4,211 matches
-
pozitiv cererii sale, condiționându-i însă a ține cont de existența altor două "privilegii" similare, acordate anterior: unul, vornicului Teodorache Ghica, pentru fabricarea lumânărilor de stearină, iar celălalt, mumgeriilor (ateliere de fabricat lumânări n.ns.) din oraș, pentru "a îndestula obștea cu lumânări albe și curate de său", în ideea "nezăticnirii", adică a neafectării sau nederanjării și a evitării concurenței neloiale. Totodată, i se punea în vedere ca de altfel oricărui întreprinzător în epocă să știe că, dacă în termen de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în oraș cu această închipuire, adecă: de la obârșia pornitoare, pân la locul de unde să vor împărți spre revărsare în oraș, să să aducă cu cheltuiala Casăi, iar de la locul împărțirei pân la deosebitele cișmele, câtă apă va prisosi piste trebuința obștii, atât în târg, cât și în mahalale, să să aducă cu cheltuiala particularnicilor care vor voi a avè apă și care vor voi a-și mai adăogi pe acele care mai au."30 Cum în aceeași vreme se afla pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
depărtare de 120 stânjeni". Cheltuielile estimate pentru săvârșirea unui asemenea stabiliment de utilitate publică dat fiind faptul că materialul de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni; în schimb, Eforia și obștea locuitorilor capitalei ar fi câștigat "o dobândă însemnătoare [...] dacă, mai ales, locul de prinpregiur, ce este acum nelocuit, mlăștinos și acoperit de gunoi, s-ar preface prin plantări de copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile asigurate, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acum nelocuit, mlăștinos și acoperit de gunoi, s-ar preface prin plantări de copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile asigurate, prin înot și, mai cu seamă, prin "scăldătoarea rece", după modelul altor societăți și popoare, asupra sănătății obștii cetățenești, Mihalic de Hodocin sintetiza astfel: "Scăldătoarea rece spală trupul, curăță pielea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta, încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Veneția, 1681). Este primul tratat de acest gen apărut în românește, un act cultural reprezentativ pentru năzuințele iluminiștilor, prin îndemnul patetic la însușirea „meșteșugului” de a vorbi frumos, logic, convingător. Aceleași scopuri erau urmărite și în Istorie universală adică de obște, care cuprinde în sine întâmplările veacurilor vechi (I, 1800), transpusă după Claude François Millot. Și aici cărturarul român se străduiește să dea o formă cât mai adecvată, sensibilă adesea, conținutului, demonstrând, așa cum o face în mai toate textele sale, gust
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
cei de-a pururi a Augustei Mariei Terezia, Sibiu, 1780; Economia stupilor, Viena, 1785. Ediții: Retorică adecă Învățătura și întocmirea frumoasei cuvântări, Buda, 1798; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Claude François Millot, Istorie universală adică de obște, care cuprinde în sine întâmplările veacurilor vechi, I, Buda, 1800. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit., III, 290-294; Ioan Lupaș, Ioan Piuariu-Molnar. Viața și opera lui, București, 1939; Popovici, Studii, I, 272-278; N. A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, București, 1962, 39
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
de Calabria și în 1390 l-a nășit pe copilul lui Bernabo Visconti din Milano 44. Dar în cadrul stăpânirii Florentine a secolului al XV-lea ritul tradițional a devenit controversat, în 1456 o lege interzicând practicarea lui de către supușii din obști. În preambulul legii se declară că prin relația de nășire "guvernatorii devin partizanii acestor locuri și, de asemenea, ai persoanelor singulare, până la reprezentarea sau favorizarea acestora, contrar binelui comun"45. Măsură, care a fost adoptată la trei ani după plecarea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
occidentală concepția lui Pahomie privitoare la un monahism organizat; mai mult, reluînd o tradiție orientală, consideră că monahismul are origini apostolice și că tocmai prin acest lucru este justificat. Aceasta deoarece modelul, așa cum am spus, este, potrivit lui Cassian, cel cenobitic (obștea monahală reproduce comunitatea primitivă a apostolilor despre care se vorbește în Fapt. 2, 1-4 și 4, 32); modelul eremitic se dovedește insuficient și nu dă rezultate în încercarea de a atinge viața desăvîrșită. Procedînd astfel, el nu ține cont de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de moravuri, pe teme moral-civice etc., dând seama de lecturi, de evenimente familiale, sentimentale sau sexuale, de vacanțe și călătorii, de episoade curioase, dramatice, semnificative ori pur și simplu amuzante din existența zilnică a autorului, a mediilor universitare ieșene, a obștii scriitoricești, a satului natal etc., colportând uneori, pur și simplu, bârfe, înnobilate prin scânteierea stilistică și prin hazul mizanscenei, și mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de altfel depistabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
și tradiționale tratau acest aspect. Tradiția și folclorul nostru (și nu numai), consemnează prin numeroase datini și obiceiuri existența unor adevărate instituții premaritale care pregăteau adolescentul din perioada timpurie pentru viața de familie. Aceste instituții se organizau ad-hoc la nivelul obștei, erau atent supravegheate și constituiau o adevărată școală de caractere și ținută morală. Aici pregătirea dura ani de zile, iar tânărul sau tânăra căpăta noțiunile de bază privind: viața de familie, rolul bărbatului, rolul femeii, raporturile dintre ei, locul nașterii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ritualurile și obiceiurile care acompaniau fiecare moment În evoluția tânărului În drumul său către căsătorie, toate cu adânci semnificații educative. Depășirea vârstei optime pentru căsătorie de pildă (20 ani la fete și 25 ani la băieți), era aspru sancționată de obște prin epitetul de fată bătrână sau flăcău tomnatic, care era similar cu incapacitatea celui sau celei În cauză de a-și Îndeplini destinul. De aici și statutul social al celor În cauză, deloc de invidiat. Comunitățile rurale păstrează Încă multe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cerească de neînchipuit. Referindu‑se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cei Întristați o bunătate și o dreptate deplină”89. Același Sfânt Părinte sfătuia ca fiecare să facă din ceea ce‑i strădanie generală problema sa personală și să fie Încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 90, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913‑1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s‑a nevoit 24 de ani În Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și În pustiul Hozeva, avea În obștea Sfântului Sava ascul‑ tarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
arginți până la sfârșitul zilelor sale. I s‑a dat numele Filoteu. După cinci ani, fratele Filoteu a trecut la viața cea veșnică. Vom mai istorisi Încă o minune din timpul stăreției părin‑ telui Sava. Un nou călugăr s‑a alăturat obștii monahale a Sfântului Pantelimon. Numele lui era Azarie. Prin faptele sale și prin lipsa lui de zel, era instabil În decizia lui de a‑l servi pe Dumnezeu ca monah. Pe baza inconstanței sale, diavolul era convins să‑l Întoarcă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Craiova, iar în 1927 se transferă la Liceul „Sf. Sava” din București. În 1928 trece bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care nu o va absolvi. Din 1929 până în 1931 este „frate de obște” la mănăstirea Cernica. În 1930 face o călătorie la Ierusalim, pseudonimul Sahia amintind de un cuvânt arab. În 1934 vizitează timp de peste trei luni URSS. A debutat la revista „Șoimii” din Târgu Mureș, în 1926, cu schița Sculptorul Boambă, semnată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
cea vorbită în alte țări hispanofone. Pentru că pare a fi scrisă nu în limba moldovenească, ci chiar în limba română: „Transformările radicale care s-au produs de vreo 12 ani în Republica Moldova au afectat profund toate sferele de activitate ale obștii moldovenești: economică, politică, social-culturală. Desigur, atare schimbări cruciale nu puteau să nu-și afle oglindire în vocabularul uzual moldovenesc, în limba vie care este cel mai sensibil barometru al vieții sociale sub aspect social-istoric și etnopsihologic. Schimbarea nu numai a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
presupune un proces îndelung, cu parcurgerea unor etape necesare. „[...] sufletul colectiv al omenirii nu se va naște decît atunci cînd, plecînd din abisurile zoologice, se vor ridica fruntașii tuturor grupărilor naționale și, întrupînd fiecare sufletul lor colectiv, vor crea o obște, o unitate superioară, o conștiință generală a umanității“ (4, 359). Raportarea la situația concretă a basarabenilor, ale căror interese trebuie să le slujească, nu-i mai pare o trădare a idealului suprem, libertatea omenirii, ci, din contra, o etapă necesară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acționa în timpul marilor sărbători, când judeca abaterile de la datinile și tradițiile satului. Județul obștesc sau sfatul bătrânilor era exercitat de către popor. Prin reprezentanții săi firești, acesta apăra interesele comune ale satului, judeca în baza unei tradiții juridice seculare experimentate de obște și nu se preta să susțină nimănui interesele personale. Se numea „județul cel mare”, când pe ordinea de zi erau de judecat trădarea de neam, tâlhăria cu moarte, crima, mutilările sau desfrâul, și „județul cel mic”, când era vorba despre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care consta în aruncarea cu pietre în cel vinovat, până când se decidea să fie aruncat în prăpastie. După documentele vechi din Moldova, justiția obștească de pe vremuri era silită să-și facă dreptate singură pentru crima comisă asupra unui membru al obștii. Strânsa solidaritate de sânge dintre membrii obștii îi obliga să se apere și să se răzbune pe orice frate de obște de- al lor, ucigând pe vinovatul Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel vinovat, până când se decidea să fie aruncat în prăpastie. După documentele vechi din Moldova, justiția obștească de pe vremuri era silită să-și facă dreptate singură pentru crima comisă asupra unui membru al obștii. Strânsa solidaritate de sânge dintre membrii obștii îi obliga să se apere și să se răzbune pe orice frate de obște de- al lor, ucigând pe vinovatul Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu plata în oi sau bani, plătindu-se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Moldova, justiția obștească de pe vremuri era silită să-și facă dreptate singură pentru crima comisă asupra unui membru al obștii. Strânsa solidaritate de sânge dintre membrii obștii îi obliga să se apere și să se răzbune pe orice frate de obște de- al lor, ucigând pe vinovatul Mai târziu această răzbunare a sângelui a fost înlocuită prin răscumpărarea crimei, cu plata în oi sau bani, plătindu-se prețul vieții unui om. Deci se accentua responsabilitatea solidară a membrilor comunității. Judecătorii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământului, pentru că cele mai multe procese se limitau la fixarea hotarelor. Cei 6 sau 12 membri erau numiți magistrați rurali sau „juzi”. Existența judecătorilor la noi, care judecă până în veacul al XVIII-lea, presupune că justiția a fost împrumutată de domnie de la obști și a rămas în stare de funcționare, chiar și sub monarhia feudală. Dreptul de judecată îl aveau domnul țării și dregătorii, începând cu cel mai înalt și isprăvind cu dregătorul sătesc. Îl mai aveau de asemenea proprietarii în favoarea cărora domnul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mugurului în crestătură și legarea acesteia. În fiecare sat existau doar câțiva oameni care stăpâneau știința altoirii. În virtutea tradiției, aceștia aveau dreptul să altoiască oriunde pe moșia satului și se credea că cel care altoiește mai mult în folosul obștii era lipsit de păcate pe lumea cealaltă. Am dori să menționăm aici, ca un element pitoresc, modul de culegere a fructelor din pomii mai înalți. Se folosea, pentru aceasta, o ustensilă specială, numită „îmbucătoare” (proțap sau mușcătoare), confecționată dintr-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și 10 zile stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse de apă, în caz de ploi torențiale, acest fapt provocând și dispute; acestea se aplanau, în conformitate cu obiceiul pământului: însușirea muncii străine era sever condamnată de către obștea sătească, iar furtul era preîntâmpinat și pe cale religioasă, fiind considerat un mare păcat. Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]