4,294 matches
-
duhovnicesc, mai mult ca stări de fericire sau de osândă spirituală, decât locuri fizice concrete. Nu putem ști însă exactdacă nu cumva sufletele „mutate”, fiind de natură spirituală, trăiesc într-o formăde existență materială pnevmatizată, urmând ca după învierea de obște, atuncicând vor redobândi trupurile, păstrând în ele însele corporalitatea, dar fiindcopleșite de elementul spiritual, însuși chipul raiului și al iadului să se prefacă,astfel încât să poată primi fiecare dintre ele pe „locuitorii” lor pentru veșnicie. footnote>.La cei sfinți, la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mărturisit de alte nume de locuri vechi slave din zonă: Glogoveț (< v. sl. glogovîcî, „loc cu mărăcini, cu pădu cei“), Ohaba (< v. sl. ohaba, „așezare liberă de dări“, „moșie scutită de dări“, apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură, poiană“, „loc de apărare“). Cernavoda (numele unei ape de lîngă Sibiu). Urmează, în aceeași regiune, toponimele care amintesc de pecenegi: Beșinău (< magh. besenő, „peceneg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a împărți“, lat.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
intenția”, bg. namerea se „a se nimeri, a se întâmpla”. La bază se află mir „totul, lumea”, ειρηνη, al cărui sens absolut se restrânge la valori ca mir „care nu aparține clerului”, mir „frunte” (a da la mir); sl. mir „obște sătească” etc. Pădure, cuvânt autohton înrudit cu codru, având ca bază miezul lichid l/r, ca vgr. ύλη, ύλα̃ „pădure, tufiș, lemn, material lemnos, substanță, sedimente, tulbureală”, magh. elő „viu”, lat. alo „a face să crească”, alb. ri „tânăr
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ale lui Francisc-Iosif Sulzer; acesta remarcă faptul că fiecare casă de țăran avea patru până la zece porci, pe lângă vreo 20 de păsări. Este limpede că se face referire la gospodăriile răzeșilor, în care s-a păstrat ceva din bogăția străvechii obști sătești, dar pauperizarea țărănimii în general a fost oricum mult mai accentuată în prima parte a secolului al XIX-lea. Un reper esențial pentru acest fenomen este războiul ruso-turc (1806-1812), în urma căruia turcii au pierdut monopolul asupra cerealelor românești. Grâul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
jocuri și tradiții legendare impulsionate de dezvoltarea literaturii epice desprinsă din rădăcinile locale. Marea invenție a perioadei, remarcă istoricul, o constituie templul, ca spațiu în care locuiește zeul, și care nu mai este redus la altarul privat, familial, ci aparține obștii, cetății, inserându-se într-o rețea de sanctuare urbane, suburbane și extraurbane, care antrenau procesiuni rituale din centru spre periferie, care modelează însuși pământul, teritoriul, conform unei ordini religioase, marcând o simbioză între oameni și glie, din care cei în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia și a doua Domnie a Ducăi-Vodă, pentru meritele lui, Duca îl cinstește cu dregătoria de Mare Clucer<footnote Vornic. Mare dregător în sfatul domnesc. Era conducător al curții domnești avand drept de judecată asupra
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Nu mergeau nicicând la adunare, Sistematic lipseau la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de tot felul, Cea mai importantă: Tunelul Care să-i...lege de lume! De la Guvern așteptau niște...sume; Obștea chibzuia dacă Se poate-orienta, Pe unde tunelul...să treacă, Urmând...a vota! În final au votat și-au ales: Cum bursucii la vot iar n-au mers, S-a votat în ...contra lor interes; Stabilindu-se la cald și la
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
boss-ul! Cu Mercedes-ul! A privit balta, digul și șesul, Cunoscându-și valoarea și...bine’nțeles, Propriul său interes, Intră ca stăpân voinicește în apă, Lovește digul mare cu coada! Îl crapă! Pe-aridele șesuri apele...pleacă, ,, Pleacă '' și obștea-n... tranziție, Nimic și nimeni nu...scapă! Au murit...în fine, De inaniție, Malnutriție Și... rușine! Boss-ul..trist a urcat în mașină, Dotată cu un modern jakuzi-piscină, A mai privit înapoi cu ...răceală Și-a plecat, La un post
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ascunse, au dat foc la plecare și au ucis călugării, înfuriați că nu găsiseră nimic, firește autoritățile nu i-au pedepsit, au lansat numai zvonul că fuseseră partizanii și oamenii așa au crezut, s-a reluat cu greu viața de obște aici, dacă autoritățile civile și militare nu i-au pedepsit încă pe răufăcători se pare că acest rol și l-a asumat adevărata autoritate a lumii, cea spirituală, după cum se spune, și multe se adeveresc în ceea ce spun oamenii, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
soldații ce-și dădeau sufletul în mâinile călugărului bucovinean, Această descoperire mi-a schimbat viața, în acel moment m-am hotărât să mă fac preot, după război am făcut teologia și m-am întors aici și-am reînviat viața de obște, călugării fuseseră omorâți la un atac banditesc, în timp însă am reușit să ne constituim o comunitate și să supraviețuim și n-am regretat niciodată că am schimbat medicamentele pe cuvintele cărții și bisturiul pe semnul crucii, Tace acum părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
atîta vreme, mă Întreabă dac-am citit România liberă, apropo de pensionari. Iau ziarul și găsesc o exclamație: „Pensionarii sînt coloana vertebrală a familiei!” Iată și cum vede la modul practic autorul frazei balneare utilizarea bătrînilor pentru binele culminant al obștii: „Un pensionar care merge cu nepoțelul În parc ar putea lua cu el Încă 7-8 copii din bloc, venind În ajutorul multor familii”. Pensionarul va fi desemnat cel mai probabil prin tragere la sorți sau la țintă, va fi lăudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să crească odată cu individul uman și împreună cu acesta să se desfășoare odată cu devenirea acestuia; trebuia, așadar, să regenereze și să mîntuiască orice societate de oameni, familia, națiunea, întreaga omenire după ce a mîntuit omul; trebuia să impună legile sănătoase tuturor acestor obști și să le stăpînească în numele lui Dumnezeu cel pașnic; căci societățile sînt lucrarea omului; iar acea lege divină, ce stăpînește și guvernează omul, este în mod firesc și doamna și stăpîna lucrărilor omenești. 7. Apostolii, trimiși de divinul Învățător să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și erau înțelese ca fiind rezonabile din punct de vedere spiritual de către cei a căror obligație era să le aplice 109. Un alt rezultat erau consiliile provinciale bianuale 110, unde Episcopii se întîlneau ca frații, pentru a vedea de treburile obștii. Ei dezbăteau împreună asupra cazurilor dificile cu care se confruntau în diocezele individuale și ajungeau la o înțelegere comună asupra mijloacelor de eliminare a abuzurilor; ei hotărau cauzele și numeau succesorii Episcopilor decedați. Succesorii numiți de Episcopii din aceleași provincii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
interese economice ale membrilor. În agricultura României primele încercări de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma băncilor populare sau a caselor de credit rural și a obștilor de cumpărare și arendare de terenuri. Răspândirea ideilor cooperatiste în lumea satelor s-a bucurat de sprijinul unor personalități importante din viața economică, socială și politică a țării. Între aceștia amintim pe: Ion Ionescu de la Brad, Spiru Haret, Vintilă I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperative integrale, în care producția și consumul se făceau în comun; agapele primilor creștini care erau forme asemănătoare cooperativelor de consum, în care aprovizionarea și consumul se făceau în comun. Pe teritoriul României de astăzi populația rurală era organizată în obștii sătești încă înainte de venirea romanilor. La nivelul unei obștii proprietatea asupra pământului era în devălmășie, adică, pământul nedistribuit pentru folosința personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în comun; agapele primilor creștini care erau forme asemănătoare cooperativelor de consum, în care aprovizionarea și consumul se făceau în comun. Pe teritoriul României de astăzi populația rurală era organizată în obștii sătești încă înainte de venirea romanilor. La nivelul unei obștii proprietatea asupra pământului era în devălmășie, adică, pământul nedistribuit pentru folosința personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot în comun. Formele de activități de grup menționate mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1908 și 1910. Evoluția acestei forme de cooperative agricole în perioada 1903 1917 a fost cea prezentată în tabelul 3. 2. Din datele tabelului se poate observa încrederea tot mai mare pe care a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vechiul regat. Potrivit decretului mai sus menționat, operațiile de parcelare a terenurilor expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării de obștii de cumpărare, pentru darea în folosință a terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece ele au fost înființate în mod forțat de către legiuitor pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
legiuitor pentru a le folosi drept instrumente tehnice pentru împroprietărirea țăranilor. Ele se conduceau după vechea lege a băncilor populare, funcționau pe baza unui statut care cuprindea drepturile și obligațiile membrilor și modul cum trebuia să fie exploatată moșia. Administrarea obștei era încredințată unui consiliu de administrație format din mandatari la care se adăuga un administrator agronom care se ocupa de organizarea și conducerea exploatării terenurilor. Spuneam mai înainte că obștiile de împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
râvnă ca logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei părți a țărănimii de a se asocia în obștii de împroprietărire, acestea au fost puse spre lichidare la sfârșitul anului 1919. Reforma agrară de după primul râzboi mondial, așa cum a fost ea concepută, a produs o importantă schimbare în viața economică și socială a țării, răsturnând însăși concepția privind dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Codului Cooperației. Aceasta avea următoarele atribuțiuni: îndrumarea și controlul tehnic al exploatațiilor agricole pentru îmbunătățirea metodelor de cultură, aprovizionarea cu mașini și unelte agricole, asigurarea creditelor necesare (atunci când se impunea acest lucru), organizarea vânzării în comun a cerealelor produse de obștii (împreună cu Centrala Cooperativelor sătești). Aceste probleme cu care se confruntau micii producători agricoli au deschis calea unor noi forme de cooperație în agricultura interbelică ( în afara băncilor populare și a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de credit și economie iar restul de 44,7% erau cooperative din celelalte categorii (numite de către autor "Cooperative economice"). Cu toate că în urma înfăptuirii reformei agrare numărul obștilor de arendare s-a redus forate mult, această formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
producției. Evoluția obștiilor de arendare este prezentată în tabelul 3.4. Cu toate că în urma reformei agrare proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ. Numărul acestora a crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția obștilor de arendare de dinainte de război. Constituirea acestui tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]