5,412 matches
-
lipsesc cei care o afirmă, absența ei, însă era noapte, iar dacă noaptea pisicile albe sunt gri, același lucru, dar accentuând tușa tenebroasă, se poate spune despre un câine văzut pentru prima dată sub un dud negru pe când o burniță nocturnă dizolva linia de separare între ființe și lucruri, apropiind ființele de lucrurile în care, mai devreme sau mai târziu, se vor transforma. Câinele nu e cu adevărat negru, doar pe bot și pe urechi, restul însă bate într-un cenușiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
se arătă. Olarul trecu de la surpriza perplexă la o neliniște explicită, Nu cred c-a plecat, nu cred, murmură. Ar fi putut să strige numele câinelui, dar nu voia să-și alarmeze fiica. Poate umblă pe undeva, adulmecând vreo lighioană nocturnă, spuse ca să se liniștească, dar, în timp ce traversa curtea spre cuptor, se gândea mai mult la Găsit decât la jinduitele statuete de lut. Era la câțiva metri de groapă când văzu câinele ieșind de sub banca de piatră, Am tras o spaimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de la început, a înghițit străzi, piețe, cartiere întregi. Marçal nu răspunse imediat, socrul lui dăduse o expresie aproape vizuală senzației confuze de rătăcire care punea stăpânire pe el când se întorcea în Centru după ziua liberă, mai ales în timpul rondurilor nocturne cu iluminația redusă, parcurgând galeriile pustii, coborând și urcând cu ascensorul, de parcă ar fi supravegheat nimicul pentru a continua să fie nimic. În interiorul unei mari catedrale goale, dacă ne ridicăm ochii spre boltă, spre elementele superioare, vom avea impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a-i face pe oameni să tacă. Cu toate acestea, creierului lui Cipriano Algor, care a trebuit să dea la o parte, din lipsa unui antrenament suficient, recursul la telekinezie, îi este indispensabilă o anumită informație fără de care planul incursiunii nocturne se va duce pur și simplu pe apa sâmbetei. De aceea lansează întrebarea, în timp ce, ca și cum ar fi distrat, învârte cu lingura restul de cafea care a rămas pe fundul ceștii, Știi la ce adâncime se află săpăturile, De ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
obosiți, stinși, de oameni care nu mai aveau putere să calce apăsat ca în tinerețea lor. Ce să le spun oare bătrânilor? m-am întrebat. După o scurtă chibzuială, m-am hotărât să nu suflu nici o vorbă despre aventura mea nocturnă. Era mai bine. Poate visasem totul și atunci m-aș fi făcut de râs. Mi-a fost foarte greu să mă abțin. Ca să înlătur orice ispită, m-am grăbit să fac o baie, după care, deși nu mă puteam concentra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nimic altceva de câteva ore bune, dar acum, că puteam s-o fac, acum, că era cu cale s-o fac, mă simțeam ca paralizat. Ar fi trebuit să străbat sălile noaptea, folosind lanterna de buzunar cu moderație. Puțină lumină nocturnă se filtra prin ferestrele Înalte, dacă-mi Închipuisem un muzeu devenit spectral În lumina lunii, mă Înșelasem. Vitrinele primeau de la ferestre reflexe incerte. Dacă nu m-aș fi mișcat cu băgare de seamă, aș fi putut să răstorn pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din naos, lunecau pe lângă draisiniennes și motocicluri, mai că se dădeau de-a dura prin umbră, unii purtând un jilț și o masă acoperită cu pânză roșie În spațiul larg de trecere din fund, alții punând ici-colo alte felinare. Mici, nocturni, pițigăiați, ca niște copii rahitici, iar unuia care trecea pe aproape de mine i-am zărit trăsăturile mongoloide și capul chel. Erau acei Freaks Mignons ai lui Madame Olcott, micii monștri respingători pe care-i văzusem pe afișul de la Sloane. Circul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Reuchlin? Rosispergius? Racikovskiragotzitzarogi? Signaturae, signaturae... ca În Paracelsus. Ia să vedem, unicul mod de a-l pune pe dracul În Încurcătură e să-l faci să creadă că nu crezi În el. Nu Încap prea multe dubii În ce privește alergătura mea nocturnă prin Paris și vedenia Turnului. Să ieși de la Conservatoire, după ce-ai văzut sau ai crezut că vezi ceea ce-ai văzut, să simți Întreg orașul ca pe un coșmar e normal. Dar ce anume am văzut la Conservatoire? Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cel mai puternic dintre secrete e un secret fără conținut, pentru că nici un dușman nu va reuși să facă să-i fie mărturisit, nici un adept nu va reuși să i-l sustragă. Acum Îmi apărea mai logică, mai consecventă dinamica ritului nocturn din fața Pendulului. Belbo susținuse că posedă un secret, și prin asta câștigase puterea asupra Lor. Impulsul lor, până și al unui om atât de avizat ca Agliè, care bătuse imediat toba pentru a-i convoca pe toți ceilalți, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
minte un anumit Paris literar, bîntuia noaptea pe străzi, intrînd În comuniune cu sufletul bătrînelor clădirilor. Realitatea nu se potrivea (chiar și noaptea) cu harta sa mentală; În loc să se metamorfozeze În imaginea făurită de secole de artă și literatură, străzile nocturne și (rarii) cetățeni ai Parisului care se aventurau pe ele păreau terne, cenușii și subminate postmodernist de către trecut. Mai și ploua tot timpul și Wakefield de abia de-și putea permite o ceașcă de cafea. După o lună, timp În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de-ai lui Florin am căutat femei și senzații noi în altă parte și am plecat spre Timișoara. Am ajuns în Timișoara și am vândut aurul pe care îl luasem de la persoana aceea. Buzunarele mele erau doldora de bani. Viața nocturnă a orașului Timișoara ne ademenea tot așa cum fluturii de noapte sunt atrași de flacără. Am plecat deci prin oraș. Pe data de 7 februarie 1999 ne-am instalat la un hotel după care am luat toate barurile la rând. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ferons de belles choses. » On me donna des tableaux, on publia les entrefilets. Alors nous eûmes le 5 février un cabaret. Mme Hennings et Mme Leconte chantèrent en français et en danois. Mr Tristan Tzara lut de ses poésies roumaines („Nocturnă“ și „Înserează“, pe care le tradusese atunci în franceză, n.m.). Un orchestre de balalaïka joua des chansons populaires et des danses russes. Je trouvai beaucoup d’appui et de sympathie chez Mr Slodki qui grava l’affiche du Cabaret et
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de pe pămînt, dar nu-mi dau/seama dacă e mai bine“ („Septembrie. Ciornă“) etc. Tzara însuși va mărturisi, în Almanahul Dada al lui Richard Huelsenbeck din 1920, că a tradus pe loc, special pentru a le citi, poeziile „Înserează“ și „Nocturnă“. Despre traducerea aproape literală în limba franceză și publicarea lor în revista Cabaret Voltaire, Zürich, 1916, p. 16 a manuscrisului poemei „Înserează“ (Il fait soir), v. și dosarul realizat de Nicolae Țone în Aldebaran, nr. 1-4, 2001, pp. 91-115, cu privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și bombastică specifică: „În clipa în care finanța cotropitoare, după ce a pus mîna pe haina și măruntaiele frumoșilor noștri munți, pe unda zburdalnică a rîurilor limpezi și repezi pe holdele cîmpiilor bogate, după ce a furat hoțește puterea politică prin gîtuirea nocturnă a voinței populare, se pregătește a întina și Cugetarea românească, era necesar, imperios necesar, ca măcar gîndirea tinerei generații să rupă lanțurile sale prometeice și să-și ia zbor liber”. Apelul său către „tinerime” pune accent pe „gîndire”, pe „cugetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Dans“, apărut în nr. 72, poartă o dedicație către Milița Petrașcu). Comilitoni mai vechi (Barbu Solacolu) sau mai noi se regăsesc în această categorie, ca și amorurile mai vechi sau mai noi ale neobositului coureur Ion Vinea (Tana Qvil, cu „nocturnele” ei sentimental-religioase, Dida Solomon-Callimachi, Corina Sfetea). Unii dintre ei se ilustrează cu mai mult talent în alte genuri artistice: după fuziunea cu Punct, directorul acesteia din urmă - „prințul roșu” Scarlat Callimachi - își continuă publicarea în serial a piesei Zail Sturm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
multicoloră și cadențată, pe care o vom crea noi înșine, filtrînd împreună, prin clarul rășinos al brazilor, 60% de unghiulare cuvinte latine, 40% de cuvinte lichide și onduloase ca tînguitoarele cantilene de prin porturile africane (...) Sub mine se precisează congresul nocturn al acelor o mie și mai bine de turnuri. Discută și elogiază drapajul carmin și dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
drapajul carmin și dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic erotizată - a unei femei sălbatice, focoase și barbare, posedată în decor futurist nocturn de către eroul civilizator latin. Într-o telegramă citată de către Elena Zaharia-Filipaș într-o notă la monografia sa Ion Vinea, Ed. Cartea Românească, București, 1983, pp. 284-285, același Marinetti - proaspăt întors din România - îi mulțumește lui Vinea, anunțîndu-l, printre altele, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și numai încetarea apariției revistei, după cel de-al patrulea număr, l-a împiedicat să i se alăture sub semnătură. Debutează - adus de Ion Vinea - în pagina culturală a cotidianului Seara, condus de Alexandru Bogdan-Pitești, unde publică doar trei schițe: „Nocturnă“ (9 august 1914), „Spovedania unui pompier“ (4 octombrie) și „Din amintirile unei telegrame“ (17 octombrie). „Era considerat, astfel, trio-ul de bază al Contimporanului”, notează Geo Șerban în postfața ediției 2002. Textele decupează cu umor sec și enigmatic scene de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În anii următori, Ilarie Voronca va lucra la o companie cinematografică, iar despre Tristan Tzara aflăm chiar din Integral că „lucrează la un scenariu de film”. O amplă prozopoemă suprarealistă a lui Geo Bogza publicată în revista Urmuz și intitulată „Nocturnă pentru Bébé. Scenariu de film” încearcă să „filmeze” un „voiaj nocturn” pe parcursul căruia „în creier se spărsese o conductă și gîndurile țîșneau în sus, pulverizînd analogii”. Obsesii cinematografice apar și în fapul divers suprarealist „Cățeaua bragagiului”, o altă proză a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iar despre Tristan Tzara aflăm chiar din Integral că „lucrează la un scenariu de film”. O amplă prozopoemă suprarealistă a lui Geo Bogza publicată în revista Urmuz și intitulată „Nocturnă pentru Bébé. Scenariu de film” încearcă să „filmeze” un „voiaj nocturn” pe parcursul căruia „în creier se spărsese o conductă și gîndurile țîșneau în sus, pulverizînd analogii”. Obsesii cinematografice apar și în fapul divers suprarealist „Cățeaua bragagiului”, o altă proză a sa din Urmuz (despre aventurile erotice și sfîrșitul sordid al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
operațiunea aceasta dsa întrebuințează: imaginea în serie și-n libertate - un material, cu alte cuvinte, de natură centripetală. Acordarea acestor contrarii, așa cum o izbutește (...) este dovada unei reale virtuozități” (idem., p. 82). Comparativ cu Ulise, Brățara nopților este „poemul evocărilor nocturne (...) o faună și floră cu aspect lunar (...) hora de aspecte cîte se desfășoară în arena nopților, în ocne, în circuri, pe mare, pe munți vărsînd flăcări din cratere pentru ca peste toate să plutească revelația iubirii, duhul sfînt al apropierii sufletelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să plutească revelația iubirii, duhul sfînt al apropierii sufletelor și pentru ca tot acest palat durat din cenușă să se prăbușească odată cu lumina zorilor” (ibid.). Comparația contrastivă operată de critic între poezia de un „vizionarism apocaliptic” a ultramodernului Voronca și poezia „nocturnă” a preromanticului Young sau a romanticului Novalis are un caracter „legitimator”: plasarea - discretă - a poetului român în relație cu o nobilă, prestigioasă tradiție vizionară. Micul elogiu al lui Voronca la adresa lui Eminescu - prezent într-un eseu liric inclus în A doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
decenii, într-un clasic al literaturii de avangardă, beneficiar a mii de pagini exegetice, studiat în școli și universități, tradus în numeroase limbi de mai largă sau mai restrînsă circulație, precursor al tuturor „revoluțiilor” artistice ulterioare... Dubla personalitate - diurnă și nocturnă, de grefier „burghez” la Curtea de Casație și artist meloman diletant -, solitudinea excentrică, oarecum ascetică, aerul cvasimistic de inocență conservată cu încăpățînare, dincolo de pragul maturității, enigmele biografiei, sinuciderea la o vîrstă tînără ș.a.m.d. îi vor asigura lui Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de suprarealismul incipient al „uniștilor”, creația principalilor reprezentanți ai micului „grup” - maturizată și radicalizată artistic la un deceniu după ce mișcarea franceză își trăise momentul de climax, dar mult mai apropiată de sursele ei intelectuale - se caracterizează printr-o dominantă fantasmatică, „nocturnă”, care imprimă compozițiilor poetice și plastice un caracter „centripet” în jurul unui nucleu obsesional profund. Cu tot gradul ei (poate inevitabil) de arbitrar, periodizarea în speță o urmează, în linii mari, pe cea propusă de către Ion Pop în studiile sale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ce-ți face rana de la cap? — Bine. Nu mă mai doare. În autobuzul care i-a dus de la Hibiya la Kyōdō, Gaston a stat între Takamori și Tomoe, care se purtau cu el de parcă ar fi fost o personalitate. Cerul nocturn era brăzdat de un curcubeu de lumini de neon. În fața lor stăteau în picioare, agățate de bara de sus, două fete, aparent eleve de liceu, care se întorceau de la un concert ce avusese loc în sala Hibiya. Încă sub vraja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]