17,360 matches
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEȘERTUL DE CATIFEA (35) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 855 din 04 mai 2013 Toate Articolele Autorului 35. SPĂRGĂTORUL DE NASURI se destăinuie - Tovarășe diriginte, am făcut-o de oaie! - De ce-ai făcut-o ,Dio!? - De berbec încăpățânat și naiv ce sunt: voiam ca turma să-și respecte mieii! Speranțele turmei,mă rog! -Haide odată,spune-mi cum s-a întâmplat toată târășania,alifantule! Dio turui totul într-un
DEŞERTUL DE CATIFEA (35) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344581_a_345910]
-
direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să muncească pământul, nu erau
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele perpendicular pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită pe elastic, laibăr
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
format din cămașă cu ciupag, cu umăr și cu cheiță. Jos are dantelă adunată în obinzâcă (la gât) și pânză în război țesută. Se leagă cu doi cănaci, fundiță din ei să faci. Port pieptar peste cămașă din piei de oaie lucrată. Roată-i pusă o betea cusută tot cu mâna, tot cu flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i din catifea cusut de bunica mea Când era de vârsta mea, cusut cu frunze și flori și cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul pe munte, mergând cu oile la păscut. La ora actuală au rămas numai 12 copii și 9 adulți, printre care și domnul Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și te-ndeasă” pe care îl reproducem cu ajutorul lui Dan Ioan, membru al ansamblului, un tânăr înfrățit cu viața muntelui de care se desparte cu greu toamna când coboară turma la iernat și care plânge de bucurie primăvara când revine cu oile la păscut: „Crești pădure și te-ndeasă/ Numai un loc de casă lasă-mi,/ Loc de-o casă și-o cărare/Să-i duc badii de mâncare,/Că-i la temnița cea mare/Și-i cu zale pe picioare./ Toată zala
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna era deja rece, mai veneau și ploile. Stând pe lângă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna era deja rece, mai veneau și ploile. Stând pe lângă vite și oi, în vale, ni se făcea foame. Uncheșul făcea un foc mare pe câte o cioată de fag, Ne încălzeam. Ne mai trimitea sus, acasă, să aducem niște cartofi și o căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
ploile. Stând pe lângă vite și oi, în vale, ni se făcea foame. Uncheșul făcea un foc mare pe câte o cioată de fag, Ne încălzeam. Ne mai trimitea sus, acasă, să aducem niște cartofi și o căniță cu brânză de oi. După ce aduceam cartofii, uncheșul le punea pe cărbunii fierbinți din vatra focului. Cartofii se frigeau, începeau să tremure, semn că se coceau pe o parte. Uncheșul lua un băț mai lung și-i întorcea. Se coceau și pe partea cealaltă
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara acasă, nici nu ne mai trebuia altceva de mâncare. Doar mergeam în tindă, puneam în farfurie câteva linguri de lapte acru din cel proaspăt, cu caimacul deasupra, și mâncam cu poftă. Eram buni de
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
participă la slujbe și nu se împărtășește decât în situații rarisime. În termeni de uz ideologic, avem de-a face cu un cetățean liber care s-a pătruns de vocația luminată a agnosticismului contemporan, iar în termeni eclesiali, cu o oaie rătăcită, fără proptea transcendentă, ce și-a întors fața de la altar spre a o apleca asupra nuanțelor sterile ale culturii laice. În schimb, în termeni filosofici, criticul și scrrotorul Dan C. Mihăilescu este un intelectual care are noțiunea lui Dumnezeu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
în aceste situații se rezumă la forța pumnului. Clonarea și migrarea sufletelor Prin clonare, deocamdată la animale, s-au obținut copii identice după un original cu calități mai remarcabile. Cățelul a fost una din ultimele experimentări reușite. Prima a fost oaia, urmată de o întreagă suită. La clon a fost constatat nu numai aspectul foarte asemănător, chiar identic, ci și obiceiuri și chiar boli ale originalului care se regăsesc la clon. Deocamdată clonarea omului nu este permisă de Lege și nici
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
ajuns la "Eroilor". Eu cobor să iau metroul. Mulțumesc pentru companie! a pus punct Mariana oricărei șanse de a continua discuția. - Deci...cobor să te conduc, a încercat Fănel să calmeze spiritele după ce, în gând, exclamase: „Ai făcut-o de oaie, tăntălăule! Ai mai luat o palmă meritată. Vezi ce faci, blegule!” - Nu, este suficient până aici, te rog! - Îmi permiți să te caut la locul de muncă? - Cand ai timp, desigur, dar fără obligații. Poți cina oricând acolo... Toate cuvintele
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
exces de grijă față de noi. Eu însă știu bine că nu mă speriam deloc, cînd mă trezeam noaptea. Mă uitam în sus. La luminița micii lămpi abia zăream ba umbra lăbărțată a unei mobile, ba un fel de piele de oaie atîrnînd într-un cuier, ba lustra ca un hultan cenușiu prăpăstuit către fereastra difuză. Și mai ales pereții erau minunați. Nu li se vedeau muchiile, colțurile, așa că nu mai eram într-o cameră pătrățoasă, ci mă aflam într-un fel
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
Era limpede, vătuiul nu mai putea fi ținut în casă. Spre marea deziluzie a copiilor. De cum se făcu dimineața, au luat puiul de caprioară și l-au dus în grajd. S-au gândit să-l pună la un loc cu oile. Dar oile aveau frică de el. Ba mai venise și oaia cea batrână, neagră, și începu să-l împungă, cu capul, înghesuindu-l la colț. Atunci au luat vătuiul de-acolo și l-au pus în țarcul de viței. Acolo
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
vătuiul nu mai putea fi ținut în casă. Spre marea deziluzie a copiilor. De cum se făcu dimineața, au luat puiul de caprioară și l-au dus în grajd. S-au gândit să-l pună la un loc cu oile. Dar oile aveau frică de el. Ba mai venise și oaia cea batrână, neagră, și începu să-l împungă, cu capul, înghesuindu-l la colț. Atunci au luat vătuiul de-acolo și l-au pus în țarcul de viței. Acolo n-a
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
marea deziluzie a copiilor. De cum se făcu dimineața, au luat puiul de caprioară și l-au dus în grajd. S-au gândit să-l pună la un loc cu oile. Dar oile aveau frică de el. Ba mai venise și oaia cea batrână, neagră, și începu să-l împungă, cu capul, înghesuindu-l la colț. Atunci au luat vătuiul de-acolo și l-au pus în țarcul de viței. Acolo n-a fost primit nici atât! În fine, l-a acceptat Joiana
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
-i mai îmbrace pe fiecare. Văzând că oricum n-o poate scoate la capăt, orice ar fi făcut, biata femeie a început să-și lase copiii de capul lor, să se descurce fiecare cum putea. Bani n-aveau. Doar câteva oi, câteva găini în curtea casei. În gradină se erau câteva șire de coceni de porumb. Tatăl copiilor era plecat la muncă, la calea ferată, și venea acasă doar la sfârșitul săptămânii. După multă cumpănire, profesorul s-a hotărât să-l
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
casa lui Mihai al lui Macovei. Acesta era un om vrednic, deși nu prea bogat. Îi plăcea să țină în cea mai bună orânduială gospodăria sa, cu tot ce ținea de ea: vreo două vite mari, un vițel și câteva oi. Dis de dimineață, se trezi, luă pe el surtucul cel de lână groasă, își trase vârtos căciula sură de miel pe urechi, apoi ieși prin curte să hrănească animalele care deja așteptau hrana de dimineață. Urcă pe stogul de fân
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]