4,508 matches
-
prin intermediul Ministerului Culturii, apăra animatorii și independența culturii. Grija de a reînnoi elitele locale prima adesea asupra calculului electoral. Vitrină a modernizării vieții politice locale, experiența din Grenoble 262 este exemplară pentru această alianță a statului cu "forțele vii" împotriva notabililor tradiționali. "Acceptând să facă din Ministerul Culturii o voință culturală, să organizeze spectaculos sosirea lui E. J. Biasani (directorul acțiunii culturale), apoi să participe la fondarea asociației (pentru o Casă de Cultură), prefectul nu putea să ignore riscurile politice pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a celui de-al V-lea Plan, fie cu ocazia rezolvării diferitelor conflicte sociale 263". Însă, în loc de dispariția, la un moment dat, a animatorilor profesioniști în favoarea noilor elite, echipamentele socioeducative aveau să servească drept bază pentru acapararea municipalităților de către noii notabili. Cine nu-și aduce aminte comentează Jean-Pierre Augustin și Jacques Ion de numeroasele dezbateri, de controversele nesfârșite care, de-a lungul anilor 1960 și la începutul anilor 1970, opuneau animatorii și benevolii responsabililor politici atunci când se interzicea fie o anumită
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
manifesta opoziția față de un anumit tip de industrializare, oportunitatea de a contesta funcționarea antidemocratică a statului; ea exprima "aspirația profundă de a "schimba viața", și nu numai repartiția surplusului economic sau regimul proprietății asupra mijloacelor de producție 282". Această inflexiune notabilă a luptelor urbane întâlnește preocuparea inedită a puterii publice pentru asociații. Valorizarea asociaților părea o modalitate de a legitima retragerea statului, făcând trecerea către politicile urbane care au în vedere cadrul vieții. În cursul anilor 1970, nu există declarații oficiale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a arăta că există. "Multe asociații menționează Pierre Grémion -, căutând să se definească în termenii puterii când se raportau la sistemul politico-administrativ, sfârșeau prin a deveni piedicile acestuia. Iar în cele din urmă, ori se integrau în sistem (și generau notabili), ori erau desființate după ce-și îndeplineau funcția pentru care luaseră ființă, sau, pentru a evita cele două situații, se izolau într-o contestare neputincioasă 3". În contextul confiscării asociațiilor de către clasele mijlocii (creșterea puterii mișcării asociative nu reducea inegalitățile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
extensivă a activității economice. Manifeste sau latente, rivalitățile dintre orașe sunt consubstanțiale ficțiunii juridice despre egalitatea comunelor decretată de Revoluția franceză. Rezistențele la cooperarea intercomunală ne lasă să le ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de funcționare a sistemului notabililor le-au întreținut, de asemenea, mai mult sau mai puțin. Chiar dacă ele nu reprezentau în medie, la mijlocul anilor 1970, decât o treime din resursele locale, beneficiile provenite din fiscalitate au fost mult râvnite de aleșii locali. În ciuda reglementărilor naționale, aceștia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impozitele pe clădiri, pe locuințe, celelalte taxe și impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri dintre cele mai diverse. Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
private. Specificitatea societății franceze este că majoritatea întreprinderilor private de exploatare a serviciilor urbane sunt filiale ale marilor grupuri franceze private prestatoare din acest sector 415. Moderarea iacobinismului și expansiunea economică nu au dat de ales primarilor între comportamentul de notabil sau cel de întreprinzător public ca să asigure dezvoltarea comunelor lor. Restituind statului central și sectorului paramunicipal responsabilitatea conceperii și executării lucrărilor de dezvoltare a orașului lor, primarii s-au consacrat gestionării problemelor cotidiene, fără să suporte costul politic al modernizării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vii, înnoitoare de la nivel local. Descentralizarea avea să constrângă primarii să-și asume un rol mai activ în producerea și între-ținerea orașului. Această exigență se traduce, în anii 1980, prin revenirea pregnantă la parteneriatul privat și, în special, prin progresul notabil al privatizării serviciilor urbane. ro special, prin progresul sensibil al proPe lângă înlocuirea regiilor municipale în activitățile tradiționale: apă, salubrizare, colectarea deșeurilor, încălzire și transport, "sectorul privat deține un rol de lider în noile sectoare: amenajare, promovare, construcții, telefonie mobilă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mare grup privat sau cu o asociație? Putem conchide că figura primarului, ca întreprinzător politic, organizator și strateg, expert în comunicare pe scena mass-media în privința ambițiilor sale legate de orașul pe care îl conduce, trimite, în practică, la imaginea unui notabil clientelist, pivot al rețelelor politice și administrative în mecanismul istoriei politice locale? Dacă, după cum ne amintește Denis Segrestin, "a întreprinde este sinonim cu a mobiliza mijloace pentru alte scopuri și pe alte căi decât cele deja trasate de societate"449
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noastre, cu excepția câtorva primari din zona rurală, hotărâți să pună capăt somnului comunei lor, fapt care îi condamnă ori să inoveze, ori să dispară. Marea majoritate a aleșilor locali, însă, continuă să se preocupe mai degrabă de recunoașterea lor ca notabili decât să se implice în această concepție antreprenorială a vieții locale. Desigur, confruntarea forțată a primarilor cu problemele și realitățile le-a modificat comportamentele, mai ales de când nu mai au alibiul tutelei administrative, care le permitea să se eschiveze aproape
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în această concepție antreprenorială a vieții locale. Desigur, confruntarea forțată a primarilor cu problemele și realitățile le-a modificat comportamentele, mai ales de când nu mai au alibiul tutelei administrative, care le permitea să se eschiveze aproape în totalitate. Însă, de la notabil la antreprenor, atenuarea puterii ca atribut în favoarea puterii de acțiune a afectat primarii marilor orașe. Urmând lui Dominique Lorrain, am putea avansa ipoteza că partea tot mai mare din serviciile publice comunale conferită gestiunii delegate, precum și recursul la schemele concernelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
răspunderea directă în cazul apariției unor probleme 1. Apelarea la marile grupuri private oferă aleșilor posibilitatea de a adopta o nouă figură, de primar întreprinzător, animator și strateg, înrădăcinând-o în regulile tradiționale ale rețelelor notabiliare. Primarii întreprinzători continuă practicile notabililor, dar într-un registru care pune accentul pe comunicare și pe înalta tehnologie. Democrația supusă riscului guvernării urbane Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție Descentralizarea a sporit puterea primarilor. Într-adevăr, chiar dacă descentralizarea n-a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consultativă la vremea ei. Marketingul politic, adesea deturnând subtil participarea democratică, tinde să devină principalul mod de relaționare între guvernanți și guvernați. Acesta înlocuiește ascultarea cererii sociale, care proteja "porozitatea aparatului administrativ față de corpul social local"484 porozitate cultivată de către notabili. "De aceea s-au diluat cele două forme democratice de asociere a cetățenilor și mandatarilor lor în domeniul acțiunii publice: democrația participativă și democrația de acces, fiind înlocuite cu o formă de conducere solitară și bazată în secret pe o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale, să participe, dincolo de vot, la reglarea societății industriale. Astfel, societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către diverse instanțe de concertare și de consultare considerate mai reprezentative pentru "forțele vii" ale țării decât guvernământul aflat în mâinile notabililor înfrigurați de exigențele modernizării economice și sociale. Insuccesele voluntarismului modernizator al statului în domeniul politicilor urbane și epuizarea diferitelor formule de participare care i-au fost asociate au subliniat dificultatea de a pune în act o organizare politică care îi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să convingă de aptitudinea lor de a deveni responsabilii modernizării economice și sociale și de a lucra pentru dezvoltarea cetățeniei. Discreditată în timpul vârstei de aur a planificării urbane pentru arhaismul său și pentru supunerea față de interesele unei clientele formate din notabili locali cu comportamente depășite, reprezentarea politică locală trebuia să facă dovada realei sale reprezentativități. Într-adevăr, dacă schimbările economice și accelerarea concomitentă a procesului de metropolizare au favorizat ascensiunea orașului la rangul de actor, reprezentanții elitelor tehnice și financiare ale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puternic, capabil să anime politici de anvergură națională. Acestea, dacă se dovedesc capabile să-și adapteze obiectivele la diversitatea situațiilor teritoriale, vor putea stimula dezbaterea politică locală și vor oferi puncte de rezistență în calea acaparării guvernării orașului de către noi notabili. Această configurație cere totuși să distingem mandatele elective locale de cele naționale. Cumulul acestor două tipuri de funcții ar trebui să fie interzis, pentru ca tratarea tensiunilor între interesele unui oraș și acelea ale națiunii să nu mai ajungă la negocieri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea. Încă un pas și ar aluneca în cinism, într-o dezabuzare fără scrupule. Pasul acesta avea să fie făcut de Talleyrand care, prin forma sa de spirit, se înrudea cu La Rochefoucauld și cu Chamfort, totuși cu această diferență notabilă că, neajungându-i să reflecteze asupra defec telor semenilor săi, el a făcut tot ce-i stătea în putință să le exploateze, să tragă din ele folos. Lipsa lui de iluzii, sarcasmele lui nerușinate și clarviziunea lui profitabilă fac din
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dar atât portofoliul, cât și capul său erau deopotrivă de goale. După naufragiul lui Calonne, părea că a adunat sfărâmăturile; a prezentat Parlamentului edictele aceluia privitoare la timbru și la impozitul teritorial. Putea să-și găsească un sprijin în autoritatea notabililor; și, între cele două mari primejdii, Adunarea Generală a Stărilor și falimentul, avea un mijloc puternic de a-i sili să recunoască necesitatea impozitelor. Nu s-a priceput decât să le amâne. În acea ședință a Parlamentului nu s-a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
apreciate de Sainte Beuve. BRIENNE, ÉTIENNE CHARLES DE LOMÉNIE, conte de ăParis, 1727-Sens, 1794). Arhiepiscop de Toulouse ă1763), ministru de finanțe în 1787, în locul lui Calonne ăv.), sub Ludovic al XVI-lea, a intrat în conflict cu parlamentul și cu notabilii în urma unor măsuri fiscale care le amenințau privilegiile; a fost nevoit să se retragă în 1788, în favoarea lui Necker ăv.); numit arhiepiscop de Sens și cardinal în 1790, a depus jurământ de credință față de Constituția civilă a clerului - o măsură
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mențină, să ne pună pe gânduri când cartea ia sfârșit. Trăsăturile care fac din David Lodge un Desperado literar sunt discreția cu care-și descrie eroii, reticența lui când vine vorba să le dezvăluie gândurile (Nice Work e o excepție notabilă). Ne vâră sub un duș de istorii, discută despre sex fără niciun fel de opreliști, e mereu lacom de umor. Se autodescrie drept realist sau autor comic. E ambele și niciuna. După Fluxul conștiinței, toți scriitorii sunt excesiv de preocupați de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noștri nu au întotdeauna parte de cele mai bune condiții de studiu, că laboratoarele noastre nu sunt atât de bine dotate, pe cât s ar dori, că în cercetare investițiile sunt ca și inexistente... Devine frustrant ca tinerii cu cele mai notabile performanțe să părăsească România încă de pe băncile facultății. Inginerii noștri inovează și stabilesc trend-ul în marile companii de pe glob. Ne mândrim cu ei, dar nu este suficient, așa cum obișnuiesc să mai creadă unii dintre noi. Ar trebui să realizăm
SA NU ÎNLOCUIM PERFORMANŢA CU INDIFERENŢA. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by ADRIAN BUTUCĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1009]
-
din 1983, a reușit « în premieră » să finalizeze, în acest an, 2010, anul în care Facultatea ieșeană își sărbătorește Centenarul, lucrările de reabilitare majoră, de mare anvergură și tehnicitate, ale Stației de 220 kV FAI, întrunind sufragiile beneficiarului Transelectrica, fapt notabil ce deschide acestei firme calea spre alte lucrări energetice de asemenea calibru. De asemenea, acest fapt îmi creează o satisfacție deosebită, deoarece firma are ca profil de activitate lucrări energetice, lucrări legate de formația mea profesională săvârșită în amfiteatrele și
EXCEPTIONALUL AN, 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin COMANESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1011]
-
conturul provincial. Între timp, Roma stabilește structuri noi și fondează cetăți. Începînd cu domnia lui Augustus, provinciile sînt delimitate. În fața sumedeniei de popoare, Roma caută să întărească coeziunea țării și să-și consolideze dominația folosind în sînul cetăților pe foștii notabili gali. Sistemul provincial (harta 2, p. 411). Condițiile generale. Una din primele condițiile indispensabile pentru o integrare mai strînsă a Galiei în lumea romană este dezvoltarea unei rețele de cetăți. Mai multe înființări de *colonii romane completează primele întemeieri în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]