10,695 matches
-
de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de șarpe. în ziua de Mucenici se fac niște colăcei cu nucă, numiți „mucenici“, și e bine ca în acea zi fiecare să bea patruzeci de pahare de vin, pentru fiecare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă mireasa își trage piciorul după ea la Isaia dănțuiește, pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd are să fie o nuntă, caii plîng cu trei zile înainte. Cînd se cunună ginerele și mireasa și dau ocol de trei ori pe la icoane, o femeie ia din tava luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă noroc de bucate. Fetele, cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cerți cu cineva. După ce faci săpunul și-l pui pe poliță, și crapă singur, e rău de moarte. Să nu scapi săpunu-n cenușă, că-i rău de pureci. Sărăcie Cînd vitele sara nu trag acasă și dacă se vîră în ocoale străine e semn de sărăcie. Dacă miaună mîța prin casă, face a sărăcie. Copilul care doarme cu fața în jos și cu partea de dinapoi ridicată în sus, acela e soi rău și trage a calicie. Cui îi place mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se află Cain și Abel. Copiii nebotezați merg în iad; cînd i se face lui Dumnezeu milă de dînșii, îi preface
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fostul mare portar de fotbal Voinescu, cu o sarsana uriașă, și-a cumpărat, tot "prin spate", nu mai puțin de zece kilograme de carne!... Am plecat repede, rușinat... Peste vreo două luni, m-am dus iar în piață; am dat ocol timid și circumspect măcelăriei. A.I. m-a văzut și mi-a făcut un semn de nabab, gen "hai, fie, vino, dacă tot ai șansa să mă cunoști"!... Am intrat cu un pas stîngaci: știam că doar polițaii, securiștii, activiștii și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
slujba lor), clipa este o promisiune de destin. În (dez)acord cu sensul acesta, fiindcă ezită să dea semnificație simbolică în favoarea celei mai pragmatice consecințe, Ada Razu exprimă și ea importanța întîlnirii : "Ada nu mai avea deci acum nevoie de ocoluri pentru a întîlni pe Lică, așa cum se petrecuse la început, cînd îl găsise și-l rătăcise din nou în mijlocul orașului. Strada i-l redase definitiv. Lucruri la care nu se gîndea din punctul de vedere al destinului, încă mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
braț. A fugit fără să se uite în urmă. 7 N-a reușit să fugă și de consecințe. După incident, a evitat gașca. Stătea cît putea în casă sau, dacă ieșea, în spații populate. Cînd se întorcea acasă, făcea mari ocoluri. Nu reușise să afle ce se întîmplase cu șeful, nici n-ar fi avut de unde. La teve, slabe șanse să dea așa ceva. Înseamnă că nu pățise nimic prea grav de vreme ce nu ajunsese știre. Poate doar o rană care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a uitat în toate direcțiile să vadă dacă drumul e liber, apoi a luat-o printre blocuri, cît mai departe de zona minată. Poate se postaseră cîțiva dintre ei și la intrarea profilor, nu putea fi sigur, așa că avea un ocol mare de făcut. Se plia în scările blocurilor, cu grija să nu atragă atenția. Prefera locurile unde erau oameni, mergînd cît putea alături de cîte un grup. Asta în cazul în care ar fi fost reperat înainte să-i vadă el
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de gelozie din cauza unei întâmplări cu "bagabontul" pe care o povestește ipistatului Nae Ipingescu. Înainte de a-și face "rondul", protagonistul dezvăluie starea sa de neliniște, provocată de un "prăpădit de amploiat". Acesta era Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în Drept și publicist, care se îndrăgostește la un spectacol, de Zița, cumnata lui Jupân Dumitrache. Rică Venturiano a trimis un mesaj Ziței, dar acesta a ajuns la orgoliosul proprietar din cauza unui meșter "binagiu", care a schimbat numerele caselor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deviantă, atunci când obiectele îi oferă fe tișistului mai multă plăcere sexuală decât trupul posesorului lor. Obiectul impregnat Pentru un câine, întâlnirea cu planta pe care a urinat o că țea este o adevărată sărbătoare. O miroase cu insistență, îi dă ocol, o verifică încă o dată, o marchează cu propriul mi ros și se mai întoarce cel puțin o dată la ea. Pentru un om, prezența partenerului este mult mai complexă. Când se confruntă cu obiectele acestuia, el ia în conside rare miro
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
citită de un simplu preot sau de însuși Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit, în Cazul marilor boieri. În timpul slujbei se aruncă în sus alune, nuci, sau alte fructe uscate, mărunțiș, toate simbolizând fertilitatea viitorului cuplu. Marii boieri sunt obligați să facă un ocol pe la curtea lui Vodă pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de la un stat la altul, însă care se plătește individual. Neșansa noastră a fost că echipa de la vârf, recrutată în bună măsură din sfera nomenclaturii, să nu priceapă că lumea se mișcă în altă direcție și că orice întârziere, orice ocol, indiferent de motiv, costă. Orgoliul originalității à tout prix în materie costă enorm. Azi ni se spune că e perimată monarhia constituțională, al cărei aport la crearea României moderne a fost totuși esențial și care continuă să fie, în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
La Isaia 23, 15-15, întâlnim chitară în momentul în care femeia desfrânata, uitată de toți, rătăcește pe străzi cântând referene cunoscute pentru a-și putea duce traiul. Această imagine populară este folosită pentru a ilustra căderea Tirului. Ia chitară, da ocol cetății, tu desfrânata! Cântă mai bine, reia cântările că lumea să-și amintească de tine!" (Isaia 23, 15-16) Dar tot din cartea lui Isaia vom afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
aceasta."20 Există multă bucurie în neliniște și multă voluptate în suferință, spune Cioran, iar fără aceste compromisuri, poate nu ar mai fi nimeni care să-și caute "fericirea în nefericire" și nu ar mai fi posibilă o "mântuire prin ocolurile râului", pentru că "iubirea infernalului nu este posibilă fără reflexele de paradis ale bucuriei și ale voluptății pure".21 Cioran nu știe dacă omul vrea sau nu să se mântuiască, fiindcă nu se știe dacă momentul final al mântuirii, transfigurarea, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de toamnă, când l-am luat cu mine în vizită la niște prieteni, la țară. Atras probabil de prezența unor păsări care se aflau în trecere, își luă brusc zborul de pe creanga de salcie pe care se cocoțase, dădu un ocol casei și porni în viteză spre ogoare, aterizând, epuizat, drept în mijlocul unei arături, unde o ceată furioasă de ciori de câmp se năpusti asupra lui, gata să-l linșeze. Câteva clipe mai târziu, ciorile o luară la sănătoasa mai repede
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cu cascadă, afluent pe dreapta al Trotușului, care izvorăște de sub vârfurile Nemira Mare și Șandru Mare, de la care și-a luat numele și localitatea omonimă, situată în Depresiunea Dărmănești, la 10 km. de Târgu Ocna. Inițial, satul a aparținut de ocoalele Tazlăul Mare de Sus, Tazlăul Sărat și Trotuș, din 1876 face parte din comuna Dărmănești (în prezent, oraș), iar din 1929 includea și satele Bogata, Cucuiați, Hăghiac, Larga, Seaca, Valea Câmpului și Valea Codrului. Numele topic apare în documentele vremii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
d. n. pers. Manuel (ebr. Emmanoil )+ suf. -ești. MOINEȘTI, sat și târg din actualul oraș Moinești, situat pe cursul superior al pârâului Urmeniș și pe cel mijlociu al râului Tazlăul Sărat, la 41 km. de Onești. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare de Sus și din ținutul Bacăului. Prima consemnare documentară o aflăm într-un act dat de voievozii Ilie și Ștefan la 10 aprilie 1437, unde este menționat un sat « Moinești pe Tazlău ».Cu formele Moinești și Moenești, localitatea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie 1493, în care Ștefan cel Mare dăruiește “siliștea Stețcani”, la confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. La 20 martie 1577 se menționează
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Împărați » a fost ctitorită în 1836, iar școala primară a fost înființată în 1894. Între 1466 și 1662 a făcut parte din ținutul Trotuș, iar între 1662 și 1741 a aparținut de ținutul Bacău. A doua localitate a aparținut de ocolul Tazlăul Mare de Sus, în 1816 a devenit cartier mărginaș ( mahala ) al orașului Târgu Ocna, iar în 1865 a fost înglobat în localitatea Târgul Trotuș. Cu forma Viișoara, a fost menționat în documente pentru întâia dată la 19 martie 1762
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
d. ucr. redĭ. STANIȘTE, teren arabil situat în sudul localității Motocești. Cu siguranță, altădată aici se afla locul unde vitele se adăpau și se odihneau în timpul amiezii. Există numeroase nume de locuri Staniște în toate provinciile românești. Et.: ap. staniște « ocol, staul, loc de odihnă, sălaș pentru vite și oi » d. slv. stanište. TARNIȚA, platou din localitatea Dumbrava. Pe aici era cândva locul de trecere spre satul Teiuș, aparținător de comuna Răcăciuni; vârf de munte și lac din Munții Berzunțului. Atât
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
însă în memoria celor foarte vârstnici, care nu uită să precizeze: “unde a fost satul...”, “acolo cândva a fost un sat, care se numea...” sau “demult satului îi spunea...”. Pe lângă satele propriu zise, este vorba și de foste județe și ocoale. Iată o serie de exemple diferite (în paranteză, se menționează prima atestare documentară, acolo unde e cazul): Adjudul Vechi, Băseștii (1864), Bârladul, Borșanii, Copăceștii (1864), Dealul Nou, Drăgugeștii (1864), Frumoasa, Fundul Tazlăului, Grigorena Hârja, Lucăceștii (1864), Nadișa (1864), Orășa, Schitul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Pârâul Sărat, Ulița pe la Parnău ; substantiv + prepoziție + substantiv + adjectiv - Cărarea pe Podul Mare, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe Pârâul Sărat ; substantiv + prepoziție + substantiv + articol + substantiv - Ulița la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale. Alte tipuri și structuri, cu exemple adecvate, se găsesc în lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia Văii mijlocii a Trotușului. Dinamica structurilor toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a II-a a "Amintirilor "), în care vatra, hornul, cuptorul și celelalte elemente de decor păstrează o anume mireasmă ancestrală, rurală; tot așa este și curtea lui Stan, descrisă într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru păsări, cotețe pentru porci,hambare pentru grâu și câte alte lucruri de gospodărie ...". Tot în real se încadrează și tabloul etnografic, autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]