3,700 matches
-
ajunge pentru toți. - Da. Nu mai ajunge pentru toți, dacă toate plantele din lume vor fi distruse. Oamenii nu vor mai avea aer deloc, pentru că plantele ne dau aer. - Dar, ar fi bine ca numai unii dintre oameni să fie nemuritori și ceilalți să moară? - Nici asta n-ar fi bine, nici asta, pentru că ar fi același lucru - și chiar dacă ar fi numai un om, tot același lucru ar fi. Doar dacă ar descoperi o planetă cu aer, nouă, care este
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pentru că ar fi același lucru - și chiar dacă ar fi numai un om, tot același lucru ar fi. Doar dacă ar descoperi o planetă cu aer, nouă, care este la fel ca Pământul; doar așa ar fi bine să fie oamenii nemuritori - o parte, sau toți, sau unul. - Adică atunci când se nasc oameni noi, să-i ducă pe o planetă nouă. - Da, da. Dacă sunt oameni nemuritori. 6 ani și 3 luni Ar fi bine dacă s-ar descoperi nemurirea? / Planeta nemuritorilor
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
nouă, care este la fel ca Pământul; doar așa ar fi bine să fie oamenii nemuritori - o parte, sau toți, sau unul. - Adică atunci când se nasc oameni noi, să-i ducă pe o planetă nouă. - Da, da. Dacă sunt oameni nemuritori. 6 ani și 3 luni Ar fi bine dacă s-ar descoperi nemurirea? / Planeta nemuritorilor (II) Ar fi bine dacă s-ar descoperi nemurirea, oamenii să trăiască fără sfârșit? Toți? Toți. Ar fi rău, pentru că, poate, într-o zi, sau
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
sunt mai mulți oameni decât trebuie, dacă se întâmplă asta, nu mai ajunge pentru toți. Oamenii nu vor mai avea aer nici deloc, dacă toate plantele vor fi distruse. Dar ar fi bine ca numai unii dintre oameni să fie nemuritori, iar ceilalți să moară? Nici asta n-ar fi bine, nici asta, pentru că ar fi același lucru. Și chiar dacă ar fi numai un om care ar trăi pentru totdeauna și ar termina tot aerul și toate plantele, tot același lucru
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
om care ar trăi pentru totdeauna și ar termina tot aerul și toate plantele, tot același lucru ar fi. Doar dacă ar descoperi o planetă nouă cu aer pe care să traiască, doar așa ar fi bine să fie oamenii nemuritori - o parte, sau toți, sau unul. Când se nasc oameni noi, să-i ducă pe o planetă nouă? Da, dacă sunt pe Pământ oameni nemuritori care distrug Pământul, ar putea să-i ducă acolo, să meargă acolo. Dacă Universul e
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
nouă cu aer pe care să traiască, doar așa ar fi bine să fie oamenii nemuritori - o parte, sau toți, sau unul. Când se nasc oameni noi, să-i ducă pe o planetă nouă? Da, dacă sunt pe Pământ oameni nemuritori care distrug Pământul, ar putea să-i ducă acolo, să meargă acolo. Dacă Universul e infinit și sunt atâtea stele și atâtea planete, atunci ar putea ca fiecare om care se naște să stea singur pe câte o planetă, ar
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
în mod legal temporară, a fost că, mai devreme sau mai târziu, dictatorul cel bun a murit și a fost urmat de un tiran sângeros și imbecil, cu planuri de război și măreție personală. Eu voi fi un dictator benefic, nemuritor... Dayles credea, de asemenea, partea referitoare la benefic. De ani și ani fusese, în ciuda tuturor prietenilor și colegilor lui, singur în lume. Făcuse în 1944 greșeala de a-i lua pe Alice și pe băieți la Londra; iar o bombă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
a căror viață să fie în joc. Erau și sclavii lor de sânge, oamenii de acolo, de jos, care urmau să construiască mașinile pe care le concepea el, toți având grupa lui sanguină și depinzând de el pentru a fi nemuritori. Ce frumos era gândit totul și ce logic. Ei vor lucra nebunește pentru a pune în practică planurile lui. Și apoi, mai erau și criminalii condamnați. Ciudat că se simțea răspunzător de viața lor. În realitate, desigur, ei n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
rând în emisiunea «Iată un copil deștept». Și mai cred că simte o atracție matern-sexuală pentru mine. Dar, în ansamblu, nu o fac cu adevărat fericită. Oh, ajută-mă Doamne! Unica mare consolare este că iubita mea nutrește o dragoste nemuritoare, primordială, neabătută pentru instituția căsătoriei în sine. E îmboldită de instinctul casnic primar. Țelurile ei maritale sunt atât de absurde și de înduioșătoare! Visează să stea la soare ca să se bronzeze puternic și apoi să se ducă la recepția unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
prietene și vei auzi cum lacrimile mele picură peste amurguri peste tăceri și peste amintiri eu nu am plecat prietene prin aceste versuri îți sunt atât de aproape încât poți să-mi asculți bătăile de inimă ca pe niște clopote nemuritoare Laurențiu BELIZAN <biography> Poetul și prozatorul Laurențiu Belizan s-a născut pe 28 iunie 1963. Volumul de versuri „Pareidolia”, editat de Humanitas, îi este lansat laTârgul Internațional Gaudeamus parte de carte, ediția a XVIII-a din noiembrie 2011, cu o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
peste griji, mai toate părând mărunte, zi de zi, te trezești deodată cu visele măcinate sub roți grosolane de piatră, îmbătrânită inutil, și în locul castelelor visate te-alegi cu mlaștini fără sfârșit. Eu nu cred, cum credeți dumneavoastră, în existența nemuritoare a spiritului. Nimic din câte sunt în lumea asta nu-mi confirmă o asemenea existență”. - „Dar de unde știți în ce cred eu? Nu v-am vorbit niciodată despre așa ceva.” - „În starea în care mă aflu, îmi răspunse, în odaia aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de măslini, să venim să vedem fantasticul răsărit de soare dinspre Marea Roșie... În seara aceea - căci mă prinse înserarea acolo - soba bucătăriei iradia o dulce căldură, mângâietoare; doamna Pavel, în sărbătoarea născută de epistola domnului Davidsohn pregăti și ne servi nemuritoarele ei rulade, iar eu, mâncându-le, mi-adusei aminte deodată de serile petrecute asemeni cu Anna Viaceslava în anul începutului de război, în bucătăria mătușii mele, chiar pe bulevardul acesta mic, eu elev de liceu (extraordinară coincidență pe care numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
bombă”, cum le denumeau, pentru ca la viitoare sindrofii să se dezmintă asemenea „noutăți” ca fiind invenții ale lumii, sătule de uniformitatea trecerii timpului; anecdotele rămâneau, în schimb, prin ele însele, neatinse de duhul pierzării, de asemenea legendele locului, mereu întinerite, nemuritoare prin permanenta lor reluare. Se râdea, mai rar, ceva se pierduse, se mai întrebau între ele, așa cum nu se întâmpla altădată, despre unele beteșuguri ale sănătății lor înșelătoare, dar după puțin timp, ca și cum nimic important nu le preocupase până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
renunță să mai împletească, își puse andrelele, ghemul de lână și puloverul, în parte lucrat, pe mașina de cusut de lângă ea și scoase, din unul din sertarele acesteia, cărțile de joc, pe care la întinse pe masă și-și începu nemuritoarele ei pasiențe. Stăteam în picioare în partea cealaltă a mesei, răsfoiam un ziar. Și-n timpul acesta, fără ca doamna Pavel să-l vadă, nici n-ar fi putut, el se ivi din nou lângă mine. - Îți scrii memoriile. Timpul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care tocmai îl isprăveam: Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă. Așa încât, uneori mă despărțeam de prietinii mei, ca să cercetez colțul de oraș unde a fost cândva Bogdan-Serai, sau mănăstirea sfintei Marii Mogliutisa. Am suit și am coborât treptele Fenerului deasupra peisagiului nemuritor al Cornului de Aur. Pe dealul din fund, între chiparoși, era cimitirul Eyub; în altă parte, la țărmul mării deschise, temnița împărătească de la Edicule, unde au putrezit și unii din voievozii de la Carpați; în larg, departe, în pâcla ușoară de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se încruntă. Mă tem de ei... Cineva mi-a vorbit despre cultul ăsta. Prin riturile lor, adepții își asigură protecția zeului. Se spune că vitejia lor în luptă e nemaipomenită... că luptă în numele dreptății și cu speranța de a ajunge nemuritori. Mithra e un zeu puternic. — Eu știu prea puțin despre cultul ăsta. E asemănător cu cel al creștinilor. Nero a ars mulți adepți ai sectei creștine, dacă-ți aduci aminte. Pe mulți i-a torturat. Eram la Roma când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
l-a trimis la Velunda... Poate că asta are legătură cu destinul nostru. — Nu înțeleg. Valerius se încruntă. — Nici eu. De unde să știu ce-i în mintea lui Ausper? Nu știu nici măcar dacă e om sau fantomă... sau o ființă nemuritoare care trece de la o reîncarnare la alta - și în toate este mag. — Dar ai auzit și tu: nu i-am zis lui Vitellius unde se află Velunda. Dacă ea îi prevestește ceva rău... Vitellius e periculos pentru cei care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
coborând și mai mult glasul. Să văd cu o privire care nu e aceea a ochilor... E o privire dinăuntrul meu, pe care trebuie să o păstrez și care îmi îngăduie să văd lumea nevăzută. Dacă ucid, partea divină și nemuritoare din mine se va întuneca și va dispărea. Tăcu din nou, gânditor. — Nu mă refer la viziuni, ele sunt cu totul altceva. Există oameni care ucid și care continuă să aibă viziuni, în lumea asta plină de zeități. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe Capitoliu. Suflet: credința într-o entitate invizibilă care sălășluiește în trup, de care se separă în momentul morții, este întâlnită încă de la cele mai vechi civilizații. Primii filosofi greci identifică sufletul cu respirația. Doctrina orfico-pitagoreică susținea că sufletul e nemuritor și migrează dintr-un trup în altul. Concepția spirituală despre suflet ca entitate nemuritoare este expusă de Platon în Phaidon. Tabernaculum: cort, pavilion. Teriac: puternic narcotic și analgezic extras din macul de opiu, floare cunoscută în bazinul mediteranean din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se separă în momentul morții, este întâlnită încă de la cele mai vechi civilizații. Primii filosofi greci identifică sufletul cu respirația. Doctrina orfico-pitagoreică susținea că sufletul e nemuritor și migrează dintr-un trup în altul. Concepția spirituală despre suflet ca entitate nemuritoare este expusă de Platon în Phaidon. Tabernaculum: cort, pavilion. Teriac: puternic narcotic și analgezic extras din macul de opiu, floare cunoscută în bazinul mediteranean din cele mai vechi timpuri. Opiul era larg folosit de sumerieni, asirieni și egipteni. Pe tăblițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
oricare altă experiență pe care am trăit-o până acum. Poți să-ți omori timpul în felurite feluri, dar totul depinde de felul de timp cu care trebuie să lupți: există și un timp care nu poate fi omorât, e nemuritor. Ori de câte ori m-am apucat să fac ceva, am vrut întotdeauna să fac altceva, dar când începeam să fac altceva, constatam că nu voiam să fac nici aia. Fumat și băut și înjurat și fâțâit de colo-colo a fost tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
oceanului sau ca merele de aur din grădina Hesperidelor, păzite de monștri 2. Adam gustă din roadele Pomului Cunoașterii, dar nemurirea i-ar fi fost dată doar de fructele Pomului Vieții. Dumnezeu îl alungă din Rai pentru a nu deveni nemuritor (Facerea 3, 22); Șarpele, cauza căderii, este un fel de obstacol, „păzitor” al nemuririi. Alături de textul biblic, multe alte legende au drept subiect eroul pornit în căutarea vieții veșnice. Aceasta se concentrează într-un „centru” sau un Pom al Vieții
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
care ne‐a dat viață e în toate. Din volumul „Cele mai frumoase poezii românești” , publicat prin anul 1937 de Const. Solomon și G. Ursu, cu recomandarea ca elevii lor să le citească și recitească, m‐am oprit nu la nemuritoarele versuri ale lui Eminescu adresate nouă și mamelor noastre, ci la ale lui Al. Depărățeanu (1835‐1865 ) care spun tot atât de mult ce înseamnă simbioza mamă‐copii: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă, și pâne !... Un singur codru într
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
pic. Degetul nevăzut scrie și, după ce a scris, trece mai departe. Toate lacrimile tale nu pot șterge nici unul din cuvintele scrise acolo. Nici lacrimile, nici stafia vreunui vultur. Sigur, sigur, sigur, la fel de stabil în fluidul anilor ca și trupul ei nemuritor, nemuritor precum sufletele, același în fiecare zi, nici îmbătrânind, nici întinerind, ci neschimbat. Prezentul este trecutul zilei de mâine, la fel de stabil și la fel de sigur, i-ar spune cufărul. Uite, scârțâitul, greutatea capacului ridicat, hăul căscat al timpului. Uite, lumânările, servitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Degetul nevăzut scrie și, după ce a scris, trece mai departe. Toate lacrimile tale nu pot șterge nici unul din cuvintele scrise acolo. Nici lacrimile, nici stafia vreunui vultur. Sigur, sigur, sigur, la fel de stabil în fluidul anilor ca și trupul ei nemuritor, nemuritor precum sufletele, același în fiecare zi, nici îmbătrânind, nici întinerind, ci neschimbat. Prezentul este trecutul zilei de mâine, la fel de stabil și la fel de sigur, i-ar spune cufărul. Uite, scârțâitul, greutatea capacului ridicat, hăul căscat al timpului. Uite, lumânările, servitoare devotate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]