37,536 matches
-
un criminal. Pe de altă parte, și oamenii obișnuiți pot fi criminali. Și dacă așa ți-e scris să mori, este foarte posibil ca agresorul să facă parte din cercul cunoștințelor tale și să-l fi întâlnit în cele mai obișnuite împrejurări. Nu demult își făcuse un abonament la Revista de Criminologie (o greșeală costisitoare, fiindcă nu conținea nimic care să-i fie de folos) dar, printre tabelele fără noimă și articolele greu de priceput, dăduse peste niște date statistice captivantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ale unor tineri pentru o viață de om nu înseamnă nimic. Dar probabil că Johannesburg-ul este o excepție; probabil că, în împrejurări normale, crimele se petrec într-un ambient familiar - în timpul unei discuții pașnice dintr-o casă modestă, în timp ce oamenii obișnuiți își văd de treburile lor la o aruncătură de băț. Domnul J.L.B. Matekoni își dădu seama că ceva nu-i în regulă. Venise să ia masa împreună, să-i povestească despre vizita pe care o făcuse ceva mai devreme la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Voi fi pe fază, o asigură domnul J.L.B. Matekoni coborând glasul deși nu era nevoie. Ține minte că sunt aici, în fața casei. Dacă strigi, te aud. Se uitară la casă, o clădire banală în lumina slabă a felinarelor, cu acoperișul obișnuit, de țiglă roșie, și cu o grădină neîngrijită. — Se vede cât acolo că n-are grădinar, remarcă Mma Ramotswe. Uite ce neorânduială. Să n-ai grădinar se cheamă de-acum lipsă de bun simț, dacă ai o slujbă de intelectual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
deștepți, cum fiecare cuvânt îți cioplește în creier o mică statuie, cum numai când refuzi să te închizi undeva, poți să începi să înțelegi mișcarea, gesturile, mimica... Dar mai are unul, despre întâlnirile lui cu Mesia, în locurile cele mai obișnuite, apărea dintr-odată lângă el, îl însoțea în preumblările lui sau îi vindea ponturi la loto, el chiar l-a văzut, au stat de vorbă cum stăm noi doi. - Și-i nebun? - Dracu’ știe! Tu ai habar ce înseamnă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Dacă nu mișcă, nu și pace bună. *** Aveam parcă o dilemă. Nu reușeam să mă hotărăsc. Făcusem rost de o pușcă de vânătoare cu patul de lemn încrustat, cu țevile tăiate. Nici gloanțele nu erau chiar de acelea din cutii obișnuite, aveau ghinturile răsucite cumva și fiecare avea înscris pe el o literă. Puteai să-l împuști pe unul de trei ori - B-O-U - sau să scrii altceva. Am potrivit cartușele și-am apăsat pe trăgaci, vedeam cum se mișcă arătătorul, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
s-a făcut, numai de-o șchioapă, fără spic, numai pai, stau oamenii suflecați prin bălți și-l seceră, ca-n timpul războiului. Vai de capul lor... - Vai de fundul nostru... - Dar alea, să știți de la mine, nu erau fulgere obișnuite, din astea am văzut destule la viața mea, nu, nu, acolo e altceva, altfel arată când vine vijelia, cine poate să înțeleagă ce semn mai e... S-au strâns amărăștenii, a venit și popa-n patrafir, cu cădelnița, îi jale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
închisă pentru mașini în fiecare sâmbătă. Tineri de partid împart baloane, eșarfe, pliante. În fața sediilor se strâng semnături. Pe băncile din fața teatrului, lângă artiștii ce expun ghivece cu flori, peisaje de iarnă, cai în galop, femei la fântână și icoane, obișnuiții locului joacă șah și discută politică. - De câte ori ți-am spus că, la șah, nu muți piesele cum vrei tu? Calu’ merge-așa, tura merge-așa. Chiar ești așa de ramolit sau îți bați joc de mine? - Calul nu merge ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și velele splendide care Îi confereau un aspect elegant, de perscăruș uriaș care abia dacă atingea suprafața apei. - E Virgen Blanca, Îi atrase atenția Mendoza. Merge pe ruta Valparaíso-Panamá, dar e ciudat că navighează atît de departe de drumul ei obișnuit.. Poate din pricina piraților... Se spune că Slăbănogul Bulois umblă pe apele astea. - Într-o zi i-am văzut vaporul, Altar Mayor, admise Oberlus. A ancorat În ansă, pe urmă au Început să Încarce broaște-țestoase și s-au Îmbătat pe plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cumplite coșmaruri ale sale. Orice Încercare de comunicare se dovedise dintru bun Început zadarnică, Însă repeziciunea cu care „monstrul” se Înfuria și teroarea fără margini pe care o arăta metisul o făcuseră să priceapă pînă și pe nevolnica lui minte, obișnuită dintotdeauna să primească ordine, că nu era nici locul potrivit, nici momentul pentru a-și schimba atitudinea și acceptase supus toate eforturile care i se impuseseră. Începînd din acea clipă, Într-un fel de acord tacit care nu avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
bucurîndu-se de o demonstrație pirotehnică. În interiorul navei, cîțiva bărbați pe jumătate asfixiați loveau cu disperare În coastele de sus ale navei, Într-o Încercare disperată de a găsi o ieșire, dar María Alejandra era o balenieră veche, construită cu conștiinciozitate, obișnuită dintotdeauna să reziste la atacurile unei mări Învolburate. Ascuțișul celui mai greu topor abia Își făcuse apariția la cîțiva centimentri deasupra liniei de plutire, cînd bărbatul care-l ținea Îl lăsă să cadă, pierzîndu-și puterile și cunoștința din pricina fumului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Deocamdată erau mulțumiți că-și salvaseră pielea, devenind singurii supraviețuitori ai unui echipaj format din treizeci și șase de bărbați și, dacă tot ceea ce li se cerea era să muncească și să dea ascultare, atunci erau cît se poate de obișnuiți să facă asta. Din această pricină, atunci cînd Gamboa, care adeseori abuzase de ei ca pilot, Încercase să-i facă să se răscoale și să-și riște viața Înfruntînd monstrul, se mulțumiseră să facă pe surzii, alegînd să rămînă În afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de Gamboa y Costa - descoperi așadar curînd, că era singur În dorința lui fierbinte de libertate și de luptă și pricepu, de asemenea, că răpitorul său Îl supraveghea cu o atenție specială, așteptîndu-l să acționeze. Însă Gamboa era un om obișnuit să poruncească, nu să asculte, nu se născuse ca să fie sclav și, pe deasupra, mai era și singurul care știa cu certitudine că Oberlus Îl Înșelase cu jocurile de lumini, făcîndu-l să naufragieze pe coastă. În noaptea aceea făcea de pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
scriu: Și ce-i cu asta? Și-l agit spre el. — Vreau să zic că oricine ar fi ăla de-ți taie urechile, o să-l urăști tot restul vieții, zice. Nu vrei ca treaba să fie făcută de veterinarul tău obișnuit, așa că plătești un străin. Încă uitându-se la poză după poză, Manus zice: — Ăsta-i motivul pentru care nu ți le pot arăta. Undeva afară din spital, într-o cameră de motel plină de prosoape însângerate, cu trusa lui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Cîteva urmăriri cu mașina, îl distrau nemaipomenit, era ca în comediile cu Stan și Bran, erau singurele care îl făceau să rîdă, avea abonament la Aro pentru asta, nu era niciodată singur cînd se făcea așa ceva, se costumau cît mai obișnuit, pălării gri cu borul mare, clăpăug, raglane la fel de cenușii ori costume de gata de la Cehoslovaca, coechipierul era mereu George Stan, un fel de nepot al lui Emanuel Stan, directorul Siguranței, o ciudățenie în Serviciu, pentru că Mihai Mihail dorea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
erau mulțumiți cu povești din astea, cu banda lui Cocoș, le ajungea să-și astîmpere setea, foamea de neobișnuit. Doi-trei morți acolo, pe prima pagină, rînjetul unuia dintre oamenii lui Cocoș, ori privirea "magnetică" a banditului deveneau o normă a obișnuitului. Fără asta zilele ar fi trecut mai greu ori n-ar fi trecut deloc. "Escrocii ăia de la gazete au înțeles destul de repede chestia asta și, dacă n-au găsit, inventează. Dar nu în pagină, ci în realitate. Tot ce este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o șampanie pentru că meriți! Toți oamenii vor să merite ceva. Tu nu vrei?" Sigur că voia, dar încă nu înțelegea legătura cu prințul. "Prințul, dom'le adjutant, e un nobil, un vin nobil, cum s-ar zice. Desigur nu unul obișnuit, uite că ți-a dat seama că pînă la urmă Mott va cîștiga partida cu șampania ei făcută din tot felul de acrituri. Și el vrea să devină șampanie, cum s-ar zice. Să o ia înaintea evenimentelor, să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
servitori de la vila Katerina, guvernanta K.F. reprezenta lozul cei mare. Nu s-a înșelat. Cu toate că mai tîrziu a ajuns la concluzia că "metoda de investigație Popianu" funcționa în acest caz aberant, K.F. nu era deloc o servitoare, așa cum fusese el obișnuit să înțeleagă, ci cu totul altceva. Nu putea spune ce anume era K.F., dar servitoare nu era. Sigur, primea bani săptămânal din partea prințului, așa cum se obișnuia în asemenea situații, dar nu putea fi considerată a fi angajată pentru a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
s-au încețoșat și l-a întrebat: "La post, adică la dumneata acasă, domnule adjutant?" Era exact, era același lucru, numai că altfel spus. A dat din cap și atunci K.F. i-a șoptit din vîrful buzelor, disprețuitoare: Nu sînt obișnuită să merg la bărbați acasă. Cînd au nevoie, știu ei drumul!" L-a năucit cu vulgaritatea conținută în acele cuvinte rostite atît de aristocratic și din acea clipă a încetat să se gîndească la ea ca la o femeie. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
relatarea mai mult sau mai puțin detaliată a acestor scene nocturne i-au format convingerea că Șerban Pangratty este într-adevăr bolnav, suferind nu de acea boală misterioasă despre care se tot vorbea în Vladia, ci de ceva mult mai obișnuit și care dă pînă la urmă buzna în viața oricărui bărbat. Dă buzna și te ia pe nepregătite, de aceea omul suferă de parcă l-ar fi prins cea mai mare durere cînd, de fapt, la mijloc nu-i nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dar o fac de parcă ar fi din pricina băuturii și numai pentru a avea din nou prilej de chef. Cel mult își propun să cîștige ceva în plus ori să-și ia tălpășița din Vladia. Cam astea ar fi cele mai obișnuite idealuri triviale aici. Ah, de cînd cu venirea lui Pangratty a mai apărut ceva, să fie invitați la prînz de către prinț. Dar asta face parte nu din idealurile Vladiei, ci din primejdiile mortale apărute între timp. Trebuia să-i scoatem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
putut crede că el era unul din așii aviației mondiale. S-a apropiat cu grijă de zona în care flana italianul și a căutat pe cineva cunoscut care să-l prezinte. Era o lume pestriță, nicidecum dintre aceia care erau obișnuiții casei. În treacăt salută un profesor de filosofie, admirat pentru elocința și mai ales pentru ideile sale, duse la extremitatea severității morale, mereu înconjurat de un public feminin aflat într-un soi de transă extatică, din fericire mai întotdeauna tăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
părea a fi un semn ori un consemn al cavalerismului oficial, își duse mîna stîngă la spate, iar dreapta o întinse scurt, energic. Cînd i-a simțit palma, degetele, și-a dat seama că felul în care arăta în mod obișnuit, rotofei, agitat, aiurit, nu avea nici o importanță, Balbo era într-adevăr un zburător. Din naștere. Cu siguranță nu era o făcătura, unul care avusese doar noroc și context, era chiar un pilot. Nu putea explica nimănui de ce era așa însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
deși sînt fantasticării, de necrezut, pentru o minte-sănătoasă, pînă la urmă tot reușesc să-ți strecoare în suflet ceva. O fărîmă de spaimă, un grăunte de îndoială, un fir de neîncredere în ceea ce te înconjoară, în ceea ce este lumea ta obișnuită. "Excelență, ceea ce spuneți este într-adevăr îngrijorător, există toate motivele să fiu de acord cu dumneavoastră. De altfel, și gazetele..." "Gazetele, gazetele pufni Cantacuzino gazetele sînt făcute să mintă. Mai bine spus, să ascundă adevărul. Dacă ar scrie numai despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care trecuseră prin mai mult de zece asemenea "examene" pînă a se decide angajarea lor, iar alții după prima au și avut "întrevederea", faimoasa întrevedere cu el, șeful Serviciului. Era bine că agenții "uitați" ai Serviciului sfîrșeau ca oricare om obișnuit, trezind compătimirea celor care-i cunoscuseră, a rudelor și a prietenilor, dar numai atît. Cu oamenii celor de la Externe, se întîmpla uneori să fie "uitați" îndeosebi consulii singuratici, în drept sau onorifici, cu aceștia era mai greu de păstrat discreția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
chef sau nu știi ce să zici. "Mi-am permis o interpretare personală pentru că altfel n-aș fi avut nimic de scris în raport. Tot ce s-a petrecut în casa lui Basarab Cantacuzino poate fi considerat ca o serată obișnuită, cu oarecare fast, dar fastul, e banal la prințul Basarab în onoarea unor oaspeți străini. Nu s-a petrecut nimic neobișnuit, nimic care să intre în interesul Serviciului, domnule Mihail. Dar dacă se face o interpretare, atunci lucrurile se schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]