2,880 matches
-
farseur. Așa că un instrumentar critic, o platformă program, o ideologie nu am de unde să dau și de asta m-am ținut întotdeauna cât mai departe de catedră. Mă felicit și astăzi că am renunțat la doctorat. „Toată viața am fost obsedat de alchimia contrariilor“ Presa scrie în ultima vreme despre reușitele literaturii române peste hotare, un fapt întărit chiar de Gabriela Adameșteanu într-un număr recent al „Suplimentului de cultură“. Nu avem o imagine prea bine conturată, dar se aude de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nici fenomenul Pitești nu l-ar înghiți, fiindcă numai de alde Țurcanu nu dă semne Occidentul că ar avea chef. Una peste alta, un om al exceselor, ca mine, nu poate să nu aibă nostalgia moderației. Toată viața am fost obsedat de alchimia contrariilor. Interviul a fost difuzat pe 21 martie, în emisiunea „Suplimentul de cultură“ de la Radio Iași. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lucian Dan Teodorovici Anarhistul de serviciu Revoluția română din 1989 ne-a familiarizat cu un cuvânt: terorist. Sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
astfel i-a accelerat intrarea în UE. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost speranțele dvs. în general confirmate sau înșelate? Cred că în lumea academică vestică eram prea obsedați de conceptul de "path-determinacy", așa că ne imaginam că vor fi mai multe obstacole decât a întâmpinat evoluția democratică în realitate. Dar România anilor 1990-92 nu a fost un loc bun, și pesimismul nostru timpuriu nu era chiar lipsit de fundament
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în tine, le vezi înșirate pe hârtie, când ești amețit, uluit de abolirea ciudată a timpului datorită acestei fantastice îndeletniciri de-a umple ungherele goale ale zilei cu pânze extraordinar de fine, de monstruoase în geometria lor subțire, acaparatoare... (mă obsedează din copilărie fragilitatea amenințătoare a plaselor de paianjen)... uneori, zărindu-le îmbrobonate de rouă, între scaieții câmpului, am așteptat, ciulit la maximum, să cedeze, să se rupă, să cadă sub greutatea sferulelor transparente, sau să se prăbușească, tropăite de ghemotoacele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
navighează pe Internet; mai bine de jumătate din ei intră pe programe de mesagerie instant. Era o mare onoare să fii campioană la sărit ața, și asta nu se putea decât dacă erai maestră la nivelul „peste brâu“. Pentru că eram obsedată de lipsa de elastic pe care o simțisem în toată copilăria comunistă (când trebuia să folosim o ață care ne tăiaă, primul lucru pe care l-am cumpărat de la niște ruși după Revoluție au fost 25 de metri de elastic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
în pat și, în momentul în care găsește în grădină un bebeluș abia îngropat, se aruncă cu toată pasiunea în acest nou proiect: creșterea copilului negru, dar și „reabilitarea“ foarte tinerei mame, Sarah. Fratele mai mic al Mamei: monomaniac. E obsedat de celebra victimă sexuală Evelyn Nesbit, pe care o și „cucerește“ pentru o scurtă perioadă de timp, dând buzna în camera unde aceasta era supusă unui ritual lesbian de celebra Emma Goldman. Pasajul merită citat: „Goldman se dusese din nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
ca să slăbim. Îi vom persecuta pozitiv pe cei cu pielea închisă. Vom cădea într-un rasism adulatoriu față de negri: căci doar cântă mai bine, dansează mai natural și câștigă toate probele de atletism (în primul rând pe acelea care ne obsedează lubric și teluric). România își va găsi propășirea tocmai datorită percepției eronate - atât de odioasa până mai deunăzi - de țară a romilor. Ceea ce nu e chiar eronat, din moment ce în România trăiesc cei mai multi țigani. O confuzie nu tocmai întâmplătoare... Deja prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
sunt, de fapt, accesibile. Cred că-i o problemă destul de comună și asemănătoare. Preocuparea e comună, la fel și suferința lui György Dragomán că această problemă nu este încă rezolvată e și suferința mea în România. La rândul meu, sunt obsedat de această chestiune... Și așa se nasc prieteniile.“ Ce spune presa „Élet és Irodalom“ „Dacă ar fi după mine, aș propune Tihna pentru premiul «Cartea Anului»... Are suficient sex (i.e. pornografieă, nebunie și un strop de narcisism: categoric, nu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
nu se pot face, sau nu aș vreau eu să fac, caracterizări de tipul „nemții ar fi așa, pe când americanii ar fi altfel“, „bulgarii sunt mai orientați spre cutare, pe când grecii... Există tipuri de spectatori care sunt universale. Există spectatorul obsedat de corectitudinea politică, de exemplu, și pe el îl găsim la fel de bine într-o țară liberă din acest punct de vedere, cum ar fi Grecia, precum și într-o țară puțin mai puritană cum sunt Statele Unite. Există spectatorul snob, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
priveam sala și dansam fericit. După aceea, mi s-a întâmplat să văd publicul printr-un cuptor, în Pluralul englezesc în care juca maică-mea. Maică-mea stătea cu capul în cuptor și îl tot freca, personajul ei era o obsedată de curățenie. În actul II, când se adunau toate cele șase personaje - era vorba de 3 cupluri - se crea un haos total, cu maică-mea care freca maniacal cuptorul și mai ieșea pentru o replică din când în când. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în vreun fel călugărul Savatie pe scriitorul Baștovoi? Nebunul este o carte pe care nu aș fi scris-o niciodată dacă nu m-aș fi călugărit. Nu în sensul că nu aș fi scris ceva cu acest titlu (am fost obsedat de nebunie dintotdeauna), dar nu m-aș fi gândit că nebunia poate deveni masca unui sfânt, așa cum se întâmplă în romanul acesta. Personajul principal este un călugăr provenit dintr-o familie înstărită care, după ce a petrecut treizeci de ani în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ce ființă. Acum, că soarele începe să ardă mai tare, îmi vin în cap alte gânduri: la ce bun să pierzi timpul cu literatura, numită de prea multe ori „inutilă“, când „marile probleme ale omenirii“ trec pe lângă noi. În loc să fim obsedați de încălzirea globală sau de clonarea animalelor, de noua constituție a țărișoarei noastre sau de condamnarea comunismului, noi ne pierdem timpul cu Gogol, Joyce sau mai știu eu ce scriitori, care oricum n-au schimbat și salvat omenirea. Statul are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cu maximum de seriozitate și ironie pornirea clinic-scriitoricească spre apocalipsă, spre tema individului sufocat de sistem. Vonnegut este unul dintre aceia care preamăresc romantic individul mic cât o furnică, strivit de o istorie mai degrabă corporatistă, decât nedreaptă. Europeanul e obsedat de destin. Americanul pare a fi obsedat de oprimarea economic-istorică și de rețeaua de control al individului. E o observație care poate fi aplicată și în popcultura fiecărei zone. Cea americană este creatoare de cult, de iconuri, cea europeană este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
clinic-scriitoricească spre apocalipsă, spre tema individului sufocat de sistem. Vonnegut este unul dintre aceia care preamăresc romantic individul mic cât o furnică, strivit de o istorie mai degrabă corporatistă, decât nedreaptă. Europeanul e obsedat de destin. Americanul pare a fi obsedat de oprimarea economic-istorică și de rețeaua de control al individului. E o observație care poate fi aplicată și în popcultura fiecărei zone. Cea americană este creatoare de cult, de iconuri, cea europeană este mai ales fabricantă de ironie și cinism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
culpă împânzește rândurile romanului. Dar nu doar atât. Rudy este portretul-robot al unui anumit tip de erou american, cel care revine după o vină și o răscumpără prin inocență. Nu e un antierou european. Ci un antisupererou american. Vonnegut este obsedat de imaginea tare, percutantă, de fraza haiku. Vei găsi întotdeauna rânduri tulburătoare, aproape poetice, aruncate cu dispreț „prozaismului“ poveștii. „Viscolele sunt niște bătăi cu perne“, râde la un moment dat un personaj de ultramediatizarea tipică a unor fenomene meteorologice ieșite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
fapt. Mark Ruffalo e excelent în rolul polițistului din care s-a inspirat pe urmă Steve McQueen pentru Bullitt, Robert Downey Jr. e și el foarte bun în rolul jurnalistului de investigații alcoolic, Jake Gyllenhaal e perfect în rolul desenatorului obsedat de descoperirea criminalului, dar toată nebunia crimelor, a scrisorilor trimise la „San Francisco Chronicle“, a pistelor duse în paralel de poliția din 3 locuri și de jurnaliști ajunge să te obosească. Oricum, la Cannes jurnaliștii obosesc repede. Sunt mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
artă sunetelor. Sălile devin pline atunci cand afișele anunță Tablourile dintr-o expoziție, a lui Musorgsky, poemele lui Richard Strauss, simfonia Fantastică, a lui Berlioz, suita Șeherezada, suita din baletul Romeo și Julieta, de Prokofiev. Absolutizarea importanței programatismului are limite. Auditoriul, obsedat de subiect, poveste, text, se îndepărtează de puritatea imaginii sonore, îi constrânge imaginația, puterea creatoare și sentimentală (vor trece în plan secund ,,mai marii muzicii” Bach, Häendel, Mozart, Beethoven, Brahms). în ce măsură acest gen muzical poate avea putere educațional-interdisciplinară? Insuficientele educației
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
despre Boris Godunov de la Paris, în regia lui Joseph Losey! — Ah, ce om excepțional! Tot ce lucra vedea ca prin camera de filmat. Cu opera mai salcâm, nu prea le avea el, dar tot ce ținea de partea vizuală îl obseda. De la bun început, a refuzat să aibă fosă. Nici gând! Împreună cu scenograful, a imaginat un fel de tiară de țar, enormă, pe care a plasat-o în fundul scenei, cu orchestra în ea, de parcă era un foișor cu o formație de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de Londra se leagă și amintiri particulare... Prefer să îmi amintesc de vizita pe care i-am făcut-o lui Henry Moore împreună cu Maestrul. Avea un domeniu în afara orașului, pe o colină, cu un parc decorat cu lucrările lui. Era obsedat de oase preistorice, de cerc, de senzualitate. Am luat ceaiul à l’anglaise, cu el și cu soția lui, o doamnă discretă, care vorbea puțin... Prin relațiile mele, am reușit să îi facilitez Maestrului această întâlnire cu Moore, pentru că știam
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
poate apropria de oameni cu iubire, deși îi mărturisește lui Aleoșa că-l iubește și este fascinat de Katerina Ivanovna, logodnica lui Mitea. Ivan dorește să-i prezinte lui Aleoșa întreaga dramă a conștiinței sale, întrebările fără răspuns care-l obsedează și-i recită din memorie poemul Marelui Inchizitor. Personajul central al Legendei aparține Spaniei medievale, sumbră perioadă a Inchiziției. La un prim nivel de interpretare, este criticat catolicismul, porninduse de la vechea opoziție dintre Biserica Răsăriteană și cea Occidentală. Demersul acuzator
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
cu orele la taclale în magazin. Aflăm de pe Facebook când e ziua de naștere a prietenilor, cunoscuților și membrilor familiei. Tot de acolo primim link-uri la clipuri haioase de pe YouTube, la articole interesante de pe Net, la cântece care îl obsedează pe cutare sau cutare. De pe Facebook aflăm că o anume prietenă tocmai a început o relație amoroasă sau că abia s-a despărțit. Că un amic și-a găsit un job nou. Sau că realizatorul TV Lucian Mîndruță pregătește o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
permanente de pe prima pagină a revistei Jurnalul literar, iar nu al tabletei „Puterea de suferință“, atribuită lui I. Negoițescu. Metafora „Sfântului Sebastian“ poate fi un argument decisiv de atribuire lui I. Negoițescu a textului, căci, în vremea respectivă, el era obsedat de această figură, dovada existând în eseul în mine cel inventat de Sodoma (după cum Mishima s-a lăsat sedus de Sfântul Sebastian al lui Guido Reni). M-am recunoscut doar în metafora sfântului primind cu voluptate săgețile ce-i maculează
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei "democrații la îndemână". "Mișcarea asociativă se observă în toate dezbaterile în care se caută actualmente căi ale progresului acesteia era obsedată de puterea publică și de aparatul său, ceea ce înseamnă pentru conducătorii săi să imite, să cucerească, să integreze, să dezmembreze sau să combată Administrația față de care asociațiile au complexe pe care psihanaliștii le-au identificat în relațiile copilului cu părinții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comună, extraordinară, pasionantă de a construi o nouă cetate ai cărei beneficiari ar fi ei înșiși, responsabilii de astăzi ar obține fără îndoială o adeziune mai mare decât și-ar putea imagina"553. Dorințele lor se întâlneau cu proiectele tehnocraților obsedați de depolitizare și consecințele acesteia iresponsabilitatea față de treburile publice. Aceștia înțeleg să invite cetățeanul, "situat" în relațiile sale economice și sociale, să participe, dincolo de vot, la reglarea societății industriale. Astfel, societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care civilizațiile bătrâne le produc, la acest gentilom decăzut și la anu mite organisme moleșite și lăbărțate care cresc ca lichenii la popoarele ajunse în amurgul lor. DOMNUL DE PRADT Într-o zi când fantoma lui Grimm m-a obsedat mai mult decât de obicei, l-am văzut deodată apărând la mine pe Domnul de Pradt în persoană, care binevoise să urce patru etaje și care venea să-mi dea o lecție în mansarda mea mai mult decât modestă. Lecția
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]