
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
de alături, care stă cu bărbia sprijinită în toiag, mă întreabă dacă am făcut multe socoate în foaia ceia... Dau din cap în semn afirmativ și întorc în mână pe o parte și pe alta carnetul meu îmbrăcat în vinilin negru. Socoteli! S-ar putea. Fiindcă nu am la ce ma gândi, pun ochii iar în carnet și traduc frază franțuzeasca a lui Balzac, fac acest lucru ezitând și cu toată aproximația: "Sunt negustori care îi plac pe cei ce vin
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
un măgar, tras de funie de un copilandru, s-a oprit pe sinele din fața ale căii ferate și că măgarul refuză să treacă peste ele, dar nici să se întoarcă... Eveniment important pe care il trec imediat în carnetul meu negru, la data ce se referă la prima săptămână a lunii octombrie, anul una mie nouă sute cincizeci și trei, anul morții lui Stalin, îmi aduc aminte.
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
timp, de istorie. În realitatea Brăilei le cauți în zadar. În drum spre hotel, coborînd spre Dunăre, ca să mai îndulcim amarul, o întrebăm pe gazda noastră caldă și binevoitoare. "Dar Tanti Elvira?". Ne arată o căsuță, renovată, binemersi pe Strada Neagră. Pășim pe alee. Citim firma luminoasă, dichisită: "Siemens Club". Nici urmă de cîntecele de altădată, de lirele cîștigate, zice-se, ușor. Tanti Elvira a fost izgonită cu spiritul ei cu tot. Dacă patronul de azi ar fi păstrat numele, ar
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
Și, prin urmare, mint de îngheață apele. Umflă cifrele de parc-ar avea vreo importanță dacă agricultura merge bine sau nu, dacă ogoarele sunt însămânțate sau dacă-au rămas de izbeliște. Numai că reflexul domnilor care-au sărit din Daciile negre direct în jeep-urile aduse, la prima oră, din saloanele internaționale e mai puternic chiar decât instinctul de conservare. Dacă însuși premierul a ajuns să-i averizeze pe trimișii săi în teritoriu s-o lase mai moale cu minciunile, înseamnă
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
Tudora Șandru-Mehedinți După-amiaza, întorcându-ne acasă, am dat peste un țipar de mare, exemplar uriaș, țintuit de gât pe pragul de sus al porții; era negru și fosforescent și părea vrăjitoria unui țigan, cu ochii încă vii și dinții ca fierăstrăul în fălcile larg căscate. Aveam pe atunci nouă ani, și am simțit o spaimă atât de cumplită în fața acelei apariții de coșmar, că mi-a
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
elegante în societate, ceasuri în șir, până la pauza de prânz. Într-o zi îi ceru lui Oreste s-o ducă în bărcuța cu motor la magazinele pentru turiști de prin hoteluri și se întoarse cu un costum de baie întreg, negru cu violet, ca o piele de focă, dar nu intră niciodată în apă. Se însorea pe plajă, în vreme ce noi înotam, și-și ștergea sudoarea cu prosopul, fără să treacă pe la duș, așa încât după trei zile părea un rac fiert, iar
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
fuseserăm deșteptați de rutina matinală a doamnei Forbes. Nu auzisem apa trasă la toaletă la ora opt, nici robinetul chiuvetei, nici zgomotul jaluzelelor, nici placheurile cizmelor și cele trei bătăi fatale în ușă cu palma ei de traficant de sclavi negri. Fratele meu își lipi urechea de perete, ținându-și respirația pentru a putea desluși cel mai mic semn de viață din camera de alături, și în cele din urmă scoase un suspin de ușurare. - S-a făcut - zise. Nu se
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Era însă prea târziu. Niciodată, în tot restul vieții, n-aveam să uităm clipa aceea fugară. Doi bărbați în civil măsurau cu o ruletă distanța dintre pat și perete, în vreme ce altul făcea poze cu un aparat acoperit cu o pânză neagră, ca fotografii de prin parcuri. Doamna Forbes nu se afla în patul răvășit. Era trântită pe jos, într-o rână, goală, într-o baltă de sânge uscat care mânjise toată pardoseala camerei, și trupul ei era ciuruit de lovituri de
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
o pelerină albă cu cruce roșie pe spate, uniforma surorilor de caritate din timpul războiului. Catinca, îmbrăcată cu o rochie lungă de culoare mov, simplă, doar cu un pandantiv la gît, e alături de Scriban care poartă frac, plastron alb, papion negru, joben și monoclu. Maria, pictorița, e însoțită de doctorul Albert, mort de cîțiva ani. Sînt urmați de Elvira și Rășcanu, care discută în șoaptă ultimele dispute din vechea lor dușmănie. E rîndul lui George, comunistul, și al soției lui, Ilonca
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
a filmului francez - reputat a fi, mai ales, un cinema de autor (intimist și psihologic, adeseori mult prea literar), el cunoaște la ora actuală explozia genurilor spectaculare și de mare succes la public: filme de suspense ("Mulțumesc pentru ciocolată"), filme negre ("Harry, un prieten devotat"), filme horror ("Râuri de purpură"), filme fantastice ("Frăția lupilor", ce se va difuza în curând pe marile noastre ecrane), filme de acțiune ("Taxi 2"). Un teritoriu ocupat, în mod tradițional, de americani și în care, actualmente
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
recurente indiferent de epocă (îngerii întorși, bătrîni sau bolnavi, îngerii călăi, erezia, visele, poemele erotice, la fel de importante în economia operei și de o valoare comparabilă cu cele religioase, reflexul realității imediate, oricît de voalat, ș.a.m.d.). Alexandru Lungu - Ninsoarea neagră, Ed. Vinea, Ediții definitive, București, 2000, vol. I-II, 314, 324 p., f.p. Fire, de culoare de data aceasta, trec și prin poezia Marianei Bojan: cel jucăuș al Phanatasticonului și cel sumbru al Hainei de cînepă. "Poemele alese pentru acest
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
cititor să simtă �apăsarea grea a turnurilor ce-și culcă umbra asupra textului�. Femeia simbolistă are părul de culoarea chihlimbarului, coșmaresc de lung (pînă la nivelul genunchilor, se precizează undeva), și ochii, prin desprindere de azuriul regulamentar romantic, �imense pete negre în cearcăne de sidef�. Ea este numai pe jumătate moartă, căci soțul ei adîncit, imediat după pierderea ei, în tristețea-pereche a orașului Bruges, îi descoperă pe străzile acestuia, după cinci ani, un alter ego în persoana tinerei actrițe Jane Scott
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
pian, sub un geam de cristal). O corespondență stranie se stabilește între poezia hipersensibilă a marelui oraș melancolic și spaima de viciu, de păcat a locuitorilor săi, ale căror trăiri interioare sînt prizonierele unor constrîngeri religioase mai vechi și mai negre decît zidurile printre care se plimbă îndureratul, confuzul Viane. Jane Scott, femeia care seamănă halucinant cu moarta, e o creatură a acestui oraș aparent placid, liniștitor, însă de fapt tiranic pînă la demență. Asemănarea lasă loc, cu timpul, emergenței unor
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
cu caracter morbid), cu detalierea scenelor de sex; prin contrast, stilul este precis și rece, perfect controlat, conturînd sumar, dar eficient. Enduring Love e unul dintre ultimele romane publicate de McEwan (1997) și al doilea tradus la noi - după Cîinii negri, romanul cu cea mai mare deschidere către politic semnat de acest autor atras permanent de caracterul aberant - provocator, prin aparenta sa lipsă de logică - al atîtor fațete ale realității. Aberația are întotdeauna logica sa internă. Înțelegerea acestei logici poate să
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
se îmbrățișează, în viața reală �stresul susținut are un efect coroziv asupra sentimentelor�, constată Joe. Relația axată pe un echilibru elegant între viziunea feminină și cea masculină asupra existenței (o preocupare mai veche a lui McEwan, vizibilă și în Cîinii negri) iese alterată din această experiență. Subtilitatea autorului în inserarea datelor alienării este remarcabilă. Capitolele lui Joe� (la persoana I) și scrisorile lui Parry sînt strălucite, mai puțin �partea Clarissei�, care e ingenioasă, dar ușor schematică și neconvingătoare. Cartea se încheie
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
doar dl. Timofte e scutit de orice bătaie de cap, dar chiar priboii de toate speciile pot fi rechemați liniștit în vechile funcții. Populația e deja convinsă că atât Securitatea, cât și SRI-ul erau simple ateliere de confecționat dosare negre pe numele unor îngeri imaculați! Dacă mâine se va dovedi (e o ipoteză, desigur!) că Ion Iliescu însuși a fost nu doar un colaborator oarecare, ci șeful suprem al KGB-ului, cu zâmbetul său de ferăstrău circular ne va liniști
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
și astronomie, discursul lui Hawking schițează o istorie a concepțiilor despre timp și spațiu ai cărei primi protagoniști sunt Aristotel și Ptolemeu și la al cărei capăt se află ipotezele proprii despre un univers finit, dar fără limite, despre găurile negre sau cele trei sensuri ale timpului și posibilitatea de a ne aminti nu trecutul, ci viitorul, așa cum efectul ar putea preceda cauza. Autorul propune, în imagini a căror plasticitate amintește uneori de Einstein, un model propriu al organizării Universului. Cu
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
răspuns la întrebarea lui Einstein dacă Dumnezeu a avut alternative în crearea Universului. Încercare polemică, poate, pentru că ipotezele lui Hawking pot vorbi despre Dumnezeu sau despre absența acestuia. Stephen W. Hawking - Scurtă istorie a timpului, de la Big Bang la găurile negre, traducere Michaela Ciodaru; Ed. Humanitas - ediția a treia, col. Top H, București, 2000, 216 p. Două moduri de a fi în lume Sacrul și profanul, carte scrisă de Mircea Eliade în 1956 la cererea unei edituri germane, este tot o
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Veneau cei de la secția agrară "din teren" cu cîte o poză de muncă: nenorociților care scormoneau pămîntul cu săpăligi le dădeam jos căciula și trebuia să le ghicesc - frenologic - fruntea, părul, îi descălțam de opinci și-i încălțam cu cizme negre de cauciuc, gumarii la modă. Simt o imensă rușine să spun lucrurile astea. O fac însă sub semnul unei atît de tîrzii exorcizări a răului. A fost un început tehui. Mi-e rușine. O rușine un pic frivolă, dar, oricum
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]