2,513 matches
-
o viață mai bună oamenilor, libertate pentru țara sa. Dramatica istorie a Voievodului Ștefan și a Moldovei lui în furtuna acelor ani cumpliți fac subiectul unei tragedii demne de pana unui Shakespeare. Un roman cu bătaie lungă, problematic general uman ochind peste veacuri în omul de totdeauna, în omul zilelor noastre chiar. În acțiunile lui, Ștefan vădește grijă nu numai pentru prezent, ci prefigurează consecințele lor asupra viitorului: "Nu pot să vând țara veacului de întuneric". "E în joc soarta țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
schinare, da' nici c-am înturnat capu', numa bice dădeam... Și... și ce-am bătut caii atuncea!... Ce i-am mai bătut!... Aiasta ni-i soarta, Gheorghiță, oftează Toader cu resemnare. Gheorghiță își șterge sudoarea și îngână răgușit, căutându-i ochii: Da' poate c-om scăpa... 'Mnetale ce zâci, scăpăm?! De bună samă, Gheorghiță. Cu voia lui Dumnezău... Cum ne-o hi scris... La ce m-aș întreba ce-a hi? Iaca! Nu mă-ntreb! Poți să te dai și-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
si ție și la toată lumea. Curtea flagerării unde a fost judecat Mântuitorul Iisus Hristos Este de necrezut! E îngrozitor de nedrept. Dacă ați putea vedea icoana cu Mântuitorul legat de mâini în fața judecătorului Pilat, cât de smerit și blând și ce ochi duioși are, ce Față senina și plină de lumină, câtă Iubire și smerenie răspândește, v-ar uimi. Catolicii au făcut și în această curte o biserică. Este de o mare valoare. În biserică, pe pereți sunt icoane mari, de mărimea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
să trăim din ce este și-o fi tot împreunăăși așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și toți erau cu ochii pe sus. M-am prezentat oficialităților și mi-am îndreptat și eu privirea spre "înalt". Am rămas așa cam o jumătate de oră și nimic! Fiind deja vremea prânzului, ziariștilor li se făcuse foame. Am ochit un chioșc alimentar, am găsit acolo câteva pâini, le-am cumpărat și, aidoma Mântuitorului în Cana Galileii, am început să le împart, fără nici o șansă de a le înmulți. Observasem în apropiere o baracă și cineva mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o perioadă pe care o credeam și o doream uitată. Noroc de faptul că în urma unui scandal politic, juridic și mediatic, în 2008, CNSAS-ului i se luase "ghilotina" ce-i permitea să dispună "cine are și cine nu are ochi albaștri cu diferite nuanțe" acest drept fiind atribuit, cum era și normal într-un stat democratic, instanțelor de judecată. În final, "Oda bucuriei" la "somnul rațiunii naște monștri", somn al tuturor, ai cooperatorilor și ai celor de la CNSAS, la 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai fericite neveste sunt urâtele care satisfac lipsa de pretenții estetice ale unui soț, mulțumit cu o gospodină bună). Va avea copii, probleme, va fi slujnică perfectă și, de tânără încă, bunică. Vor rămâne vii, până mai târziu, minunații ei ochi verzi, care te privesc în față. Multe frumoase au acest destin. Înainte de a pleca, odihnită, îmi spune că s-a hotărât. Peste un an va face un copil din flori, numai al ei... Pentru ea, pentru a fi așa cum simte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de dispecerate obscure. Vin în aceleași zile ale primăverii, rămân în staționare un număr de ore, aproximativ egal, sau chiar câteva zile, și pleacă mai departe. Vin dintr-o depărtare și pleacă în altă depărtare. Nu știu ce mecanică fizică și care ochi magic, virtual, coordonează complicatele lor trasee aeriene. Deasupra, sus de tot, în înălțimea cerului, se vede zilnic alunecarea tăcută a zborului, desenând texte aeriene intraductibile. Dorobanț capătă astfel, pentru mine, o valoare specială, ca un aeroport de provincie, unul modest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
peisaj întunecat de ceață, ca un însemn, o realizare tehnică virtuoasă, se citește și cu sufletul de acasă; un deal, domol, străbătut de o cărare, mai mult ghicită decât văzută, te cheamă acolo, tot acasă. Copaci triști, osteniți de freamăt. Ochi patetici sub cușma de astrahan; fețe de bătrână, care, ascunse sub broboadă, par a-ți aminti de un anume semn, de care te cercetează, dacă îl mai știi. Tăcutele portrete ale pământului lui Potârniche sunt tăcutele povești pe care cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
continuare orb la ceea ce fac femeile dacă ele nu se dezbracă, nu cântă, nu interpretează un rol, nu țin detergenți în mână, nu citesc de pe prompter ceea ce zic și fac bărbații. Până și Eugenia Vodă, realizatoarea emisiunii „Profesioniștii” nu are ochi să vadă profesioniste, decât foarte rar. Titlurile în sine sunt sugestiv-masculinizate: „Marii români” nu sunt „Mari românce”, „Români celebrii” nu sunt românce, Capitaliștii nu sunt Capitaliste, Profesioniștii nu sunt Profesioniste. Folosirea genului masculin pentru poziții de putere și prestigiu trimite
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
jenă doar de apartenența la un sex, ci și de cea la un gen. Altfel ne-ar fi greu să ne explicăm nouă înșine de ce atunci când suntem în poziții de putere și avem pâinea și cuțitul în mass-media, nu avem ochi pentru femei ca autoritate în politică, știință, educație, artă. La fel de greu ne-ar fi să explicăm de ce păstrăm apelative masculine pentru noi înșine, dacă nu am avea în minte că acordul de gen la profesii ne micșorează însemnătatea. Eu sunt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Ciurea. Mai întâi domnia sa fusese colecționar de mostre geologice și zoologice. Mediul plin de istorie și de tradiție l-a determinat că culeagă și urmele trecerii omului pe acest meleag. Având nevoie pentru colecțiile sale de un local, îl și ochise pe Strada Mare, peste drum de primărie. Așa cum se întâmplă de obicei, nimeni însă nu voia saudă de acest lucru nefolositor. Ce-i trebuia târgului muzeu? Profesorul a intrat atunci în politică și a ajuns prefect, fapt de la care i
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
George Stino - profesorul lui Sadoveanu - constituiau pentru fălticineni nume de pioasă amintire. Alții erau prezențe stimabile: Sorin Gorovei, cu șapca lui turtită pe chelie și pantalonii golf care îi imprimau o imagine de sferă, poreclit de elevi „Bilă”, care bulbuca ochi plin de sarcasm la „flăcăi”, adică la elevi. Severul profesor Haralambie Băeșu care preda geografia, „el fugitivo” pictor Gheorghe Șaru ce nu reușea să se impună nimănui, cu toți au rămas profesori ce nu se puteau uita, ca și Eugenia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-l învățase să se spele, de aceea, chiar dacă hainele nu-i erau rupte, nu prea miroseau bine. Își purta singur de grijă, cotrobăind prin containere în gunoi. Când a văzut niște adolescenți culegând cioburi întrun șantier, a rămas intrigat. Având ochi de artist, băgă de seamă că hârburile erau frumoase. Profesorul său de desen îl învățase să coloreze, ba chiar i-a ales niște acuarele pentru o expoziție. Între cioburi i-a atras atenția faianța de Iznâk. Găsise o jumătate de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
acolo și se pregătesc să voteze. Iar acum el mă întreabă cu cine am votat! Mă întreabă în fața miilor de cititori ai Cotidianului, dând în același timp un rău exemplu de indiscreție electorală, căci se știe că românii nu au ochi decât pentru verișoara lor grasă și bogată, pentru Franța în care Le Pen a făcut un scor aproape la fel de ridicat ca și reprezentantul extremei drepte românești, fostul măscărici și versificator de la curtea lui Ceaușescu... — Înseamnă, în cazul de față, că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe care le-ai obținut. 4) Scrie zece cuvinte care se scriu întotdeauna cu literă mare. 5) Îți place să fii alintat? Atunci alintă și tu cuvintele următoare: casă ușă frate mamă cântec creion pantof pernă păpușă covor caiet câine ochi boboc trandafir topor fular soră 6) Alcătuiește o propoziție folosindu-l , dintre cuvintele obținute mai sus, pe acela care denumește o floare de primăvară. Povestea Ceciliei Îmi amintesc bine ce vă voi povesti. Parcă s-a întâmplat ieri. Mergeam spre
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
când l-a văzut. * Sora și bunica s- au întors de la Huși. O glumă Alexandra merge grăbită, fără să observe pe lângă cine trece. Cineva o trage de mânecă: - Salut, Alexa! Ce gânduri te preocupă așa de mult de n-ai ochi să mă vezi? - Scuză-mă, Emi! Mă gândeam că am uitat cum să fac un ochi. - Un ochi? Ce mare scofală. Pui ulei la încins în cratița, spargi oul în ulei și-i gata ochiul. - Nu, nu un ochi de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
miros vag De flori de fân în floare, de fragi și de sulfină... În pace sufletească topindu-se se-alină Realitatea vremii pe al naturii prag. Prin ce metepsichoză revăd obrazul drag Al fetei de-altădată în albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din care făurisem a dorului povară, Și cu același tânăr și palid bonjurist... Când ea, înfășurată în vălul de percal Îmbălsămat de fuga zefirului de vară, Visa la iarnă baluri la consulul muscal. Tot acum se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puși repede pe fugă. Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a apăra plozii, glia și avutul de pohtele celor nepoftiți iar a doua ceată a plecat să ,,viziteze” Asia și să ochească ce poate fi prădat făcînd primul popas în trecătoarea munților Caucaz spre Marea Caspică iar Iordanes ne spune la Vll,51: ,,Acolo și-au așezat tabăra un timp amazoanele pînă ce și-au întărit armata. Ieșind de acolo și trecînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înainte vreme, care-și părăseau cu ușurință pămîntul și se dădeau în lături cu ușurință din fața neamurilor ce veneau peste ele.” Iliada are la bază conflictul dintre pelasgul Ahile și aheul Agamemnon, care s-a iscat în timpul asediului cetății Troia, ochită de aheu că ar trebui scuturată de toa-te averile pe care le ascunde după ziduri. Aha este numele unui rege preistoric al Egiptului, iar afirmația acestora că Macedonia și Tracia sînt colonii ale lor, adică sînt popoare din același
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
atât de aproape de personajul principal încât și astăzi, după aproape optzeci de ani, îi simt gâfâitul și-i păstrez bine privirea. Nu erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise, ochi blânzi totuși, calzi, ușor umezi nu de lacrimi ci mai curând de însăși roua sufletului, de seva vieții, ochi de căprioară rănită. — E poetul Mihail Eminescu, oameni buni, ni s-a adresat medicul, e marele Eminescu al nostru, care, bolnav
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
informații. Nu este în folosul creativității. Este necesar a elimina informațiile inutile pentru a oferi problemei un cadru mai general. Dacă o problemă este formulată cu multe detalii, soluția este mai rapidă, dar mai puțin creativă. Jocul 12. Ochi în ochi Acest joc este foarte eficient pentru înlăturarea stingherelii între participanții noi din cadrul grupurilor creative. Grupul se așează pe două rânduri, față în față. Spuneți ca fiecare să privească persoana din fața sa în ochi. Obiectul exercițiului este perceperea mesajului pe care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
personajelor 1. Vitoria Lipan Caracterizarea făcută de autor: * “Nevasta înțelegea ceva, dar era bănuitoare ca orice femeie și despinsă să sară la orice înțepătură” * “Ochii ei căprui, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe... acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute” * “Vitoria se uita ascuțit și cu îndârjire căci era dragostea e de douăzeci și mai bine de ani. Așa-I fusese drag în tinerețe Lipan, așa-I era drag șiacum. Fiind ea așa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pristanda Zoe: (coborând precipitat treptele) Ai auzit, Fănică? Ai auzit? Onestul tău d. Agamiță, care reușește, care triumfează, păstrează scrisoarea... Ce trebuie să facă onestul Cațavencu, care n-a reușit, care-și mușcă acuma mâinile, își mestecă turbarea și mă ochește din cine știe ce ascunzătoare? (agitată.) A! Mi-e groază să mă gândesc. Ce face Cațavencu? Unde e ascuns șarpele? De unde o să-și arunce veninul asupra mea? Tipătescu: Zoe! Zoe! Fii bărbată... Zoe: (înecată) Nu mai pot, nu mai pot. Vorbele lui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a luat de acolo și m-a dus cu trenul la Securitatea din Caracal. Aici am fost ținut Împreună cu alții... Aveam liber În curte, n-aveam regim de detenție, eram doar reținuți. Și, Într-o seară, Întârzii În curte, că ochisem eu pe acolo zona, și cum În vecinătate era o grădină..., am sărit acolo cu intenția de a trece strada... Dar s-a dat alarma, probabil că cineva dintre ăștia care erau cu mine le-au spus... și m-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]