9,048 matches
-
poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din starea refractară relativă, pentru că se pot declanșa potențiale de aspect similar cu cel obișnuit (cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste modificări de excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada refractară funcțională, care este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
componentelor ciclului cardiac se modifică diferit cu frecvența cardiacă. Ca urmare scurtarea excesivă a diastolei la frecvențe foarte mari poate impieta asupra umplerii ventriculare adecvate. Ventriculele pot răspunde prin contracții sinergice la stimuli cu frecvențe de până la 400 /min dar nodul atrioventricular poate conduce numai stimuli cu frecvență sub 230 /min. Frecvența crescută determină scurtarea tuturor fazelor revoluției cardiace, dar se scurtează mai mult diastola, pe seama diastazisului. Sistola reprezintă 40% din revoluția cardiacă în condiții de frecvență de 70/min. La
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
potențialului de acțiune. Foforilarea PKA-dependentă a fosfolambanului înlătură efectul tonic al acestuia de inhibare a pompei reticulare de calciu, ducând la scurtarea sistolei prin creșterea captării calciului de către reticulul sarcoplasmic. Creșterea adrenergică a frecvenței de descărcare a impulsurilor la nivelul nodului sinoatrial (efect cronotrop pozitiv) este de asemeni mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei de sodiu se explică și efectul inhibitor al acestor substanțe asupra nodului atrioventricular. 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
maximul de spiritualizare a materiei are loc în cadrul regnului uman, este normal ca optimizarea să urmărească obținerea cât mai rapidă a unui corp cauzal capabil a acționa în regnul uman. Linia filogenetică a omului nu este simplă, ea conținând câteva noduri, cum este reprezentat de cotilosaurieni, din care derivă strămoșul reptilelor actuale și al păsărilor, respectiv continuarea liniei evolutive spre om (fig. II.19. </footnote>). Un corp cauzal care ajunge într’un astfel de nod are șanse practic egale de a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nu este simplă, ea conținând câteva noduri, cum este reprezentat de cotilosaurieni, din care derivă strămoșul reptilelor actuale și al păsărilor, respectiv continuarea liniei evolutive spre om (fig. II.19. </footnote>). Un corp cauzal care ajunge într’un astfel de nod are șanse practic egale de a evolua mai departe pe oricare dintre căi, având în vedere faptul că la origine (în nod), liniile au același nivel evolutiv; dar − știind că evoluția corpului cauzal nu poate avea loc fără evoluția substratului
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
continuarea liniei evolutive spre om (fig. II.19. </footnote>). Un corp cauzal care ajunge într’un astfel de nod are șanse practic egale de a evolua mai departe pe oricare dintre căi, având în vedere faptul că la origine (în nod), liniile au același nivel evolutiv; dar − știind că evoluția corpului cauzal nu poate avea loc fără evoluția substratului său biologic (a corpului grosier), care trebuie să-i ofere organele fizice necesare exercitării funcțiilor achiziționate prin evoluție −, doar pe una din
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nivel evolutiv; dar − știind că evoluția corpului cauzal nu poate avea loc fără evoluția substratului său biologic (a corpului grosier), care trebuie să-i ofere organele fizice necesare exercitării funcțiilor achiziționate prin evoluție −, doar pe una din liniile pornite din nod corpul cauzal va găsi condițiile necesare evoluției sale. La următoarea reîncarnare, corpul cauzal are încă posibilitatea (ceva mai redusă) de a alege altă linie, dar de la un număr, nu mare, de reîncarnări pe o linie, această posibilitate dispare, întrucât schimbarea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
condițiile necesare evoluției sale. La următoarea reîncarnare, corpul cauzal are încă posibilitatea (ceva mai redusă) de a alege altă linie, dar de la un număr, nu mare, de reîncarnări pe o linie, această posibilitate dispare, întrucât schimbarea liniei înseamnă întoarcerea în nod, adică reducerea nivelului său de spiritualizare, proces imposibil “termodinamic” în Univers. Dacă corpul cauzal a nimerit pe linia filogenetică a omului, el are șansa de a ajunge la următorul salt calitativ; dacă nu, el va parcurge acea ramificație, care nu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a ajunge la următorul salt calitativ; dacă nu, el va parcurge acea ramificație, care nu conduce la regnul uman și, ajuns la capătul evoluției, precum regnul vegetal, nu poate decât să disipe în planul caracteristic regnului final (de exemplu, pentru nodul menționat, corpul cauzal va rămâne în regnul animal superior și va disipa în final în planul astral). Aceasta este o sursă de alimentare a planelor cu fluid subtil și, în același timp explică afirmația ce însoțește comentariul la figura II
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
superior și va disipa în final în planul astral). Aceasta este o sursă de alimentare a planelor cu fluid subtil și, în același timp explică afirmația ce însoțește comentariul la figura II.17: mulți plecați, puțini aleși! Și astfel de noduri există, în filogenia omului, pentru toate fluidele subtile: fluid eteric rezultă în consecința nodului “flagelat mixotrof”; fluid astral în consecința nodurilor “metazoare”, “batracieni”, “cotilosaurieni” și “pantoterieni”; fluid intelectual în consecința nodului “placentare” (v. fig. II.19). În acest sens, există
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
alimentare a planelor cu fluid subtil și, în același timp explică afirmația ce însoțește comentariul la figura II.17: mulți plecați, puțini aleși! Și astfel de noduri există, în filogenia omului, pentru toate fluidele subtile: fluid eteric rezultă în consecința nodului “flagelat mixotrof”; fluid astral în consecința nodurilor “metazoare”, “batracieni”, “cotilosaurieni” și “pantoterieni”; fluid intelectual în consecința nodului “placentare” (v. fig. II.19). În acest sens, există o stranie coincidență cu Harivamsa (“genealogia lui Vișnu”), ai cărui avatari sunt: Matsya (Peștele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în același timp explică afirmația ce însoțește comentariul la figura II.17: mulți plecați, puțini aleși! Și astfel de noduri există, în filogenia omului, pentru toate fluidele subtile: fluid eteric rezultă în consecința nodului “flagelat mixotrof”; fluid astral în consecința nodurilor “metazoare”, “batracieni”, “cotilosaurieni” și “pantoterieni”; fluid intelectual în consecința nodului “placentare” (v. fig. II.19). În acest sens, există o stranie coincidență cu Harivamsa (“genealogia lui Vișnu”), ai cărui avatari sunt: Matsya (Peștele, s.n.), Kurma (Broasca țestoasă) (reptila, n.n.), Varaha
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
II.17: mulți plecați, puțini aleși! Și astfel de noduri există, în filogenia omului, pentru toate fluidele subtile: fluid eteric rezultă în consecința nodului “flagelat mixotrof”; fluid astral în consecința nodurilor “metazoare”, “batracieni”, “cotilosaurieni” și “pantoterieni”; fluid intelectual în consecința nodului “placentare” (v. fig. II.19). În acest sens, există o stranie coincidență cu Harivamsa (“genealogia lui Vișnu”), ai cărui avatari sunt: Matsya (Peștele, s.n.), Kurma (Broasca țestoasă) (reptila, n.n.), Varaha (Mistrețul) (mamiferul, n.n.), Narasimha (Omul-Leu), Vamana (Pitic) (protooameni în diferite
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de alimentare cu apă, 9 gospodării beneficiază de canalizare și 150 folosesc butelii de gaz (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Ludoșul suferă prin lipsa unor legături de transport regulate cu comunele și orașele înconjurătoare. Astfel, cel mai apropiat nod de cale ferată este la Apoldu de Jos, la 8 km. Singura legătură cu Sibiul este cursa Sibiu-Broșteni și retur, care pleacă vineri din Sibiu și duminica (o dată pe săptămână) din Ludoș spre Sibiu. Această frecvență este total nesatisfăcătoare pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de pregătire și perfecționare remarcabilă. Influența maestrului necesită o perioadă pentru a-și arăta rezultatele. Așa zisele "gesturi mărunte" se învață cu atenție, metodic, nu după ureche, fiindcă toate sunt foarte bine motivate, justificate. Cel mai bun exemplu este banalul nod chirurgical. Toți chirurgii fac noduri, dar nu toți le fac corect. Nodul presupune responsabilitate. Trebuie făcut drept. Niciun nod nu e admis să derapeze. Atunci când este făcut corect, dubla ligatură nu este necesară. Învățarea acestor gesturi se petrece între tineri
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]