100,485 matches
-
tine, interesează-te, căci eu nu pot lucra liniștit fără a avea la dispoziție cărțile: după cum știi, eu lucrez necronologic și după cum ma taie capul)". Că și (e înscrisă aci o preferință autohtonă): "Pentru seminar, m-am decis să ne ocupăm de poeți români (după mine mai buni români că francezi), Tristian Tzara și B. Fundoianu: am telefonat lui Doinaș să-mi trimită urgent poeziile lor românești, apărute la noi în țară în ultimii 15 ani: nu cumva le aveți și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
snobism benefic care face parte integrantă din viața muzicală aici în Elveția. Dar creatorii din generația imediat următoare, de pește cincizeci de ani, inclusiv cei mai tineri, sunt literalmente ignorați în Elveția, de instituțiile de concert. Cu exceptia situațiilor în care ocupă funcții importante. Nimic nou sub soare, am spune noi cei atașați zonei levantine a continentului european. Horațiu Rădulescu trăiește actualmente lângă Montreux, la Clarens. Este cântat și difuzat peste tot în lumea cea largă a muzicii, în festivaluri, în concertele
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
atent să vadă ce s-a întîmplat, a reieșit că sistemul celălalt, cel a fotbalului, nu e în stare să rezolve o chestiune elementară atunci cînd e vorba de viață și de moarte, deoarece medicii care ar trebui să se ocupe de așa ceva habar n-au cum s-o facă. * Adrian Păunescu are ca invitați la emisiunile sale atît persoane care au o anumita onorabilitate incontestabila în lumea fotbalului, dar și personaje mai mult sau mai putin discutabile, cu ajutorul cărora el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
dl. Meleșcanu nu a negat niciodată legăturile cu Securitatea (de care a fost acuzat în mai multe rânduri, ca toți diplomații lui Ceaușescu, de altfel!). Or, acesta e un punct extrem de vulnerabil pentru cineva care aspiră cu atâta energie să ocupe înaltul fotoliu prezidențial. Nu e suficient să dai bine (în costum de ski, în trening, în smoking) cu diverse ocazii mai mult sau mai putin mondene pentru a fi calificat să salvezi țară din prăpastie. După cum nu e destul să
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
nègre" yankeu al epocii actuale!) - Că exeget al lui Ion Barbu, ce părere aveți despre textele legionare ale poetului, reapărute în presă după 1990? Avem în vedere, spre exemplu, poezia "1940", apărută în "Falanga" la 25 decembrie 1940. Ce loc ocupă în biografia poetului această exaltare a extremismului (oda Căpitanului și Führer-ului)? - Chestiunea este mult prea delicată: ar merita, ea singură, un studiu (sau, cel putin, un interviu întreg). Oricum, în ^99, noi avem altă perspectivă decât a marelui poet, asupra
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
a lui) în tehnicismul excesiv al unui bard necontingent și, totuși, ca și Mallarmé (cel din, să zicem, Chansons baș), ocazional, de "circonstance", - excesul tehnicii "la rece" ducînd la un amoralism al detașării (parnasiene) față de tema (sau mesaj). - Ce loc ocupă eseul în creația dvs.? Este o prelugire mascată a poeziei? - Imi puneți două întrebări... La cea dintâi, răspund: nu știu; la ultima: și viceversa. - Poetul este condamnat să rămână prizonierul limbii sale? Nu ar exista posibilități de "evadare"? Ar fi
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
doar al limbii (naturale) în care cugeta și scrie, ci și al propriului său stil: al idiolectului, adică. (În ceea ce privește "soluția Mihai Pop" nu cred că e, ea, cheia acestei vechi probleme.) - Există mai mulți oameni de cultură bănățeni care se ocupă de "a treia Europa". Cum vedeti dvs. această "a treia Europa", ca bănățean prin adopție sau că "iscoada olteanească la Timișoara", vorba unui critic literar? - Despre "a treia Europa", mi-am spus părerea în A treia Europa (Polirom, Iași, 1997
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
mare, adică, în întregime, proverbul așezat pe baza unei foarte vechi experiențe: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Că David și Goliat. Fusese cositor în prima tinerețe. Dar nu mai cositorea. Nevastă-sa, pe care spusese că o cheamă Milica, se ocupase pînă atunci cu ghicitul în fel de fel, mai ales dădea în cărți. Dar, fiind credincioasa și spovedindu-se într-o zi și zicîndu-i popii, sub patrafir, ce face, iar popa spunîndu-i că astea sînt lucruri diavolești, se lașase. La
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
care a avut șase copii: pe Ștefan, Maria-Ileana, Alexandra, Dominic, Maria-Magdalena și Elisabeta. În timpul războiului a fost sora medicală, a îngrijit răniții români din spitale austriece, a lucrat pentru Crucea Roșie, a înființat propriul ei spital lîngă Bran, s-a ocupat de refugiați și de copiii rămași orfani. În 1947, odată cu abdicarea lui Mihai I, Domnită Ileana a părăsit definitiv țară, stabilindu-se pînă la urmă în Noua Anglie, în America. Trăiesc din nou ar fi putut fi cartea unei nostalgice
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
e un om extrem de bun și de generos, lucruri de care nici nu e defel conștientă. Prințesa povestește, în acest volum, un episod care mi se pare ca ilustrează perfect calificativul "princiar". Îl rezum: aflată fiind în Austria, unde se ocupă de soarta soldaților romani răniți și internați în spitale, cărora încearcă din răsputeri să le aline în orice fel suferință, Domnită Ileana stabilește, la un moment dat, legătura cu famiiile din țară. Acestea încep să le trimită răniților pachete cu
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
strădaniile marelui diplomat de a semna, în 1936, principiile unui pact de asistență mutuala cu URSS, la care își dăduse acordul și regele? Sigur că, apoi, după pactul Molotov-Ribbentrop, URSS ar fi încălcat orice tratat cu România și ar fi ocupat Basarabia. Dar, se știe, România, la ultimatumul primit în iunie 1940, a evacuat teritoriul Basarabiei, nu l-a cedat. Serialul acesta al lui N. Dianu, patetic intitulat Basarabia noastră, este, repet, o valoroasă contribuție de istoriografie politică. Și mai sînt
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Ioan Holban Între cărțile de poezie ale lui Adrian Ălui Gheorghe, șapte la număr, Complicitate (Editură Libra, 1998) ocupă o poziție specială, este poate chiar placă turnanta a liricii sale pentru că, iată, el părăsește - fără păreri de rău, cum se vede - registrul "textualist", specific generației din care face parte, recuperînd - și aici, Laurențiu Ulici are încă o dată dreptate - "vitalitatea
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
această naștere/ și nimic nu o va putea ocoli" (nu putem vorbi de o sărbătoare a ancorei). Ce s-ar putea geometriza în acest mediu de suferințe lîncede, deschise spre infinit, în care verticalitatea se rodează, în care orizontul e ocupat de singură imagine purtătoare de tîlc, cea vag ezoterica a Martorului? Geometria suporta confruntarea cu misterul inform al concretului: "uneori doar semințele veacului/ uneori da povestea încet/ despre intimitatea lanțurilor/ ronțăia încet obraznica verticalitate/ a unor lucruri// e ceva inexplicabil
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
acreditat-o Goethe, Hans Hartman, într-o carte din 1923, apreciată de tânărul, pe atunci, filosof român, a putut vorbi despre demonia lui Iisus, "cea mai adâncă și mai rară dintre demonii", demonia iubirii 8). Și Mircea Eliade s-a ocupat de Mefisto, în "Simpatia lui Mefistofel", primul capitol din Mitul Reintegrării (1942), studiu parțial reluat și completat în Mefistofel și Androginul sau Misterul Totalității (prima ediție, 1962, în franceză). Eseistul nu face nici o diferențiere între demonic și satanic, în schimb
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
1961 președinte al Academiei de stiinte al Moldovei sovietice, care scria că în 1812 "moldovenii și-au legat pe veci soarta de popoarele rus, ucrainean și de celelalte popoare frățești". Apare, după aceea, blasfematorul A.M. Lazarev, care, din 1947, a ocupat înalte demnități "științifice", ce scria că în 1940, prin răpirea, de fapt, a Basarabiei, s-a înfăptuit reunificarea poporului moldovenesc și, apoi, ca autor al unei românofobe Istorii a RSS Moldovenești afirmă că Moldova e o țară istoric distinctă de
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
și cu o mulțime de animale. "Să nu credeți că numeroasele divorțuri din familia mea, homosexualitatea unora, pasiunile extramatrimoniale ale altora, proliferarea descendenților răspîndiți în lumea largă, m-au incitat să disprețuiesc tradițiile și morală comună. De astă s-au ocupat animalele mele. Cînd ai trăit cu cîini, pisici, iepuri, păsări și porci, depravarea nu mai are nici un secret pentru tine" (și Isabella merge mai departe, scrie un capitol pe cît de amuzant pe atît de șocant, despre destrăbălarea din lumea
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
lipsite de gravitate - ce i se aduc. Unor ipoteze dure, însă, prin forță lucrurilor exterioare experienței mele directe, le prefer, deocamdată, o anume rezervă. Cei care mi-au urmărit scrisul presupun că au avut bunăvoință a constata că m-am ocupat îndeobște de acea parte a vieții literare pe care o cunosc nemijlocit, evitînd - eu, care n-am călătorit niciodată în Occident - incursiunile în zona conflictelor ce brăzdează exilul, ferindu-mă - chiar dacă n-am putut a nu-mi contura unele impresii
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
continue ediția, inclusiv prea multele volume conținînd publicistica. Normal ar fi fost ca de prin anii șaptezeci, să se fi pornit o ediție critică din opera părintelui Agârbiceanu, însoțită de întreg aparatul critic necesar. Dl Gh. Pienescu, cel ce se ocupase de ediția de Opere în 1960, a tot stăruit în această idee. Îmi pare rău. Dar, acum, e prea tîrziu pentru o asemenea ediție științifică de anvergură, reluînd materia celor cincisprezece volume apărute. Așa a fost, atunci, în 1960, cînd
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
sfert de veac: ăAseară ți-am luat băsma!a" Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi să stăm de vorbă cu un tânăr politician, membru al "coaliției", un reprezentant al "noului val" pe care-l așteptăm de atâta vreme să ocupe avanscena vieții publice. Că o ironie a sorții, ne-a anunțat că departe de-a fi avansat vreun milimetru în ierarhia de partid sau administrativă, tocmai își depusese demisia din funcția - potențial importantă - deținută vreme de-un an. Uimiți, l-
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
de gașcă, creionul, stiloul. Nu mai rămâne nici macar ce rămâne după un autor care își scrie textele direct la mașină și-apoi le corectează cu pixul, le modifică pe ici pe colo. Și atunci mă întreb cu ce se vor ocupa viitorii cercetători literări. Adio variante, adio etape intermediare pe drumul către desăvârșire. Nu se vor mai comenta șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori de texte care să studieze
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
sfântă curg lacrimi, că nu mai este mult până la sfârșitul lumii, ca poti slabi dacă mănânci cu o furculița de lemn ș.a.m.d. Aștept cu interes să aflu și ce se va mai scrie despre mine. Cei care se ocupă de viața mea m-au transformat într-un fel de personaj de român popular, a cărui valoare artistică nu o depășește pe aceea a muzicii orientale lălăite din piețe. Dacă tot trebuia să devin o ficțiune, mi-ar fi plăcut
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
Externele încăpuseră pe mîna inflamatului Nicolae Ionescu, orator de modă veche, poreclit, pentru asta, "privighetoarea Moldovei", de-abia în aprilie 1877 portofoliul e încredințat lui Kogălniceanu, devenind în iulie 1879 titular la Interne, demisionînd în aprilie 1880. Nu va mai ocupă, de acum încolo, nici o demnitate ministerială în lungă guvernare liberală de pînă la 1888. Dar toată viața a fost parlamentar, cuvîntul lui fiind ascultat. Oricum, din echipa conducătoare a Partidului Liberal n-a făcut parte, fiind mai curînd un îngăduit
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
pentru că am ajuns la capitolul burghezie financiară și crearea B.N.R. e bine să ne referim la Eugeniu Carada, oaia neagră a lui Eminescu la Timpul. Acesta a creat, de fapt, B.N.R. și, rămas republican toată viața, s-a ferit să ocupe vreo funcțiune oficială pentru a nu se întîlni cu regele. N-a fost, în consecință, cum s-ar fi cuvenit, guvernator al B.N.R. ci numai director. Acest om din umbră, o mare personalitate politică, a exercitat roluri colosale. Eminescu îl
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
apuse, despre firescul omenesc al celor de atunci, poate nedemn de a trece în manuale de istorie sau în tratate savante de antropologie, dar oricum fascinant, o știm prea bine. O recunosc, de altfel, chiar oamenii de știință care se ocupă de domeniile respective. Pesimiștii susțin că nu putem afla, de fapt, niciodată nimic concret despre trecut, că nu ni-l putem apropia, cu alte cuvinte, că nu ne putem familiariza cu el într-o asemenea măsură încît să devină un
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste literare -, este editat acum de Ion Vartic în "Bibliotecă Apostrof" și demonstrează încă o dată locul de primă mărime ocupat de Petru Dumitriu în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate rezista oricărei revizuiri.) Interviul e luat de Ecaterina Tarălungă. Între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]