2,656 matches
-
simțită. Dar faptul este: mă simt bine! Notiță a lui Pierre Pentru Dânsul mă înscriam în peisajul liniștit, patriarhal și pe alocuri cochet al străzii pe care locuiam... De altfel, mi-a mărturisit chiar de la început simpatia pe care o nutrea încă de mult pentru strada aceasta. Așa că era fatal să-mi acorde o oarecare atenție... 18 februarie 1953 Încă o pagină din trecutul glorios al lui M.: un trecut cu nasul cârn și cu vorbirea blajină. Un om așezat și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu palma peste blănița zbârlită. Ce se va întâmpla? Ce va urma? De ce era pisica nervoasă, zbârlită și neliniștită? Ce intenții nemărturisite avea această femeie? Nu cumva mângâierile perverse pe blana felinei înnebunite de frică mascau intențiile subversive și criminale nutrite de strănepoata Evei? Cazurile când o gospodină ajungea în situația excepțională de sacrificare a propriei pisici erau extrem de rare și se producea ca urmare a două situații deosebit de grave: pisica mânca pui ori nu mai prindea șoareci, se lenevise. Pedeapsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sărbătoritor se socotea, la fel ca astăzi, în câteva zeci de titluri. Dacă traducătorul care eram asuda pe atunci undeva la jumătatea versantului care ducea spre notorietate, Antoaneta Ralian ajunsese pe un platou andin de toată frumusețea. Dacă eu mai nutream oarece ambiții premiabile (boală vindecată între timp), ea așezase tabăra la un nivel de unde nu mai avea înspre ce să urce. Dacă eu încă nu-mi domolisem enervările, ea afișa, de o bună bucată de vreme, calmul olimpian al celui
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
încrunte sau să strâmbe din nas. Iată, așadar, rândurile de atunci în cartea de acum: Nu știu dacă mi se cere să fiu duios și protocolar în cele ce urmează. Anunț în mod responsabil că oricum nu sunt în stare. Nutresc totodată con vin gerea că persoana despre care scriu aici digeră greu tan drețea de cofetărie a aniversărilor și nu se simte în largul ei sub căptușeala retorică a complimentului. E frumos și firesc să-i spui la mulți ani
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
importanță e sporită prin aportul pe care primul ei document îl aduce în problemele teoretice cu privire la stadiul actual al dezvoltării României și la rezolvarea unor contradicții. Am avut în față dovada grăitoare a dragostei pe care oamenii de acolo o nutresc pentru președintele țării, grija lor pentru propășirea proprietății socialiste, pentru împlinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru calitatea tot mai sporită, optimă, a muncii.“ („Între oamenii de la Vitrometan“, România literară, 23 decembrie 1982) „Iar temerarul gând al lui Bălcescu și-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
geografia erau, în sfârșit, conjugate, și, pentru întâia dată de-a lungul secolelor, România își vedea asigurată pacea la toate granițele ei, fiindcă noua orânduire constituia, prin ea însăși, o garanție pentru toți vecinii ei, fiindcă ei înșiși nu puteau nutri alte sentimente decât cele care aveau dintr-un izvor comun - învățătura Marelui Octombrie.“ (Contemporanul, 29 decembrie 1957) Sinceritatea Uniunii Sovietice și a argatului ei - George Ivașcu (nota V. I.) „Poziția Uniunii Sovietice în problema dezarmării e atât de clară și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Din vatră ca un scut“, România literară, 19 august 1982) NICULESCU Barbu „Trebuie să vă mărturisesc că dorința mea de a fi util României a fost mult mai puternică decât dorința de a o revedea cu orice preț. De altfel, nutresc ferm convingerea că românii de peste hotare trebuie să-și revadă țara, altfel decât ca simpli turiști, adică să colaboreze cu ea eficient, uzând de toate relațiile lor economice.“ (Tribuna României, 15 octombrie 1973) „Trebuie să spun că chiar din primele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
suveranitatea, iar poporul român și-a putut făuri în mod conștient propriul viitor, propria istorie. Este sinteza gândirii pătrunzătoare, dialectice, aplicată cu minuție și cumpănire, cu îndrăzneală revoluționară. Este în același timp relevarea faptei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a nutrit-o și dovedit-o în cei peste 50 de ani de luptă consecventă spre înaintarea tuturor țărilor și fericirea întregii omeniri.“ („Ctitor de țară, Creator de istorie“, Tribuna, 22 ianuarie 1987) „Gândirea social-politică și social-economică, materialist-istorică, contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cuvintele lui. Și azi în miez de vară când soarele coboară din gutui, ne rezemăm întreaga țară de cuvintele lui.“ („Partidul“, România literară, 19 august 1971) TEOCTIST, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române „Asemenea tuturor fiilor patriei, și noi, slujitorii cultelor, nutrim convingerea nestrămutată că avem la cârma națiunii noastre conducătorul care poartă neabătut crezul și voința poporului român, din mijlocul căruia s-a ridicat, veghind pururea, cu inima și cugetul înaripate, pentru rostuirea fericită și înțeleaptă a țării, pentru soarta păcii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Și ce este mai trist decât să te împotrivești omului? Din toate punctele de vedere, «noua filozofie» este de fapt o veche și demonizată filozofie.“ (Tomis, decembrie 1978) VODĂ CĂPUȘAN Maria „Omul politic și omul de aleasă știință, pilduitoare, activistul nutrit de cele mai frumoase idealuri se îngemănează fericit în personalitatea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, a cărei operă științifică și de creație în spirit își află ecou pe meridianele lumii, ducând în veacuri faima unui neam, mândri de oamenii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai ales față de Stat, cu orice sărut furat, orice atingere, chiar și fără consumarea actului. „Deflorarea“ era un mod ironic de a face referire la o inocență pierdută cu primul gând erotic pe care un bărbat l-ar fi putut nutri pentru o femeie. „Deflorarea“ mea a avut loc în clasa a patra. Mă întorceam de la o festivitate de făcut pionieri pe strada de la Palat, cu alte colege de clasă. Râdeam și chicoteam toate în costum, cu cravata roșie în vânt
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
calități, în volumul Preocupări pedagogice, Editura Spiru Haret, Iași, 1995. footnote>, făceam o adevărată pledoarie pentru alegerea directorilor în funcție de calitățile lor moral profesionale, pentru a fi lideri autentici, recunoscuți și stimați de elevi și de cadrele didactice. Și acum mai nutresc convingerea că școala, pentru a răspunde comandamentelor sociale pentru care a fost creată, trebuie să aibă în fruntea ei oameni competenți, destoinici și devotați idealurilor educative ale vremii. Dar, se pare că în această perioadă de tranziție îndelungată și bulversată
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
loc, din cauza statuei lui Ștefan cel Mare, capodopera lui Frémiet, una din cele mai frumoase și mai vii din toate statuile echestre ale Europei. E o iluzie a mea (iluzie în care s-amestecă sentimente născute în ambianța locală și nutrite de ambianța aceasta) sau "Ștefan cel Mare" de la Iași e superioară parizienei "Jeanne d'Arc" din Place de Rivoli, operă legitim celebră a aceluiași artist? Nu cei aproape zece ani care separă aceste două opere (Jeana d'Arc datează cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
amicale, în cursul cărora, cu coatele pe masă, cu țigara în colțul gurei, cu paharul de Uricani dinainte, cu ochii departe, discutam, în cea mai deplină cordialitate, despre tot ce putea face obiectul aspirațiilor sau preferințelor noastre, despre tot ce nutrea speranțele și tot ce incita visele noastre. Ba dacă țineam seama că, în grupul nostru, nimeni nu fusese încă fluerat până atunci (Flaubert, Zola, Goncourt, Daudet încercaseră, cum am spus, durerea sau mulțumirea aceasta), ar fi cazul să adaog că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
baze, în condițiuni nouă. Dar noi am trăit întrucâtva în umbra marilor predecesori, a căror glorie am prețuit-o fără nici o rezervă, cu sinceritate, cu admirație. Ca eroii din Ciclul theban, nici nu ne socoteam alta decât epigoni, nici nu nutream altă ambiție decât cea de a merita epitetul acesta, epigoni, urmași, continuatori, răzbunători... La 25 Noembrie 1903, a apărut primul număr din "Epigonii", revistă "de sociologie, știință și literatură". Revista noastră. Cu apariția acestei publicații, realizam (vai, pentru așa scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care a omorît un animal ilogic, n-are ce răspunde. Dealtminteri, aventurile artei moderne au toate la bază neîncrederea În rezultatele expediției lui În labirint. Ele lasă impresia că n-au Încredere În ceea ce a declarat Tezeu sub soarele mediteranean, nutrind suspiciunea că această lumină puternică, teatrală, nu face decît să ascundă adevărul, mai mult decît ar face-o chiar Întunericul. Gestul lui Tezeu se cere repetat, susțin cei nemulțumiți de graba sa de a folosi firul Ariadnei. Și totuși, poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mult, când alteori se gândea la pocăințele pe care dorea să le facă umblând prin lume, dorința lui de a intra în mănăstire se răcea, pentru că se temea că acolo nu va putea da frâu liber urii pe care o nutrea față de sine însuși. Cu toate acestea, rugă pe un slujitor al casei, care mergea la Burgos, să se intereseze de regula mănăstirii, iar cele aflate de la el i-au plăcut. Dar din motivul pomenit mai sus și deoarece era absorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
iernii căzu greu bolnav; pentru îngrijire, mai-marii orașului l-au pus în casa tatălui unui anume Ferrera, care mai târziu a intrat în slujba lui Baltasar de Faria. Acolo era îngrijit cu multă luare-aminte. Iar datorită venerației pe care o nutreau pentru el, multe doamne de vază veneau să-l vegheze și noaptea. După această boală rămase foarte șubrezit și cu dese dureri de stomac. Din această pricină, ca și din pricina iernii foarte friguroase, fu pus să se îmbrace, să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
făcea în toate lucrurile de acest fel care îi erau poruncite. Patru luni mai târziu, Figueroa făcu o nouă cercetare asupra cazului lor1. O pricină, pe lângă cele de dinainte, cred că fusese și aceea că o doamnă de vază, căsătorită, nutrea o mare venerație pentru Pelerin. Pentru a nu fi recunoscută, venea la spital, când se îngâna ziua cu noaptea, dimineața, având fața acoperită cu un văl, așa cum se obișnuia în Alcalá de Henares. Intrând, își ridica vălul și mergea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ușurință toate împotrivirile și toate ocările ce i s-ar aduce 2. În timpul întemnițării sale la Salamanca, nu-i slăbiseră dorințele de a face bine sufletelor și, mai întâi, de a studia pentru aceasta, apoi de a aduna oameni ce nutreau aceleași dorințe, păstrându-i pe cei pe care îi avea deja. Hotărându-se să meargă la Paris, s-au înțeles ca ei să rămână șdeocamdatăț pe loc, iar el să meargă să vadă dacă ar fi cu putință să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
continuând cu multe și necontenite lacrimi, mi se părea că nu-mi era îngăduit să privesc în înalt, iar faptul de a nu privi spre înalt, ci în mijloc a făcut să crească în mine evlavie puternică cu puternice lacrimi, nutrind și crescând ascultarea și respectul față de viziunile din înalt, primind o anumită încredințare că mi se va îngădui sau că mi se va arăta la timpul potrivit. În acele vremuri simțeam viziunile în mod nedeslușit, sfârșind când la Preasfânta Treime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să te monteze într-o altă direcție. Păcat... Niciodată nu e târziu, poți reveni la comportamentul sănătos de altădată. - Nu știu ce insinuezi! Zău că ești nebună! Știi tu mai bine decât mine la ce mă refer, știi că team iubit! Am nutrit o profundă afecțiune pentru tine, nam ascultat de nimeni. Te credeam cald și unic. Am petrecut clipe frumoase împreună. - Cu asemenea prostii te-au influențat golanii pe carei ai tu! - Dacă aș avea pe altcineva aș mai fi cu tine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
scuze pentru întârziere iar Carmen îi reproșă că nu mâncase nimic în ziua aceea și o lăsase fără o gură de apă să îl aștepte într-un loc atât de străin de ea. Nu îl mai recunoștea. În momentul acela nutrea o ură adâncă și își propusese să nu îl ierte niciodată. Era picătura care îi umpluse paharul cu amărăciune. Își dorise din toată inima ca măcar pentru un moment să rupă despărțirea dintre ei prin gesturi sublime. Era departe de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
prospere mult timp, o oarecare decorare pentru mai multe modalități de a le anima să depună eforturi pentru ademenirea și pe viitor pentru nevoile misiunii noastre, la care în tot timpul și în orice loc are nevoie de iluștri binefăcători. Nutresc (sic) fermă speranța și am deplină încredere că acesta rugăminte a mea va fi luată în considerație de Sfântă Congregație și va aduce rezultatele dorite. De la Colegiul Misiunii de Min. Conventuali Romă,18 Ian.1852 De Eminenta Voastră U. mo
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
între iubire și poziția socială. Ori, poate că nici nu a fost pusă să aleagă; a dezgustat-o "cealaltă față a lui Vlad". Crede că eu mai sînt încă prieten bun al lui Vlad; urîndu-l ori numai ignorîndu-l pe Vlad, nutrește același sentiment și pentru mine. Păcat! Aș vrea s-o conving într-un fel că nutresc pentru ea doar respect. Brîndușa și Tamara... Poate fi făcută vreo apropiere? Am dreptul să le pun alături?... Da, de ce nu?!... Dacă Vlad ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]