3,942 matches
-
Iată replica: "Noi nu cunoaștem, așa cum este logic și omenesc, într-o epocă istorică determinată cum e și aceasta pe care-o trăim, decât prieteni și dușmani ai poporului, chiar și în acest domeniu al ideilor, domeniu în aparență independent. [...] Neutralitatea, îngăduința, jocul neserios de-a ideile, prin confuzia pe care o creează, nu fac decât să slăbească spiritul critic și vigilența. A te plimba, neștiutor și pașnic, prin seninele grădini ale "filosofiei", a întoarce pe toate fețele un "adevăr" sau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
presă, volumele literare și cele științifice, consfătuirile și dezbaterile publice implicând uniunile de creație (dintre care cea mai vizibilă rămâne Uniunea Scriitorilor) erau în acord cu linia ideologică pe care intelectualii o promovau și o susțineau în calitate de propagandiști. Insulele de "neutralitate ideologică" rămâneau o simplă iluzie, câtă vreme nu asigurau tiraje consistente și, prin urmare, vizibilitate publică, și cu atât mai puțin recompensele financiare pe care regimul le punea la dispoziția oficianților. Disputele ideatice înseși aveau loc în contextul ideologic prefigurat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mahalaua tăbăcarilor”). Din capete ale unor axe, cum au fost inițial, proliferînd, ele ajung să formeze un fel de salbă, mai mult ori mai puțin exotică, a orașului. „Mahalalele au făcut roată în jurul centrului”, scria cineva în primul an de „neutralitate”.3) Faptul acesta complică și mai mult răspunsul la întrebarea de la care am pornit. Cîte erau? în absența unui nomenclator sau a unei numerotări, pentru a nu greși, cel mai corect e să spunem toate marginile, înlănțuite capricios, neindividualizate topografic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mărturisise.3) Ameliorarea economică ce va veni spre sfîrșitul deceniului întîi va aduce, ca orice relaxare, „o vreme cu tendinți tot mai pronunțate spre fleacuri”4), frivolă. Starea aceasta n-a durat mult însă și s-a intrat în „anii neutralității”, ani de înfrigurări și de calcule, transformați de unii într-o „epocă de afaceri prospere”5), pe care o vor continua, cu cinism, și în timpul războiului. Cînd acesta s-a terminat, cîțiva, naturi optimiste au crezut că s-a pus
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
străine, unde era frecvent, îl întrebuințează într-un amplu eseu antirăzboinic, referitor la enormele pierderi umane și distrugeri materiale produse în timpul marelui conflict mondial abia încheiat.3) „Amurg” e un poem despre „orașul mare”, comercial și bancar, Capitala din anii neutralității, „Cetatea Idealului” și Capitala„Babylon”, postbelică, a cărei religie o constituiau, cum scria unul din romancierii ei, „afacerile și luxul”. Orașul feeric, cu promenadele pline (preponderent cu femei), îndeosebi la orele amurgului, cînd efectele acestuia combinate cu ale luminii electrice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
politică. E iarăși motiv de mirare și de laudă că pe Bacovia nu l-a cuprins febra războiului, dobîndită brusc de nu puțini dintre confrații săi după declanșarea conflictului ce avea să devină mondial. Deși oficial, țara se menținea în neutralitate, revistele și ziarele erau pline în acei ani de poeme și articole agitatorice. Iată, „Universul literar” de duminică 30 septembrie 1914 publica „îndemn la luptă” de cpt. N. Vulovici și „Ne cheamă viața” de Mihail Săulescu. în 1916, ambii poeți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în mod evident în ceea ce Stott numea jurnalismul "descriptiv". Faptul că Hersey a reușit să mențină un ton neutru - lăsând cititorul, ca să îl cităm pe Asch, "să tragă propriile sale concluzii" - a determinat-o pe Phyllis Frus să denunțe această neutralitate drept un defect major al cărții, deși tot ea afirma că Hiroshima este "probabil cea mai cunoscută lucrare jurnalistică de după cel de-al Doilea Război Mondial (Poetics and Politics - Poetică și politică, n. trad. 92). Ceea ce lipsește aproape în întregime
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a ficțiunii produce câmpuri duble de referință în nuvela nonficțională și o distinge atât de nuvela de ficțiune cât și de istoria factuală" (226). În afară de aceasta rezultă, așa sugerează el, o narațiune neutră a "interpretării zero" ale cărei ambiții în neutralitatea ei sunt de a reflecta absurditatea lumii (40). Așa cum sugerează titlul lucrării lui Heyne, autorul se concentrează asupra problemei naturii formei: el avansează numai spre o teorie a formei. El propune o distincție între statulul factual - intenția autorului este de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre statele lumii moderne laicizate și România este destul de mare cu privire la implicarea Bisericii, cu valorile pe care le deține, în sistemul public de asistență socială, sistem finanțat în totalitate din resursele statului. În România, relația Stat-Biserică nu este una de neutralitate, iar în privința asistenței sociale lucrurile stau cu totul diferit față de celelalte state ale Uniunii Europene. Totul pleacă, am putea spune, de la geneza poporului român. Diferența dintre România și statele europene este dată și de această problemă și anume modul în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ajung să fie beneficiari ai unor măsuri de protecție socială. Diversitatea și complementaritatea dintre altruismul tradițional creștin și standardele moderne ale asistenței sociale pot fi experimentate într-o țară ca și România, în care relația Stat-Biserică nu este una de neutralitate, în care statul să se separe în totalitate de Biserică, așa cum s-a întâmplat în alte state ale Uniunii Europene. Biserica astăzi mai are un rol deosebit de important în România și nu numai în țara noastră, ci și la alte
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Scandinavia, Olanda, fără a mai vorbi de Statele Unite" (Baechler, 2006, p. 537). Schimbarea socială a fost fenomenul care a făcut ca Biserica să piardă. Se va vedea pe parcursul cărții că în țările din apusul Europei, relația Stat-Biserică este una de neutralitate. În privința asistenței sociale, Biserica, în această perioadă, a rămas constantă în activitatea ei de slujire a celuilalt, însă a început să dezvolte asistența socială laică. 2.2.5. Perioada contemporană dezvoltarea serviciilor de asistență socială specializată în Biserică Odată cu schimbările
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relația Stat-Biserică, în privința asistenței sociale, este una complementară. Deși actualmente în țările al căror nivel de trai este foarte ridicat, relația dintre Stat și Biserică, indiferent de domeniul abordat, fie el politic, cultural, de asistență socială etc., se caracterizează prin neutralitate, totuși, din acest punct de vedere, România devine un "teritoriu experimental" în care relația Stat-Biserică este una acceptabilă, iar la nivel socio-cultural pot spune că este una complementară. Avem o tradiție care pledează pentru menținerea bunei practici a complementarității dintre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
României relația dintre Stat și Biserică în domeniul asistenței sociale, mai precis în domeniul protecției copilului, oferă rezultate de-a dreptul prețioase și poate foarte controversate pentru cei ce văd în relația dintre Biserică și Stat ca punct de plecare neutralitatea. Deși acest domeniu de cercetare a fost unul legat de asistența socială din România, cercetarea făcută și rezultatele ei pot reprezenta un capitol important de meditare și de reflectare pentru celelalte țări membre ale Uniunii Europene. În România există posibilitatea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
colaborări valoarea de 36% pentru DGASPC din țară, iar în dreptul răspunsului "nicio colaborare" județul Vâlcea ne oferă pentru aceasta nivelul de 2%. La nivelul României, relația Biserică-Stat în domeniul asistenței sociale este una reală, putem spune complementară și nu de neutralitate, cum se află în alte state europene. Cercetarea făcută scoate în evidență că în domeniul protecției copilului Biserica este destul de implicată, pentru că există valori procentuale destul de ridicate, iar primele 4 Ipoteze au fost validate științific: preot-angajat+preot-voluntar la nivelul României
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care nu este deloc atât de ușor de definit și de pus în practică nu trebuie verificată zilnic și dovedită cu exactitate milimetrică, deoarece s-a impus convingerea că pledarea pentru o anumită imagine despre om este principial compatibilă cu neutralitatea față de partidele politice și este pusă și în practică. În propovăduirea sa, Biserica se servește în principal de mijloacele proprii, în parte însă și de acele mijloace pe care le pune la dispoziție comunitatea politică; cu toate acestea, trebuie să
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ocupată/ocupat de către fiecare intervievat. Cei ce lucrează în domeniul asistenței sociale și nu sunt oameni consacrați sacramental în vreo Biserică au răspuns, în mare parte, arătând diferențele ideologice/doctrinare dintre cele două: Stat și Biserică. Aceste diferențe păstrează o neutralitate chiar și acolo unde mai există o oarecare colaborare. Biserica, pentru statele declarate laice, este cuprinsă în cadrul societății civile și, implicit, relația dintre cele două este întemeiată plecând de la asemenea "definiții". În ceea ce privește răspunsurile date de către cei ce sunt clerici în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
diferit de ceea ce oferă multe țări vest-europene. Concluzii De câteva secole, procesul separării puterii laice de puterea eclezială este tot mai evident. Relația Stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. Într-un domeniu ca asistența socială, în țara noastră, relația Stat-Biserică este una de complementaritate. Inclusiv în proiectele demarate în România, prin intermediul atât al instituțiilor europene, cât și al finanțărilor europene, în asistența socială laică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Acest an marchează începutul unei secol în care finlandezii au plecat de la statutul de mică populație nordică la o veritabilă națiune al cărei model trebuie luat în seamă. Dezvoltarea rapidă a științei și tehnologiei, promovarea și menținerea unui statut de neutralitate, apartenența la grupul țărilor nordice, trecerea rapidă la cote de alfabetizare de 100%, deschiderea spre studiul limbilor străine, sistemul de protecție socială, sunt doar câțiva din factorii, chiar dacă aleator amintiți, ai progresului Finlandei spre ceea ce este astăzi. Societatea românească, deși
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Miloiu precizează, însă, că pe parcursul celui de-al Doilea Război cele două state au manifestat și atitudini diferite față de abordarea problemei războiului. Dacă Finlanda a suferit o experiență dureroasă în urma conflictului cu URSS, dorind într-un fel să-și păstreze neutralitatea, generalul Antonescu dorea să lupte pentru câștigarea teritoriilor pierdute. Acest lucru a motivat într-un fel apropierea atât de strânsă cu Germania și îl motivează de altfel să semneze documentele de aderare la Axă în 1940, pe 23 noiembrie. Eduard
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
internațional, București, Editura Politică, 1971. Jakobson, Max, Finland: myth and reality, Helsinki, Otava, 1987. Jakobson, Max, Finland in the new Europe, Greenwood Publishing Group, 1998. Jakobson, Max, Finland. A lone wolf, Helsinki, Otava, 2006. Kekkonen, Urho, Finlanda - o politică de neutralitate, București, Editura Politică, 1971 (Traducător nemenționat, cuvânt înainte semnat de editură). Kirstinä, Leena, Finnish Literature. A Concise History, Cairo, New World Publisher, 2004. Kirby, David, A concise history of Finland, Cambridge University Press, 2006. Klinge, Matti, Privire asupra istoriei Finlandei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) " Iar daca văzu așa împăratul, adună iară sfatul și boierii și îi întrebă ce să facă? Unul din boieri îi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
principii internaționale întăresc legitimitatea internă a regimului și conduc la formularea unor politici externe coerente. În primele zile ale independenței, liderii SUA au încercat să definească noile relații post-coloniale cu Franța și Marea Britanie prin intermediul regulilor europene în privința comerțului și războiului. Neutralitatea ca rol a legat sursele interne de cele externe ale legitimității statale pentru că neutralitatea implica recunoașterea de către alte state, precum și includerea în sistemul legal intern. Aceste roluri, internalizate, creează identități stabile prin stabilirea consensului asupra principiilor politice fundamentale.350 De
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
coerente. În primele zile ale independenței, liderii SUA au încercat să definească noile relații post-coloniale cu Franța și Marea Britanie prin intermediul regulilor europene în privința comerțului și războiului. Neutralitatea ca rol a legat sursele interne de cele externe ale legitimității statale pentru că neutralitatea implica recunoașterea de către alte state, precum și includerea în sistemul legal intern. Aceste roluri, internalizate, creează identități stabile prin stabilirea consensului asupra principiilor politice fundamentale.350 De asemenea, autoarea își îndreaptă atenția către ideile care constituie și conferă autoritate politică, susținând
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
să citesc un eseu extrem de pertinent vizând relatarea obiectivă în media. 4 elemente aveau să înstăpânească, la urmă, convingerile jurnalistului practician. Așadar, dimensiunile care sunt asociate cu conceptul de obiectivitate al discursului ar fi următoarele: acuratețe, onestitate și echilibru, veridicitate, neutralitate morală. Raphael Cohen-Almagor, autorul eseului în cauză, apreciază că „majoritatea slujitorilor media (se) consideră că sunt obiectivi, dar... în majoritatea cazurilor, jurnaliștii nu sunt obiectivi în relatările lor, fie pentru că, în mod conștient, optează să nu fie astfel, fie pentru că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
viața publică din țară și că "unele amănunte ne alarmează". Că sunt situații despre care s-a scris, dar presa de circulație nu a preluat niciodată tema, ca să se poată ajunge la o discuție publică rațională. E vorba, spun susținătorii neutralității confesionale în școli, despre manifestări nu tocmai tolerante ale credincioșilor bisericii ortodoxe, reputată ca tolerantă, despre adventiști bătuți, penticostali pe care cimitirul public comunal nu vrea să-i înmormânteze și altele. Părerea acestor "fundamentaliști și fanatici apărători ai drepturilor omului
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]