47,563 matches
-
I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă, corespunzătoare luncii Siretului, cu altitudini între 200 și 210 metri, și o zonă mai înaltă, a teraselor, cu altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la nord de Ruginoasa, între localitățile Vascani, Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de 370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se desfășoară în Câmpa Moldovei, mai exact în extremitatea de sud-vest a Câmpiei Jijiei Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile sunt cuprinse între 80
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a teritoriului orașului se desfășoară în Câmpa Moldovei, mai exact în extremitatea de sud-vest a Câmpiei Jijiei Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile sunt cuprinse între 80 și 100 m., iar la nord-vest acestea ajung la 200-250 metri. La nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
s la intrare și 104 m3/s la ieșirea din județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 33,2 m3/s, iar scurgerea medie specifică de 4,7 litri/s/m2. Debitul maxim s-a înregistrat în zilele de 25 și 26 iunie 2008 și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
secole. Iașul se dezvoltă ca așezare de tip urban în secolul al XIV-lea, mai cu seamă după întemeierea statului medieval Moldova. Populația așezării crește odată cu intensificarea circulației pe drumurile comerciale, care legau orașele de la gurile Dunării și Marea Neagră de nordul Moldovei și Liov . Fiind un important centru militar și administrativ, orașul apare menționat în anul 1387 cu denumirea de Iasskii Torg. Într-un document din anul 1408 privind privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Iașul este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din țările occidentale în care aceștia s-au stabilit, ba din contră, fenomenul migrațional extern continuă, însă la un nivel mult mai redus. Un nucleu mai compact de ruși-lipoveni originari din Tg.Frumos s-a format în orașul Bermeo din nordul Spaniei. Aici, din cele 26 de persoane cuprinse la grupa 14-59 ani, 6 lucrează în sectorul secundar (industrie și construcții), 14 în sectorul terțiar (contabilitate, sănătate, comerț, activități domestice), iar 6 tineri sunt cuprinși în diferite forme de învățământ. 79
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
d) E70. 2. Cel mai apropiat oraș este: 5 p. a) Iași; b) Podu Iloaiei; c) Hârlău; d) Pașcani. 3. Orașul Tg. Frumos este situat în cadrul județului Iași în jumătatea de: 5 p. a) vest; b) est; c)sud ; d) nord. 4. Râul ce traversează orașul se numește: 5 p. a) Rediu; b) Bahlueț; c) Adâncata; d) Siret. II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Orașul Tg. Frumos este unul din cele ...........orașe ale județului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în Franța, țară în care oamenii au, pe lângă un spirit ferm, și un gust deosebit pentru logică, se consideră că sunt sincere doar acele persoane care comunică ușor. Nu prea sunt iubiți "purtătorii de secrete", adică tocmai ambasadorii. Popoarele din nord au alte feluri de a simți. Fără a putea vorbi de un fel de fariseism instictiv (frecvent întâlnit la anglo-saxoni), a ceea ce te surprinde cel mai mult atunci când trăiești în Germania este gradul în care, din acest punct de vedere
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
unanim considerată, vreme de secole, ca fiind cel mai bun vehicul folosit în practica relațiilor internaționale. Cei care, precum englezii, își redactau notele în propria lor limbă, aveau întotdeauna grijă să adauge și o traducere în limba franceză. Curțile din Nord, și, în mod particular, Rusia, au adoptat limba noastră, astfel încât comunicările scrise dintre guvernul de la Sankt Petersburg și agenții săi erau redactate în limba franceză. În timpul domniei lui Alexandru al III-lea106, o puternică mișcare panslavistă, dirijată mai ales împotriva influenței
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
François, duce de la Rochefoucauld (1613-1680). Scriitor, moralist și memorialist francez, cunoscut în epocă prin lucrarea Maxime și reflecții. 5 Otto von Bismarck (1815-1898). Om de stat prusac și german. Prim ministru al Prusiei (1862-1867) apoi Cancelar al Confederației Germane de Nord (1867-1870). Realizator al unificării Germaniei, și creator al Germaniei imperiale. Cancelar al Reichului german (1871-1890). I s-a spus "Cancelarul de Fier". Adept al metodelor dure și intransigente în politică, s-a spus despre el că a înfăptuit unificarea Germaniei
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de la Seine-et-Marne. Auditor la comisia provizorie însărcinată, în 1871, cu înlocuirea Consiliului de Stat. Atașat, în 1874, la Direcția Generală a Afacerilor Civile din Algeria. Prefect al orașului Constantine în 1878. Secretar General al Prefecturii Poliției în 1879. Prefect de Nord în 1882. Prefect de Rhône, în 1887. Guvernator General al Algeriei în 1891. Ambasador al Franței la Washington, din 1897, el a fost cel însărcinat de Spania, în 1898, cu negocierea preliminariilor păcii dintre această putere și S.U.A., cu care
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de prestația lui prin aceste cuvinte: "Acest tânăr efectiv ne-a dat gata". Secretar General al Prefecturii Poliției, el și-a completat, mai mult decât formația sa administrativă, experiența sa de viață și de lucru cu oamenii. După prefecturile de Nord și de Rhône, la scurt timp Jules Cambon a devenit Guvernator General al Algeriei. Și a fost rândul lui să fie atacat. Iar atacul s-a produs în Cameră, el asumându-și propria sa apărare, în calitatea sa oficială de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și răzbunare, care a dezlănțuit războiul troian la Eschil, care a urmat războiului de secesiune la O`Neill. Acțiunea trilogiei americane e concentrată într-o perioadă relativ scurtă (în anii 1865 - 1866Ă, a războiului de secesiune purtat între statele din Nord, democratice și progresiste, ce urmăreau desființarea sclaviei, și statele din Sud, conservatoare și reacționare, ce luptau pentru menținerea ei. În cea mai mare parte, acțiunea se desfășoară în fața grandioasei clădiri dintr-un orășel din noua Anglie, reședința familiei Mannon; un
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
iar tu n-o să însemni mai mult decât o fotografie. O să-mi pun perdele la feres tre. Perdele din cârpă. O să bată vântul prin ele. O să am ferestre la toate casele în care o să trăiesc, până la sfârșitul vieții. Ferestrele de la nord or să stea deschise. La fel și cele de la sud. Vântul o să treacă prin casa mea și o să aducă insecte și microorganisme și praf de noroi. O să spăl pe jos cu o cârpă umedă și o să trăiesc în continuare. O să
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în urmă pare să se fi petrecut ieri,atât de vie și de proaspăta e amintirea”. Orașul s-a extins pe dealurile de la vest și la est spre Dealul Mare. In periplul său,ajuns în vechea cetate Leptis Magna din nordul Africii,oripilat, scriitorul Ioan Grigorescu prefața viitorul : „Civilizația va distruge omenirea”. Matematicianul și poetul arab Omar Khayyam a tras o concluzie temporala: „ Ca izvoru-n râu și vântul pe pustii, Iar pleacă din viața mea o nouă zi; Două zile încă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
1:10.000,în metri și în stânjeni.Planul conține și lămuriri privind distribuția pământului în vatra satului și în câmp,cu suprafețele în sistemul vechi și în sistemul metric.Impărțirea terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1 la 214,pe direcția est-vest. Hotărnicia orașului Bârlad se întindea în trecut până la râul Prut și până la râul Siret,între Colinele Tutovei și Dealurile Falciului. Orașul Bârlad a fost cartografiat la 1900 de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
I REȚELE DE CANALIZARE PUBLICĂ 1.1. Rețeaua de canalizare - localitatea 1 Decembrie 1.1.1.Date generale ale amplasamentului Amplasamentul pe care se află lucrările proiectate în prezentul proiect este încadrat în teritoriul comunei 1 Decembrie la limita de nord a județului Giurgiu și râului Argeș de o parte și de alta a drumului național DN5 București - Giurgiu, la sud de localitatea Jilava. Comuna este alcătuită din două localități: 1 Decembrie și Copăceni. 1.1.2. Prezentarea generală a situației
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
colectorului principal 1); - colectorul secundar C.S. 1.1.1 - propus (104 m - str. plt. Iordache) din punctul 411 al rețelei, până în punctul 395 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.2 - propus (198 m - str. soldat Zamfir - nord) din punctul 221 al rețelei, până în punctul 397 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.3 - propus (258 m - str. Horia - nord) din punctul 241 al rețelei, până în punctul 399 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.2 - propus (198 m - str. soldat Zamfir - nord) din punctul 221 al rețelei, până în punctul 397 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.3 - propus (258 m - str. Horia - nord) din punctul 241 al rețelei, până în punctul 399 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.4 - propus (237 m - str. Cloșca - nord) din punctul 225 al rețelei, până în punctul 401 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.3 - propus (258 m - str. Horia - nord) din punctul 241 al rețelei, până în punctul 399 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.4 - propus (237 m - str. Cloșca - nord) din punctul 225 al rețelei, până în punctul 401 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.5 - propus (247 m - str. Crișan - nord) din punctul 418 al rețelei, până în punctul 402 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.4 - propus (237 m - str. Cloșca - nord) din punctul 225 al rețelei, până în punctul 401 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.5 - propus (247 m - str. Crișan - nord) din punctul 418 al rețelei, până în punctul 402 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul secundar C.S. 1.1.6 - propus (160 m - str. soldat Zamfir - sud) din punctul 412 al rețelei, până în punctul 398 (aferent colectorului secundar 1.1); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Doja, str. Soldat Nedelcu, Aleea Lizucăi, str. Sublocotenent Grigoraș, str. Plugari, str. Primăverii, str. Țărăncuței, str. Muncii. Ob.1.7 Stația de pompare ape uzate 1 (SPAU 1) și conducta de refulare SPAU 1 va fi amplasată în zona de nord nord-vest, (str. Sucevei) și va prelua o parte din debitele aferente municipiului Fălticeni, respectiv debitele aferente colectoarelor C.S.7 și C.S.7.4 transportându-le prin conducta de refulare în punctul 487 al rețelei (C.S. 9), conformația terenului nepermițând transportul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de la baiț) vor fi tratate (depoluate) local cu instalații monobloc de tratare chimică și apoi vor fi deversate în rețeaua de canalizare internă Rețeaua de canalizare pentru debite pluviale va colecta apa pluvială prin două rețele: - rețeaua din partea de nord va colecta apa meteorică prin rigole iar apoi va deversa apa într-o stație de preepurare locală alcătuită din desnisipator cuplat cu separator de grăsimi și uleiuri și cu ajutorul stației de pompare va deversa apele tratate în canalul de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]